Radio România Internațional

Tag: Valery Kuzmin

  • Jurnal românesc – 09.06.2023

    Jurnal românesc – 09.06.2023

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, i-a adus la cunoştinţă
    ambasadorului Rusiei la Bucureşti, Valery Kuzmin, că reprezentanţa diplomatică
    rusă trebuie să-şi reducă personalul la un nivel apropiat de cel al Ambasadei
    României la Moscova. Astfel, Rusia trebuie să reducă numărul de posturi din
    România cu 21 poziţii de diplomat şi cu 30 de poziţii de personal
    tehnico-administrativ, respectiv să reducă personalul aflat efectiv la post în
    ţara noastră cu 40 de persoane. MAE român arată că alegerea posturilor ce vor
    fi reduse şi a persoanelor care vor trebui să părăsească România va aparţine,
    în această fază, Federaţiei Ruse. Ministerul precizează că, în acest fel,
    numărul total de posturi diplomatice şi tehnico-administrative ale Rusiei în
    România este redus cu 61%, iar numărul efectiv de personal cu 55,5 procente.
    MAE român mai arată că măsura a fost adoptată în conformitate cu prevederile Convenţiei de
    la Viena privind relaţiile diplomatice, semnată la 18 Aprilie 1961 şi reflectă
    nivelul actual al relaţiilor bilaterale, reduse drastic de România după
    declanşarea de către Federaţia Rusă a războiului de agresiune împotriva
    Ucrainei. Partea rusă are la dispoziţie cel mult 30 de zile pentru a pune în
    aplicare decizia Bucureştiului.




    Votul în plenul Parlamentului European asupra rezoluţiei prin care
    se cere contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării României
    la Spaţiul Schengen va avea loc, cu siguranţă, între 10 şi 13 iulie la
    Strasbourg, a anunţat eurodeputatul Vlad Gheorghe. Acesta susţine că textul
    final va conţine toate punctele de interes pentru România, între care şi
    solicitarea unui nou vot pentru aderare până la finalul acestui an, care să fie
    bazat strict pe criteriile necesare pentru acest pas. Spunem clar că
    decizia de a lăsa România şi Bulgaria în afara Schengen este una
    discriminatorie pentru români şi bulgari, cu atât mai mult pentru cei din
    diaspora care pierd timp, bani şi nervi când revin în ţară şi
    solicităm compensarea financiară pentru toate costurile cauzate de
    neaderare, în ciuda îndeplinirii condiţiilor încă din 2011, a precizat
    europarlamentarul român. El s-a declarat convins că rezoluţia care va fi
    adoptată în Legislativul European cu majoritate transpartinică va reprezenta o
    presiune suplimentară în favoarea României.




    Trupa ZMEI3 va susţine un concert, la 13 iunie, pe scena
    prestigiosului Centru pentru Artele Performative John F. Kennedy
    din capitala Statelor Unite ale Americii ca parte a unui amplu program al
    Ambasadei României la Washington, intitulat Romania – Statele Unite: Un
    Parteneriat pentru Viitor. Celebrând Talentul Românesc. La eveniment,
    organizat de reprezentanţa diplomarică românească şi Institutul Cultural Român
    de la New York, sunt aşteptate aproape 500 de persoane, între care oficiali ai
    Administraţiei americane şi Congresului, reprezentanţi ai corpului diplomatic
    acreditat la Washington, membri ai comunităţii româno-americane, personalităţi
    din mediile academic, cultural, de afaceri şi think-tank-uri. Formată la
    Berlin, trupa ZMEI3 a reuşit să creeze
    un nou stil muzical – Rough Romanian Soul, care îmbină influenţe de folk-jazz
    cu atitudine punk-rock şi cu un sound avangardist cu accente psihedelice. De-a
    lungul timpului, ZMEI3 a susţinut concerte pe scena celui mai mare festival de
    World Music din Marea Britanie, la Radio BBC 3 şi BBC World, la Troubadour în
    Londra, precum şi la numeroase festivaluri de profil din România, Germania şi
    Austria.




