Tag: Valentina Bacu

  • Muzeul National al Tăranului Român rămâne aproape publicului său pe durata izolării

    Muzeul National al Tăranului Român rămâne aproape publicului său pe durata izolării

    Muzeul Naţional al Ţăranului
    Român a demarat o serie de proiecte digitale care se desfăşoară exclusiv
    online, în cadrul unui program mai amplu, ale cărui obiective principale sunt
    diversificarea ofertei culturale şi adaptarea acesteia la noua stare de fapt,
    având în vedere pandemia cu care se confruntă întreaga Planetă.


    Dicţionar ludic al
    vieţii de la ţară, Poveşti de seară… meţeriste, MŢR mă inspiră, Casa
    de-a casa: Istorii din loc în loc, la un loc şi #Particular sunt câteva
    dintre titlurile de proiecte care propun o astfel de abordare nouă şi,
    totodată, o punte de legătură între publicul de acasă şi Muzeul Naţional al
    Ţăranului Român. Explică Iris Şerban, coordonatorul Arhivei de Imagine a MNŢR.

    Aşa că, foarte simplu, ne-am întrebat – şi ne-am lăsat purtaţi de
    această provocare – ce facem în acest context? Resursele noastre principale
    sunt câteva, foarte simple, de altfel, dar foarte puternice, ne-am dat noi
    seama: creativitatea, know-how-ul şi răspunsul la întrebarea ce avem la
    îndemână şi ce putem construi cu toate acestea?.

    Ne-am adunat, astfel, mai
    mulţi colegi din diverse departamente, fie că este vorba de colegi care
    lucrează la cercetare şi documentare, fie colegi care lucrează la arhivă, fie colegi
    care lucrează în departamentul care se ocupă de activităţile de educaţie muzeală
    pentru copii, adolescenţi şi adulţi. Am gândit împreună un program alcătuit
    dintr-o serie de activităţi punctuale, care se vor desfăşura pe o perioadă
    delimitată exclusiv în mediul online, dar şi activităţi care vor putea fi
    continuate pe termen mediu şi lung. Astfel, atunci când vom reintra în
    normalitate, deşi nu ştim încă ce presupune asta şi când se va întâmpla, să
    putem continua aceste proiecte şi în offline.


    Ideile
    cercetătorilor, ale arhiviştilor şi ale educatorilor muzeali care au gândit
    acest program cultural pe durata izolării ar putea fi continuate şi după
    revenirea la activitatea normală a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, prin
    expoziţii şi publicaţii care să pună în valoare toată această interacţiune
    online cu publicul instituţiei. Până atunci, însă, prietenii de acasă ai
    Muzeului sunt invitaţi să contribuie şi la ceea ce Arhiva de Imagine a MNŢR le
    propune prin proiectul intitulat #Particular. Iris Şerban:

    Proiectul #Particular a pornit de la o idee foarte simplă, de la o
    observaţie antropologică a contextului actual. O vrem sau nu, suntem nevoiţi să
    ne retragem în spaţiul domestic, în interiorul şi în intimitatea locuinţei.
    Ajungem, practic, să realizăm zilnic aceleaşi trasee, care pot deveni
    repetitive, obositoare, pe alocuri chiar enervante.

    Aşa că provocarea – atât
    pentru noi, fiindcă am lansat-o şi breslei, colegilor din instituţia noastră şi
    din alte instituţii culturale, cât mai ales pentru publicul larg – a fost aceea
    de a ne uita diferit la obiectele care ne înconjoară în spaţiul casei, pentru
    că locuinţa fiecăruia este o lume în sine, care ascunde tot soiul de poveşti,
    tot soiul de amintiri şi care, de fapt, este parte din viaţa care se consumă,
    zi după zi, într-un mod diferit în această perioadă.


