Radio România Internațional

Tag: Valentin Salageanu

  • Kahlschlag: bis zu 20 Mio. Kubikmeter jährlich illegal abgeholzt

    Kahlschlag: bis zu 20 Mio. Kubikmeter jährlich illegal abgeholzt

    Der Kahlschlag in den Karpaten macht viele wütend. Naturschützer haben schon dagegen demonstriert, insbesondere seitdem mehrere Förster von Holzdieben verletzt oder sogar ermordet wurden. Mehr als 38 Millionen Kubikmeter Holz werden jährlich in Rumänien eingeschlagen. Mehr als die Hälfte dieser Menge werde illegal abgeholzt, sagte der rumänische Umweltminister Costel Alexe anlässlich einer Pressekonferenz, bei der er den Bericht zur Waldinventur in Rumänien für den Zeitraum 2013–2018 vorstellte. Das bedeutet, dass jedes Jahr 20 Millionen Kubikmeter Holz aus dem Wald entwendet werden. Das Nationale Statistikamt meldete aber nur eine zugelassene Holzmenge von 18 Millionen Kubikmetern. Also durften laut Unterlagen nur 18 Millionen Kubikmeter gefällt werden. Auch der 10. Bericht von Greenpeace Rumänien wies das Ausma‎ß der Katastrophe in den Wäldern Rumäniens auf. Laut dem Bericht würden die Kontrollbehörden lediglich 1% des gesamten illegalen Holzschlags aufdecken, also nur 200.000 Kubikmeter von den jährlich insgesamt 20 Millionen m3 illegal eingeschlagenem Holz. Zur Verdeutlichung — das sind etwa 3 Waldhektar pro Stunde. Valentin Sălăgeanu ist der Geschäftsführer von Greenpeace Rumänien. Er erklärte uns Folgendes:



    Die 20 Millionen Kubikmeter Holz, die illegal eingeschlagen werden, resultierten nach der Beendung des zweiten nationalen Waldinventurzyklus. Die Ergebnisse zeigten deutlich, dass aus den rumänischen Wäldern jährlich 38 Millionen Kubikmeter Holz entfernt werden. Wenn wir daraus die legal abgeholzte Menge abziehen — also rund 18–19 Millionen Kubikmeter — resultiert, dass eine beträchtliche Menge Holz ohne weiteres aus dem Wald verschwindet. Dafür gibt es überhaupt keine Erklärung. Wahrscheinlich ist ein kleiner Prozentsatz davon auf natürliche Vorgänge zurückzuführen. Dieser Prozentsatz ist allerdings gering, denn totes, abgetrocknetes Holz wird gesondert berechnet. Eine öffentliche Institution meldete also offiziell die Menge von 20 Millionen Kubikmetern und die Behörden weigerten sich, die Zahl öffentlich bekannt zu geben. Erst als investigative Journalisten die Realität vor Ort untersuchten, kam die Wahrheit ans Licht. Im Zusammenhang mit dem Greenpeace Bericht ist durchaus Besorgnis erregender, dass die Behörden lediglich 1% des Phänomens aufdeckten. Und damit meine ich Kontrollbehörden wie z. B. die Polizei Rumäniens, die Waldüberwachungsbehörden, die Gendarmerie. Das Nationale Statistikamt verwendete diese Zahlen. Bis jetzt meldeten auch wir nur die 200.000 Kubikmeter Holz, von denen wir wussten, dass sie aus dem Wald entwendet würden. Doch die Waldinventur zeigte zweifellos, dass es um einen Prozent geht. Das hei‎ßt, der illegale Holzschlag ist eigentlich 100 Mal grö‎ßer in unserem Land.“




    Die 20 Millionen Kubikmeter Holz, die aus dem Wald verschwinden und in keinerlei Papieren dokumentiert sind, belaufen sich auf einen Betrag zwischen 500 Millionen und einer Milliarde Euro im Jahr, erklären die Vertreter von Greenpeace. Der neue Umweltminister versprach, so schnell wie möglich einen Nationalplan für die Bekämpfung des illegalen Holzschlags fertigzustellen. Die von den Behörden vorgesehenen Ma‎ßnahmen weisen auf die obligatorische Installierung von GPS-Geräten in LKW hin, die Holzmaterial transportieren. Darüber hinaus sollen auch die Kontrollen intensiviert werden. Nach der Verletzung und sogar Ermordung mehrerer Förster durch Holzdiebe wurde im Abgeordnetenhaus ein Gesetz verabschiedet, dass den Rangers erlaubt, tödliche Waffen zu tragen.

