Radio România Internațional

Tag: vanatoare

  • Măsuri pentru gestionarea populaţiei de urşi

    Măsuri pentru gestionarea populaţiei de urşi

    Sunt rare momentele în care parlamentarii români sunt deranjaţi din lunga lor vacanţă de vară şi convocaţi la lucru, pentru sesiuni legislative extradordinare. Luni a fost un astfel de moment, când deputaţii s-au întors în bănci ca să aprobe noi cote de vânătoare la urs. Demersul survine după recenta tragedie din munţi, unde o tânără de 19 ani a fost ucisă de o ursoaică, pe un traseu turistic. Adoptat încă de anul trecut de Senat, proiectul de lege iniţiat de UDMR (fost partener-junior la guvernare al PSD şi PNL), prevede că peste 400 de exemplare vor fi omorâte în 2024 şi 2025. Sunt vizate, în primul rând, animalele agresive, care atacă oamenii şi bunurile acestora, cele mai afectate zone fiind judeţele Harghita, Covasna, Braşov şi Mureş, toate din centrul ţării.

    Numai în Harghita, de pildă, jandarmii au fost solicitaţi să intervină, de la începutul anului, de 231 de ori pentru alungarea unor urşi. Fost ministru de resort, senatorul UDMR Tánczos Barna, iniţiator al proiectului, a declarat că demersul se bazează pe un studiu ştiinţific comandat de ministerul Mediului, care vizează estimarea populaţiei de urs brun din România.

    Tánczos Barna: „Toate studiile arată o creştere constantă a populaţiei de urs brun din România, inclusiv cele făcute de ONG-uri. Populaţia de urs brun din România nu este într-un pericol, este nevoie de o intervenţie preventivă, aşa cum se face în toate statele membre ale Uniunii Europene, unde există o populaţie semnificativă de urs brun.”

    Proiectul a fost votat de reprezentanţii PNL, PSD, AUR (opoziţia naţionalistă). Tot din opoziţie, parlamentarii USR s-au abţinut de la vot, după ce mai multe amendamente depuse de ei au fost respinse. Diana Buzoianu, USR: „Primul amendament respins vorbeşte despre faptul că, în momentul de faţă cota de intervenţie noi doream să o facem, dacă tot ne dorim nu vânătoare, ci chiar rezolvarea problemei, să fie făcută de personalul tehnic specializat. Este simplu, problema nu se rezolvă cu vânătoare de trofee.”

    Între timp, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor, Marius Dan Sîiulescu, a dispus intensificarea monitorizării populaţiei de urs în fondurile cinegetice gestionate de Romsilva, în special pe traseele turistice. Vânătorii susţin, însă, că fără reducerea populaţiei de urşi din România, problema interferării lor cu habitatele umane nu va fi rezolvată. Experţii mai spun că în zonele aflate la altitudine mare nu s-au înregistrat evenimente tragice, fiindcă urşii bătrâni, mai puţini la număr, se comportă natural şi se retrag din faţa omului. Marile probleme vin dinspre urşii mai tineri, cei născuţi în zonele cultivate, cărora nu le e frică de oameni şi sunt obişnuiţi să se hrănească provocând pagube în gospodării şi pe ogoare

  • Modificări la Legea armelor şi muniţiilor

    Modificări la Legea armelor şi muniţiilor

    Legislaţia armelor şi muniţiilor
    a fost modificată şi va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.     Una dintre modificări se referă la
    armele de tir, care vor putea fi folosite în scopul exclusiv de practicare a
    tirului sportiv, chiar și de tinerii sub 18 ani. S-a schimbat şi termenul de predare a armelor, în urma suspendării sau anulării
    permisului.

    Legea prevedea ca deținătorul armelor să fie obligat ca, în termen
    de 10 zile de la data la care i-a fost adusă la cunoștință suspendarea
    sau anularea permisului, să depună armele la un armurier autorizat, în vederea
    înstrăinării sau depozitării.

    Termenul
    de predare a armelor s-a majorat la 30 de zile permițând deținătorului
    să le poarte o singură dată în această perioadă, exclusiv în scopul predării la
    armurier. În cazul armelor neletale supuse autorizării, actul normativ
    instituie obligativitatea
    efectuării anual a unei şedinţe de tragere, într-un poligon autorizat,
    în vederea prelungirii valabilității permisului de armă, adică la fel ca în
    cazurile armelor letale.


    Datele cuprinse în evidențele Registrului Național al Armelor privind
    armele de foc și componentele esențiale vor fi șterse după 30 de ani de la
    data distrugerii armelor de foc sau componentelor, nu după 20 ani, ca
    până acum. Armurierii vor fi obligați, conform noilor prevederi, să refuze
    tranzacțiile suspecte și să sesizeze poliția imediat asupra acestora.