    De ce un muzeu
    extins în mediul virtual, cu obiectele atât de familiare existenţei fiecăruia
    dintre noi? Fiindcă ele reprezintă un patrimoniu în sine, patrimoniul de acasă: Întrebarea care stă în spatele acestei provocări este care ar fi acele
    obiecte care merită povestite?. Fie că sunt obiecte mici, fie că sunt obiecte
    mari, primite în dar, adunate, cumpărate, care trimit la locuri exotice sau
    care sunt strânse din locuri cât se poate de banale, tot acest amalgam de
    obiecte pe lângă care trecem prin casă, astăzi mult mai des decât o făceam până
    acum, reprezintă de fapt un patrimoniu mic, aşa cum l-am numit noi, dar un
    patrimoniu care merită dat mai departe şi păstrat. Este, de fapt, o leapşa,
    în care fiecare dintre noi contribuie cu o fotografie a acestui obiect şi cu o
    poveste a lui.


    Nu doar
    interacţiunea cu obiecte concrete este importantă în această perioadă de
    izolare la domiciliu, ci şi consolidarea relaţiilor interpersonale din cadrul
    familiei. Prin Poveşti de seară… meţeriste, cei mici, dar şi părinţii lor,
    sunt invitaţi la ascultare, la imaginaţie şi la dialog, în fiecare seară de
    luni, miercuri şi vineri. Despre acestea, Valentina Bâcu, specialist în cadrul
    Secţiei Educaţie Muzeală:

    Este o rubrică de poveşti audio, în care
    accentul se pune pe ascultare. Este un moment de seară, care se adresează
    deopotrivă copiilor şi părinţilor, în care sunt prezentate, de către colegi din
    mai multe departamente ale Muzeului, scurte poveşti ţărăneşti, legende şi basme
    populare. Am ales aceste poveşti pentru că cele mai multe dintre ele sunt
    cunoscute deja părinţilor şi reprezintă, astfel, un punct de plecare în
    dialogul cu copiii.



    Iar demersul de a
    încuraja creativitatea, specific Muzeului Naţional al Ţăranului Român, a dat
    naştere proiectului MŢR mă inspiră. Teatru, improvizaţie vizuală şi sonoră şi
    chiar realizarea unui jurnal de pandemie sunt provocări lansate copiilor mari şi mici, dar şi părinţilor acestora:

    Propunem publicului să interacţioneze cu
    noi trimiţându-ne propriile activităţi creative, în mai multe secţiuni. Avem
    secţiunea de teatru acasă, cu rubrici difuzate, de obicei, în weekend, duminică
    seara. Este vorba de realizarea unui spectacol de teatru de către copiii
    asistaţi de părinţi, în care aceştia sunt încurajaţi să creeze un spectacol
    pornind de la obiectele din casă sau pornind de la o joacă cu umbre pe perete.
    Copiii sunt invitaţi să cânte, să adauge şi să inventeze sunete şi să joace roluri
    de povestitor, alături de părinţii lor.



    Cât despre
    continuarea în online a proiectelor deja existente, Muzeul la cutie este un
    astfel de exemplu. Revine cu detalii Valentina Bâcu. O altă secţiune este
    Muzeul la Cutie, pentru că este o perioadă în care nu putem vizita muzee decât
    virtual, dar avem foarte multe idei şi le propunem copiilor să îşi construiască
    propriile expoziţii, propriile muzee, la ei acasă. Pot face acest lucru fie
    folosindu-se de pereţii din casă, fie chiar de o banală cutie. Dacă vor să
    aducă şi o componentă digitală, le putem pune la dispoziţie şi scurte tutoriale
    despre realizarea unor animaţii prin tehnica stop-motion. Practic, este o
    adaptare digitală a atelierului de animaţie care se desfăşoară la Muzeul
    Ţăranului Român.



    Toate proiectele
    propuse exclusiv pentru mediul online se desfăşoară, în această perioadă, pe
    site-ul Muzeului Naţional al Ţăranului Român şi pe paginile de Facebook şi
    Instagram ale diferitelor departamente ale instituţiei.