  • Environmental activists against deforestation

    Environmental activists against deforestation

    The culture of non-violent resistance has already developed in Romania in various fields, environmental protection included. For instance, a few years ago, many public protests were staged in Bucharest against the situation in Rosia Montana, as well as against illegal tree-cutting and deforestation. Although wood exploitation is allowed only if certain requirements are met, regulations in the field have been constantly broken in the past 15-20 years, so the situation of Romanian forests has become dramatic.



    Today, only 27.45% of Romania’s territory is covered by woods, which is significantly below the European average of 32.4%. According to a study conducted by Greenpeace Romania, between 2000 and 2014 Romania lost 3 hectares of forest per hour. Actually, all Greenpeace activists as well as green activists from other NGOs were among the first to signal the tragic situation of forests in Romania. Volunteers, out of their own will or following notifications by regular citizens, walk regularly through the mountains and check whether trees are illegally cut and transported.



    However, proving that such activities are illegal is a difficult job, for which reason more vigilant eyes are needed in the forest, as the Greepeace programme coordinator Valentin Salageanu said: “I believe that the main problem that we need to solve, and we have been trying to do this, is to be present in as many places as possible. To this end, we have created an online platform, a website to which anybody can contribute and report illegal situations, as there are many people who love the mountain and many concerned citizens, who see that trees are cut in their villages. The site is called salvezpadurea.ro (in English “I save the forest”), and we check every notification registered on this site. If it’s a serious case and suspicions are confirmed, we go there and check the situation ourselves. “



    Gabriel Paun from Agent Green, recalls the beginnings of such on-site verifications: “Our activity started in the national parks, which theoretically are the most representative, because they are Romania’s natural heritage, home to most of the virgin forests. So, I would just go to a national park and follow the trucks carrying logs that were extremely big. I wanted to see where the wood was taken, because not only those who cut and carry the logs are responsible. There is an entire chain of responsibility here. The most guilty party is the one that orders the wood and subsequently sells it, in various forms and for various purposes.”



    Before going on field verification, the documents that must accompany any transport or cutting activity are verified, to make sure everything is legal. In this way, Valentin Salageanu and his colleagues can avoid risks.“There are all sorts of risks, ranging from common accidents, caused by the terrain, for instance. Then, there are risks resulting from the interaction with the people involved: forestry workers, local authorities or gendarmes. But there have been no serious incidents. Every time we go there we are very well documented, so that we have strong arguments in favor of us being entitled to be there. Everything we’ve done so far was to record or take pictures of illegal transports and present the evidence to the Forestry Guard. So, the authorities in charge could use our evidence in order to conduct their investigations.”



    Unfortunately, there have been situations in which people caught in illegal action by green activists became violent. Here is Gabriel Paun recalling such situations: “In principle, what we do is gather video and photo evidence. Most of the times I managed to stay hidden, far from scrutinizing eyes. Sometimes we would live the cameras there, to collect them later, but they eventually discovered and stole them. We only managed to recover one or two and we used the captions. Sometimes we do run into workers or even poachers, who are usually peaceful. However, there have been situations in which some of them have been really aggressive, and this is usually a sign that something is wrong about what they do. They are violent and people get hurt. It has happened to me, too.”