    Expoziţia The traditional blouse with embroidery, care
    include cămăşi tradiţionale din România şi Republica Moldova, va fi deschisă la
    14 iunie la galeria Institutului Cultural Român din Stockholm. Evenimentul este
    realizat în colaborare cu Ambasada României în Suedia, Ambasada Republicii
    Moldova şi cu Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord şi marchează Ziua
    Iei, sărbătorită la 24 iunie. Cu prilejul vernisajului, interpreta Dana
    Dragomir, supranumită Regina naiului în Suedia, şi pianistul
    Mathias Helberg vor susţine un recital. Expoziţia de ii va cuprinde şi cămăşi
    din zona Bistriţa-Năsăud din colecţia Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de
    Nord, alături de ii din stânga Prutului. În 2022, cămaşa cu altiţă sau ia
    românească a fost inclusă de către Comitetul UNESCO pe Lista Patrimoniului
    Imaterial al Umanităţii. Expoziţia din capitala Suediei va putea fi vizitată
    până la 25 iunie.


  • Jurnal românesc – 22.02.2023

    Jurnal românesc – 22.02.2023

    Cererea României de a fi inclusă în programul Visa Waiver este legitimă, însă nu există garanţii că acest pas se poate face imediat, a declarat, la Bucureşti, senatorul american democrat Dick Durbin. El a spus că ştie că eliminarea vizelor pentru călătoriile în SUA înseamnă mult pentru români şi că îşi doreşte ca ei să fie trataţi corect. Durbin a precizat însă că problema e legată de rata de refuz de peste 10%, în condiţiile în care, pentru ca România să intre în programul Visa Waiver, rata de refuz trebuie să scadă sub 3 procente. Congresman-ul şi colega sa din Senatul american Jeanne Shaheen s-au aflat în România la finalul unui turneu european, care a inclus participarea la Conferinţa de Securitate de la Munchen şi o vizită în Georgia. Shaheen a spus că cei doi au convenit cu ambasadoarea SUA să lucreze cu România asupra chestiunii eliminării vizelor, însă a recunoscut că ar fi foarte dificilă o schimbare de legislaţie în Congresul SUA şi că trebuie să se lucreze în parametrii legali existenţi. Rata de refuz a acordării vizelor pentru cetăţenii români a fost de 17,03% în 2021, de 10,14% în 2020 şi de 9,11 procente în 2019, conform Departamentului de Stat al SUA.

    Ministerul român de Externe a anunţat suspendarea activităţii Centrului Rus pentru Cultură şi Ştiinţă din România. Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valery Kuzmin, a fost convocat la sediul MAE pentru a fi notificat cu privire la decizia autorităţilor române. Diplomatului rus i-au fost reamintite situaţiile repetate în care Centrul s-a angajat deliberat în acţiuni de prezentare distorsionată a realităţii şi a adevărului istoric la nivelul opiniei publice româneşti, se arată într-un comunicat de presă emis de minister. Potrivit MAE, derapajele s-au intensificat după invadarea ilegală a Ucrainei de către armată rusă. Prin acţiunile derulate, centrul s-a îndepărtat iremediabil de obiectivele fireşti de consolidare a legăturilor culturale şi s-a transformat, în mod regretabil, într-un instrument de propagandă, dezinformare şi disculpare a crimelor de război ale Federaţiei Ruse din Ucraina, a transmis Ministerul român de Externe. Suspendarea activităţii Centrului va avea loc până cel târziu la 20 august, data limită la care trebuie finalizate procedurile administrative pe care această decizie le implică.

    O comisie mixtă interguvernamentală pentru colaborare economică România – Republica Moldova va fi înfiinţată imediat după începerea activităţii Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior, a anunţat Ministerul român al Antreprenoriatului şi Turismului. Propunerea a fost înaintată în timpul unei întrevederi pe care ministrul de resort, Daniel Cadariu, a avut-o cu ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă. Ministerul transmite că s-a discutat despre intensificarea colaborării în domeniul turismului şi organizarea în comun a unor evenimente promoţionale şi că dezbaterile vor fi aprofundate cu ocazia participării demnitarilor din cele două state la Târgul de Turism al României, care va avea loc în perioada 23 – 26 februarie, la expoziţia Tourism. Leisure. Hotels, programată la Chişinău între 6 şi 9 aprilie, precum şi în cadrul unui grup de lucru comun al experţilor în turism. În 2022, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Republica Moldova a fost de 3,56 miliarde de dolari. România ocupă prima poziţie după numărul societăţilor înregistrate în stânga Prutului, cu 1.557 de firme cu capital integral sau parţial românesc, şi locul 2 după valoarea capitalului subscris, respectiv 320 milioane de dolari.