  • Bookerini: Bukarester Kinderbuchmesse als Ort der Begegnungen

    Bookerini: Bukarester Kinderbuchmesse als Ort der Begegnungen

    Der Herbst ist voll im Gange, die Schule hat schon gut anderthalb Monate begonnen. Also ist es an der Zeit, uns mit ernsten Themen zu beschäftigen. Wie zum Beispiel die internationale Kinderbuchmesse Bookerini. Eine durchaus angenehme Erfahrung — das zumindest verspricht unsere heutige Gesprächspartnerin, die Koordinatorin der Buchmesse, Valentina Bâcu. Wie kam es dazu? Das wollten wir von Valentina Bâcu erfahren:



    Wir wollten einen den kleinen Lesern gewidmeten Rahmen schaffen, den es bisher nicht gab. In letzter Zeit schrieben immer mehr Autoren Kinderbücher. Auch Kinderbuchillustratoren gibt es immer mehr. Doch wurden bisher die Kinderbücher nicht entsprechend geschätzt. Die Kinderliteratur ist immer breitgefächerter, es wird viel geschrieben, viel übersetzt. Im Laufe der Zeit besuchten wir mehrere Buchmessen, bei denen die Kinderliteratur eine gesonderte, privilegierte Stellung genoss. Daher überlegten wir, die Kinderbuchmesse Bookerini auf die Beine zu bringen. Die erste Ausgabe war ein Testversuch — wir stellten den rumänischen Markt auf die Probe, um zu schauen, ob der Bedarf für solche Veranstaltungen tatsächlich bestand. Die erste von uns organisierte Kinderbuchmesse fand in der Buchhandlung Cărtureşti-Verona statt. Die Veranstaltung bestätigte unsere Erwartungen: Es war an die Zeit, ein extra für Kinder zugeschnittenes Projekt umzusetzen. So kam es zur zweiten Kinderbuchmesse — diesmal mit einer doppelten Gäste- und Teilnehmeranzahl, sowohl aus dem In- wie auch aus dem Ausland.“




    Was die Organisatoren von der Kinderbuchmesse in Bukarest erwarteten, erfahren wir ebenfalls von Valentina Bâcu, der Leiterin des Projekts:



    Die Kinderbuchmesse ist eine recht gute Sache. Im Vergleich zur Buchmesse vor zwei Jahren fördern mittlerweile zahlreiche Verlage die einheimische Kinderliteratur aus eigener Initiative. Übersetzungen gibt es seit vielen Jahren, doch in letzter Zeit werden auch die rumänischen Autoren gefördert. Wir freuen uns, dass nicht nur die gro‎ßen Verlage diesem Trend folgen, sondern auch die kleineren. Wir hoffen, dass die Kinderbuchautoren bald von ihrer Arbeit leben werden, dass sie sich damit das Brot verdienen können. Das gleiche gilt auch für die Kinderbuchillustratoren. Wir hoffen, ihre Arbeit wird künftig entsprechend belohnt werden. Denn derzeit sind die Kinderbuchautoren und –Illustratoren gezwungen, eine weitere Einkommensquelle zu haben. Für die meisten von ihnen ist das Schreiben lediglich eine Freizeitbeschäftigung. Ein aufwendiges Hobby allerdings. Es gibt noch keine spezialisierten Manager, Promoter oder Herausgeber. »Bookerini« ist eine Veranstaltung, die sich nicht ausschlie‎ßlich an Kinder richtet, sondern viel mehr an alle Kinderliteraturliebhaber. Denn Kinderliteratur ist kein ausschlie‎ßliches Leseangebot für Kinder. Wir richten uns hauptsächlich an die Eltern, an die Lehrer. Wir regen sie an, ihren Geschmack für gute Literatur weiterzuentwickeln. Wir legen hohen Wert darauf.“




    Das zentrale Thema der diesjährigen Kinderbuchmesse war Reisen“. Das stellten wir fest nach einem Besuch auf der Facebook-Seite der Messe. Die Veranstalter verlockten die Gäste mit vielen Überraschungen. Um dies zu veranschaulichen, bringen wir ein Zitat von der Facebook-Seite der Veranstaltung: Wie werden wir reisen? Zu Fu‎ß, im Boot, auf dem Fluss, mit dem Hei‎ßluftballon? Oder steigen wir in irgendein anderes Verkehrsmittel ein, das wir uns gerne vorstellen und uns in die Märchenwelt transportiert? Kümmere Du Dich nur darum, deine #Reise rechtzeitig zu planen. Vor allem dorthin, wo eine Vorabanmeldung notwendig ist. Denn die Plätze sind begrenzt. Schau Dir das Programm an, nimm Deine Freunde mit und meldet Euch für den Workshop an, an dem Ihr sicher teilnehmen wollt.“ Die Workshops und Aktivitäten, die an den vier Tagen während der Buchmesse organisiert werden, sind zwar kostenlos, allerdings sind die Plätze begrenzt. Um an dem gewünschten Workshop teilzunehmen, ist eine vorherige Anmeldung notwendig.