    For a year now, after the adoption of a new Forestry Code, government authorities have been developing additional tools to monitor wood exploitation. Here is the Greenpeace campaign coordinator Valentin Salagean again: “In the past years, starting with the 2015 anti-deforestation campaigns, progress has been made in rendering the sector more transparent. There is now a forest radar, a system that allows citizens to check whether a transport is illegal or not, without having to call the police. If the transport is illegal, then you can call the police. Last year a new website became functional too, inspectorulpadurii.ro, which provides information about current operations of wood exploitation. Still, the law under which this transparency is supposed to be achieved has not come into force yet, we are still in the trial period.”



    The bill making the application ‘inspectorul padurii’ a legal application has been delayed until October 21st, 2017. Environmental organizations, however, keep doing their job, with the aim of protecting Romania’s virgin forests in particular. In 2001, Romania used to host some 62% of Europe’s virgin forests. Unfortunately, many of them have been cut down ever since.

  • Protejarea pădurilor seculare din România

    Protejarea pădurilor seculare din România

    România
    încă mai are păduri virgine, adică păduri neumblate, fără drumuri sau poteci,
    cu specii autohtone de arbori de toate vârstele, de la un an la sute de ani.
    Copacii prăbuşiţi, în aceste ecosisteme stabile, se reintegrează în circuitul
    natural prin abundenţa de viaţă creată de putrezirea lor. In aceste păduri
    nimeni nu vânează, nimeni nu culege fructe de pădure sau plante de leac.
    Pădurile cvasivirgine sunt acele păduri în care s-au făcut tăieri, însă s-a
    intervenit foarte puţin, încât pădurea s-a regenerat rapid. Până nu
    demult, 80% din pădurile României erau necălcate de picior de om. Astăzi,
    doar două treimi din acestea sunt virgine şi cvasivirgine. Chiar şi
    aşa, România deţine cea mai mare suprafaţă de păduri seculare din
    Europa. Făgetele din bazinul Nerei, amestecurile de brad-fag de la Sinaia,
    amestecurile de fag-brad-molid din Bucovina, co­drul secular Slătioara, gorune­tele
    din Munţii Zarandului sau din Cozia, sunt doar câteva din pădurile cele
    mai bine conservate din România. O parte din acestea sunt nominalizate pentru
    patrimoniul UNESCO.

    Iată ce ne-a declarat Valentin Sălăgeanu, coordonator de
    campanii al Greenpeace: In 2005, un studiu făcut la nivel naţional ne-a arătat că avem
    undeva la 218.000 de ha şi nici nu era un studiu complet. In următorii 10 ani
    de zile, cel mai probabil, s-au distrus cam jumătate dintre aceste păduri. Din
    păcate, o mare parte din această distrugere a avut loc în mod legal, pentru că
    până în 2012 nu a existat nici o prevedere legală care să recunoască valoarea
    acestor păduri. Si atunci, aceste ecosisteme extrem de valoroase au fost tăiate
    sau distruse cu legea în faţă. Din 2012, s-au introdus un
    set de criterii şi indicatori pentru ca aceste păduri să fie uşor de
    identificat şi s-a introdus şi o măsură de protejare, dar doar parţială, total
    insuficientă. Şi atunci, inclusiv
    după 2012, când a existat recunoaşterea legală a acestor păduri, s-a mai
    distrus o parte din acestea. Ajungem astăzi, în 2017, în situaţia în care avem,
    cel mai probabil, după estimările optimiste ale ONG-urilor de mediu, inclusiv
    Greenpeace, undeva la 120 de mii de hectare. Deci jumătate au fost distruse.