    Scriitoarea de limbă română și spaniolă Ioana Gruia participă la a doua ediţie a Festivalului Internațional de Literatură Scriitori, care are loc la Málaga, Sevilla, Granada și Almería, în perioada 22-25 februarie. Autoarea se alătură altor 30 de scriitori invitați din America Latină și Europa. Manifestarea include dezbateri, ateliere, recitaluri, conferințe și evenimente colaterale, expoziții și concerte. La 23 februarie, Ioana Gruia va participa la dezbaterea Poveștile vieții mele, care va avea loc la Granada, iar la 24 februarie, se va deplasa la Sevilla pentru a lua parte la dezbaterea Literatura, altă formă de dialog. Ioana Gruia predă Teoria Literaturii și Literatură Comparată la Universitatea din Granada. A publicat cărți de poezie și romane, care au fost traduse au fost traduse în franceză, albaneză și cehă. Prezenţa Ioanei Gruia la festival este sprijinită de Institutul Cultural Român de la Madrid. La ediţia de anul trecut, invitat din partea României a fost scriitorul Mircea Cărtărescu.


  • Masacrul de la Jilava şi pogromul de la Bucureşti, din 1941, comemorate

    Masacrul de la Jilava şi pogromul de la Bucureşti, din 1941, comemorate

    Masacrul de la Jilava, din ianuarie 1941, în care 89 de evrei au fost omorâţi de către legionari, şi pogromul de la Bucureşti au fost comemorate, duminică, în pădurea Jilava, în prezenţa ambasadorului SUA în România, Hans Klemm, şi a ambasadorului Austriei, Isabel Rauscher.



    Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), Aurel Vainer, a vorbit despre evenimentele petrecute în 21 ianuarie 1941, arătând că pogromul de la Bucureşti este comemorat în premieră la faţa locului, în pădurea Jilava: “Sunt 77 de ani de când în acest loc s-au desfăşurat evenimente sângeroase de o cruzime de nedescris. Circa 90 de evrei, luaţi din diferite colţuri ale Bucureştiului, au fost aduşi aici în pădurea Jilava şi împuşcaţi ca nişte muşte, cu o cruzime şi o nepăsare totală. Este de datoria noastră să nu uităm niciodată aceste crime abominabile, când oameni total nevinovaţi sau poate dacă vreţi să le găsim o vină a fost faptul că erau evrei, nimic altceva, pentru că legionarii care au făcut această crimă au dat-o mereu pe ideea că erau elemente comuniste-bolşevice. Nu este adevărat. Dacă citim lista celor care au fost ucişi aici vom găsi oameni de cele mai diferite profesii nevinovate în politică”, a afirmat Vainer.



    “Noi, evreii, avem valorile noastre, valori care sunt ale civilizaţiei şi ale umanităţii, în primul rând valoarea memoriei. Noi nu uităm că în istoria noastră au fost multe lucruri de neuitat, încercăm mereu să le aducem în atenţia poporului evreu ca şi tuturor celor din jurul cărora trăim, să se ştie că ceea ce e bine trebuie recunoscut şi adus mulţumiri şi ceea ce a fost rău trebuie amintit ca să nu se mai petreacă”, a spus preşedintele FCER.



    Aurel Vainer a subliniat că, deşi există şi alte teze, la Bucureşti a fost pogrom în 1941: “A fost pogrom la Bucureşti. Există nenumărate dovezi istorice că atunci s-au spart magazine, s-au luat oamenii de pe stradă, au fost duşi în locuri de tortură. Pogromul de la Bucureşti este o pagină urâtă, dureroasă a istoriei bucureştenilor şi a poporului român şi mai cu seamă a evreilor din România”, a afirmat el.



    La intrarea în pădurea Jilava a fost dezvelită o placă comemorativă în memoria celor 89 de evrei ucişi de către o echipă legionară pe 22 ianuarie 1941. Pe locul în care a fost dezvelită placa comemorativă va fi realizat un monument.



    După comemorarea din pădurea Jilava a evenimentelor din 1941, la Şcoala gimnazială nr. 1 Jilava a fost organizat simpozionul “Violenţa antisemită în timpul rebeliunii din 1941: masacrul de la Jilava şi pogromul de la Bucureşti”. La eveniment a participat şi ambasadorul Rusiei, Valery Kuzmin.