    Die Kinderbuchmesse fand unter dem Motto statt: BOOKERINI — wir verschlingen gute Bücher!“. Hauptziel der Veranstalter war nämlich, die jungen Leser zum Lesen anzuregen, sie mit interessanten Literaturhappen zu verlocken — das erläuterte Valentina Bâcu, die Leiterin der Buchmesse:



    An der zweiten Kinderbuchmesse beteiligten sich Verlage, die schöne, markige Titel herausgegeben haben. Wir hoffen, dass an der dritten Buchmesse noch mehr ausländische Gäste teilnehmen. Wir brauchen eine solche enthusiastische Stimmung in Rumänien. Und wir wünschen uns, dass die Kinderbuchautoren und Illustratoren mittels Bookerini zu mehr Verträgen kommen. Das nächste Mal wollen wir die Buchmesse in einem grö‎ßeren Format veranstalten — mit mehr Teilnehmern und in einem grö‎ßeren Raum. Wir versuchen nämlich, die Kinder zum Lesen anzuregen, wollen ihnen eine einmalige Erfahrung anbieten, sie faszinieren. Wir wünschen uns, dass sie die Buchmesse bei guter Laune verlassen, mit von den Autoren unterzeichneten Büchern. Das Lesen soll für sie eine Option für ihre Freizeit werden. Eine Option, für die sie sich frei entscheiden, weil es ihnen Spa‎ß macht. Der Zutritt zur Kinderbuchmesse ist frei. Auch die angebotenen Workshops sind kostenlos, allerdings sind die Plätze begrenzt. Eine Vorabanmeldung wäre daher empfehlenswert.“




    Im Rahmen der Buchmesse hatten die Besucher die Möglichkeit, ihren Lieblingsautor zu treffen oder zusammen mit einem Kinderbuchillustrator zu zeichnen. Sämtliche Aktivitäten fanden in der Nationalbibliothek Rumäniens statt.

  • O carte, două cărţi…

    O carte, două cărţi…

    Toamna se numără bobocii spune o vorbă veche românească, referindu-se la
    începerea şcolii. Şi pentru că vacanţa s-a terminat e timpul să revenim la
    lucruri serioase, dar care pot fi şi plăcute, după cum ne asigură
    interlocutoarea noastră, Valentina Bâcu, cea care coordonează târgul de carte
    internaţional pentru copii Bookerini.


    De unde această idee? (Valentina Bâcu) :
    Este un târg care a pornit dintr-o
    nevoie, aceea ca şi micii cititori să-şi găsească un loc al lor, în care ei şi
    cărţile care sunt scrise pentru ei să fie puşi în valoare, odată
    cu autorii şi ilustratorii de carte pentru copii, care în ultimii ani sunt din
    ce în ce mai mulţi. Se scrie, se traduce mult, există multă literatură pentru
    copii. Bookerini a pornit dintr-un gând pe care l-am avut vizitând alte târguri
    de carte din lume, un entuziasm care ne-a cuprins pe toţi cei care iubim cartea
    pentru copii. Şi a fost un test pe piaţa românească, de a afla dacă este nevoie
    în acel moment de un astfel de eveniment. Prima ediţie, care a avut loc acum
    doi ani la librăria Cărtureşti Verona, ne-a confirmat aşteptările: că este
    cazul să avem un proiect gândit pentru copii şi iată-ne al a doua ediţie cu un
    număr de două ori mai mare de invitaţi, atât din România, cât şi din afara
    ţării şi de participanţi.