    Pentru ca aceste păduri seculare,
    care ne-au mai rămas, să fie protejate pe termen lung, la sfârşitul anului
    trecut, s-a hotărât înfiinţarea unui Catalog National al Pădurilor Virgine şi
    Cvasivirgine. Acest proces necesită mai multe etape de lucru, spune Valentin
    Sălăgeanu: Primul
    lucru care trebuie făcut este ca legea de anul trecut, în baza căreia se
    instituie o formă legală de protecţie şi anume acest Catalog Naţional al
    Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine, să fie îmbunătăţită. Există anumite blocaje
    în procedura de identificare şi de recunoaştere a acestor păduri care fac ca
    eforturile benevole ale ONG-urilor să nu fie încununate de succes. Al doilea
    lucru, care trebuie neapărat făcut, trebuie ca banii pe care îi avem puşi deoparte
    din Fondul de Mediu, şi anume 2,5 milioane de euro pentru cartarea şi
    identificarea acestor păduri, să fie folosiţi printr-o licitaţie publică, ca să
    existe un proces rapid şi să inventariem ce a mai rămas. Al treilea lucru,
    extrem de important este ca toţi cei interesaţi, de la Ministerul Apelor şi
    Pădurilor, Romsilva, proprietarii privaţi, ONG-urile, toată lumea, să ajungă la
    concluzia că e nevoie de cooperare şi colaborare. Altfel, pierdem un patrimoniu
    pentru întreaga Europa. Si este păcat, pentru că asemenea ecosisteme odată
    pierdute nu se mai pot reface.


    Marea
    majoritate a acestor păduri sunt în proprietatea statului, dar şi în
    proprietate privată, motiv pentru care proprietarii de păduri vor fi
    despăgubiţi, ne asigură Valentin Sălăgeanu: Până acum au
    existat opoziţii din partea proprietarilor privaţi, pentru că odată intrate în
    Catalog, aceste păduri nu mai pot fi valorificate economic. Deci, proprietarii
    privaţi nu mai aveau nmic de câştigat după ce pădurile lor intrau în Catalog.
    In schimb, avem de la finalul anului trecut o decizie a Comisiei Europene prin
    care se acordă compensaţii pentru aceşti proprietari care şi-ar pierde
    veniturile potenţiale de pe urma acestor păduri. Deci, e nevoie ca actualul
    guvern să aplice această decizie a Comisiei Europene, astfel încât proprietarii
    privaţi să primească despăgubiri şi să nu mai existe această piedică în calea
    salvării pădurilor. Aceste despăgubiri ar fi în cuantum de până la 500 de euro
    pe hectar pe an.


    Pădurile
    incluse în Catalog vor fi supuse unei protecţii stricte, nu vor fi permise nici
    un fel de lucrări sau activităţi umane. Singurele activităţi permise vor fi
    cele de cercetare, educaţie şi de vizitare. Valentin Sălăgeanu: Practic, Catalogul acesta este o
    bază de date, disponibilă
    public în care sunt trecute toate informaţiile legate de aceste păduri. Odată
    intrate pădurile aici, statutul lor se schimbă, nu se mai intervine asupra lor
    cu nici o măsură de ordin silvic. Deci sunt trecute hectar cu hectar, cu
    locaţie, în format GPS, cu nume, toate pădurile care au statut de păduri
    virgine şi cvasivirgine. Până în momentul de faţă s-au trecut în Catalog
    13 000 de hectare. Urmează faza a doua în care ar trebui ca cele 24 de
    mii de hectare de păduri intacte de fag, propuse pe lista patrimoniului
    mondial UNESCO, să fie reevaluate şi incluse în Catalog pentru că şi ele
    dispar cu rapiditate. Apoi urmează faza a treia în care printr-un efort comun
    toţi factorii interesaţi să înceapă cartarea pădurilor virgine pe care le mai aveam
    şi despre care nu stim încă unde se află.



    Se estimează că înt-un an de zile Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine
    şi Cvasivirgine va fi complet şi disponibil pe site-ul
    ministerului de resort.

  • Abkommen zum Schutz rumänischer Wälder unterzeichnet

    Abkommen zum Schutz rumänischer Wälder unterzeichnet

    Ende Februar haben die Umweltschutzorganisationen Greenpeace Rumänien, World Wide Fund for Nature Rumänien zusammen mit den Stiftungen Eco-Civica und ProPark — Stiftung für Schutzgebiete Das Forum der Wälder — von illegaler Abholzung zum Schutz und vernünftigem Management“ organisiert. Die Organisatoren setzten sich zum Ziel, Vertreter der Zivilgesellschaft und der Verbände von Waldbesitzern- und Betreuern sowie der im Bereich der Forstwirtschaft tätigen Institutionen zusammenzubringen. Im Mittelpunkt der Gespräche standen die Ma‎ßnahmen zum Schutz der rumänischen Wälder. Die Umweltschutzorganisationen haben dabei zusammen mit dem Ministerium für Umwelt und Forstwirtschaft eine Erklärung unterzeichnet, die Prioritäten setzt und konkrete Aktionspläne im Bereich der Forstwirtschaft vorsieht.



    Der Koordinator der Kampagne Biodiversität im Wald“ der Umweltschutzorganisation Greenpeace, Valentin Sălăgeanu, kommt zu Wort mit Einzelheiten:



    Die Zivilgesellschaft hat infolge eines Gerichtsverfahrens, das vor ein paar Jahren eingeleitet wurde und voriges Jahr im Mai-Juni einen Höhepunkt erreichte, zahlreiche Anforderungen im Bereich Forstwirtschaft gestellt. Viele Menschen waren damals auf die Stra‎ße gegangen, um die Änderung des Forstgesetzes und eine nationale Strategie zum Schutz unserer Wälder zu fordern. Einige Umweltschutzorganisationen haben zum Teil auf diese Forderungen reagiert, sie haben sie überprüft und ein Jahr lang dafür gearbeitet, um konkrete Aktionspläne gegen Rodung aufzustellen, damit in Rumänien eine nachhaltige Entwicklung im Bereich der Forstwirtschaft möglich wird. Diese Anforderungen bildeten dann die Basis neuer Prioritäten. Einige davon sind heute im Aktionsplan des Umweltministeriums wieder zu finden. Wir haben diesbezüglich ein Abkommen unterzeichnet, laut dem wir bis Ende des Jahres 2016 Lösungen für wichtige Angelegenheiten finden müssen. Einige sind rückständig, andere hingegen neu. Was unsere Bemühungen angeht, wollen wir uns nicht auf das laufende Jahr begrenzen, sondern planen weitere Schritte bis 2020. Diese Prioritäten betreffen zum Teil die richtige Umsetzung der europäischen Holzregelung (EUTR), einen Katalog der Urwälder zu erstellen, Zuschüsse in diesem Bereich zu zahlen. Die Erklärung enthält zehn Punkte, die wir im laufenden Jahr erledigen müssen. Jeder davon sieht eine Reihe von Ma‎ßnahmen vor. Die Liste bleibt offen und wir laden alle Umweltschutzorganisationen dazu ein, sich der Erklärung anzuschlie‎ßen, uns ihre Gesichtspunkte mitzuteilen, also ihre Beträge zur Prioritätenliste zu bringen und unsere Bemühungen zu unterstützen, die Forstverwaltung in Rumänien durch ein vernünftiges Management umzuorganisieren.“



    Eine Studie der Umweltschutzorganisation Greenpeace stellt fest, dass in Rumänien rund 9 Millionen Kubikmeter Wald jedes Jahr abgeholzt werden. Laut Statistik verliert also das Land 3 Hektar Wald pro Stunde. Das qualifizierte Wachspersonal fehlt in den Wäldern Rumäniens und dadurch ist eines der grö‎ßten Probleme zu erklären. Wir dürfen nicht vergessen, dass auch härtere Gesetze und strengere Strafen gegen Holzdiebe erforderlich seien, sagen Umweltschützer. Die Umweltschutzorganisationen sind zudem auf der Suche nach Finanzierungen, die ihnen erlauben könnten, die Privatbesitzer zu entschädigen, die das Holz nicht ausnutzen dürfen, weil ihre Wälder in Schutzgebieten liegen. Derzeit fehlt es aber an Finanzierungen. Laut dem Nationalen Forstbestand, der im Vorjahr bekannt gemacht wurde, verfügt Rumänien über 6,9 Millionen Hektar Wald, 51% davon befinden sich im Privatbesitz.