    Ce speranţe au avut organizatorii târgului de la evenimentul de la
    Bucureşti, aflăm tot de la Valentina Bâcu, coordonatoarea târgului de carte
    pentru copii Bookerini: Este foarte bine că se întâmplă. Faţă de
    acum doi ani sunt foarte multe edituri care au preluat iniţiativa de a încuraja
    literatura autohtonă. Literatură pentru copii tradusă este de mulţi ani, dar
    este o tendinţă de a încuraja şi literatura românească şi ne bucură că pe lângă
    editurile mari, au început şi cele mici să se gândească la acest lucru.

    Şi
    credem noi că în curând o să avem o literatură scrisă de oameni care vor trăi
    din ceea ce scriu, care vor trăi din ceea ce desenează, fiindcă acum aproape
    toţi autorii de carte pentru copii sunt obligaţi să aibă şi altă sursă de venit,
    literatura este adesea un hobby, un hobby care costă. Încă nu avem impresari,
    nu avem editori. Bookerimi nu se adresează exclusiv copiilor, se adresează
    exclusiv iubitorilor de literatură pentru copii, iar noi credem că literatura
    pentru copii nu este făcută pentru a fi citită doar de cei mici. Ne adresăm în
    primul rând părinţilor şi profesorilor, pe care îi încurajăm să dezvolte un
    gust pentru carte a de calitate, cartea frumoasă. Şi punem şi noi preţ pe acest
    lucru.


    Ediţia din acest an a avut ca punct central călătoriile, după cum am descoperit
    vizitând pagina de facebook a târgului. Aici organizatorii, clar ne-au tot
    tentat cu surprize: Cum vom călători? Pe jos, pe râu cu bărcile, cu
    balonul sau cu orice alt mijloc de transport produs de imaginația noastră și
    care ne transpune în poveste. Tu ai grijă doar să-ți plănuiești #Călătoria din
    vreme, mai ales acolo unde ai nevoie de o rezervare, fiindcă locurile sunt
    limitate. Consultă programul, invită-ți prietenii și înscrieți-vă la
    atelierul/activitatea la care sunteți siguri că puteți ajunge.


    Şi asta pentru că deşi activităţile şi atelierele de pe parcursul celor
    patru zile de târg sunt gratuite, locurile sunt limitate, aşa că doar o
    rezervare în prealabil a putut garanta participarea la evenimentul dorit.


    Motto-ul ediţiei a fost: BOOKERINI – Devorăm cărțile bune! Şi asta pentru
    că, după cum ne-a spus Valentina Bâcu, coordonatoarea târgului de carte pentru
    copii Bookerini, totul s-a desfăşurat după un plan prin care s-a intenţionat
    tentarea copiilor sau a cititorilor, în general, cu lectura:

    Am invitat la cea de-a doua ediţie, edituri care au titluri puternice,
    frumoase, care prezintă cartea – obiect.
    Ne dorim ca a treia ediţie să cuprindă şi mai mulţi invitaţi din afara
    ţării. Este un entuziasm de care avem nevoie în România şi, de ce nu, (n.r. ne
    dorim) să existe şi contracte pe care scriitorii şi ilustratorii să le poată
    realiza prin intermediul Bookerini. Pentru următoarea ediţie ne dorim o echipă
    mai mare, ne dorim un spaţiu generos, frumos, care să atragă copiii la poveşti,
    fiindcă am vrea să le propunem o experienţă inedită, să reuşim să îi fascinăm,
    mai mult de atât să plece ei încântaţi şi cu cărţile cu autograf şi să îşi
    dorească să îşi petreacă aşa timpul liber, citind şi dăruind cărţi.
    Participarea la târg e gratuită şi la toate atelierele şi toate activităţile
    este gratuită, dar este limitată de un anumit număr. Aşa că recomandarea
    noastră este ca rezervările să se facă din timp.



    Iar ca activităţi cărora vizitatorii li s-au
    putut alătura la târg trebuie să amintim întâlnirile cu autorul preferat sau cele de desenat cot la
    cot cu un ilustrator admirat. Totul sub
    cupola Bibliotecii Naţionale a României.