    Persoanele fizice și juridice nu vor putea procura și deține, respectiv
    comercializa, cu excepția celor din domeniul apărării, ordinii publice și
    siguranței naționale, a încărcătoarelor care se pot monta pe arme de foc
    semiautomate cu percuție centrală sau cu repetiție, care pot conține mai
    mult de 20 de cartușe, sau mai mult de 10 cartușe în cazul armelor de foc cu
    țeavă lungă. În schimb, colecționarii de arme, autorizați conform legii, vor
    putea colecționa 10 bucăți de cartușe aferente armei deținute în colecție, dar
    cu condiția ca muniția să fie nefuncțională.


    În cazul persoanelor care au suferit condamnări,
    inclusiv pentru infracțiuni la Legea armelor, normele interzic procurarea unor
    arme de foc, dacă aceste persoane au fost condamnate, prin hotărâre
    judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau
    pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu executare, pentru infracţiuni
    comise cu intenţie.



    Cetăţenii străinii care vin la vânătoare în țara noastră pot introduce în
    țară arme de vânătoare dacă au o invitație nominală de la un fond cinegetic din
    România, și nu de la o asociație de vânătoare din România, ca în
    prezent. De asemenea, titularul pașaportului european pentru arme de foc este
    obligat să dețină acest document în permanență asupra sa, la momentul portului
    sau utilizării armei de foc.

  • Condiţii pentru practicarea vânătorii în România

    Condiţii pentru practicarea vânătorii în România

    Cetăţenii străini pot participa la o partidă de vânătoare în
    România doar dacă îndeplinesc o serie de condiţii: să fie membri ai unei
    asociaţii de vânătoare din ţara de domiciliu, să cunoască şi să accepte
    regulile şi condiţiile din ţara noastră. Pentru mai multe detalii se pot accesa
    site-urile: www.agvps.ro/ www.romsilva.ro/ www.mmediu.ro.


    Străinii pot fi autorizaţi să deţină şi, după caz, să poarte şi
    să folosească armele de vânătoare sau de tir pe care le deţin, dacă armele şi
    muniţia sunt înscrise în documentele de trecere a frontierei. Avizul de
    introducere a armelor în ţară se poate acorda străinilor de cătare
    Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.


    Cetăţenii străini mai trebuie să aibă la intrarea în ţară o
    scrisoare de invitaţie la vânătoare, permis de vânătoare, permis de port armă
    în statul de unde provin, iar arma să îndeplinească condiţiile impuse de
    normele de omologare. De asemenea, mai trebuie asigurare medicală
    internaţională contra accidentelor de vânătoare, dar şi marca, seria şi calibrul armei cu care se
    doreşte să participe la vânătoare. În cazul armelor de tir, străinii trebuie să
    facă dovada faptului că urmează să participe la un concurs de tir organizat de
    o asociaţie sau un club de tir sportiv afiliată la federaţiile sportive naţionale de specializatate.

    Conform
    legislaţiei din România pot fi introduse în ţară maxim 50 de cartuşe pe
    carabină/100 de cartuşe cu alice pentru fiecare armă, iat calibrul nu trebuie
    să fie mai mic de 5,6 mm. De asemenea, este interzisă vânătoarea cu mai mult de
    3 cartuşe în încărcător iar un vânător poate avea cel mult două arme, chiar
    dacă sunt de acelaşi calibru. Dacă vânătorul străin aduce în România şi un
    câine de vânătoare, acesta trebuie să
    aibă certificat sanitar-veterinar care să
    nu fie mai vechi de 10 zile înainte de data intrării în ţară şi trebuie
    vaccinat contra turbării, cu cel puţin o lună şi cu cel mult 12 luni înaintea
    datei intrării în România.

    Străinii care au reşedinţa sau domicilul în România pot
    fi autoriaţi să procure numai arme de vânătoare, de tir sau colecţie. Vânătorii din Uniunea Europeană nu au nevoie de viză pentru
    intrarea în România. Pentru vânătorii din statele din afara Uniunii
    Europene este nevoie de viză pentru a putea intra pe teritoriul României.

    Regia
    Naţională a Pădurilor-Romsilva gestionează 254 de fonduri cinegetice,
    care reprezintă 12,3% din fondul
    cinegetic naţional

  • Regimul armelor şi muniţiilor

    Regimul armelor şi muniţiilor

    În România, cetăţenilor străini le sunt interzise, în general,
    deţinerea, portul şi folosirea armelor letale şi muniţiilor aferente. Aceştia
    au obligaţia de a le depune la punctele de control de la trecerea frontierei,
    în cazul în care au arme de acest tip asupra lor, urmând a le fi înapoiate la
    părăsirea ţării. Doar însoţitorii delegaţiilor străine la nivelul şefilor de
    stat sau de guvern, precum şi militarii care efectuează vizite oficiale în
    România pot deţine şi folosi armament letal în timpul şederii în ţara noastră.
    Totodată, membrii misiunilor diplomatice, cei ai oficiilor consulare şi ai
    reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale în România pot deţine armament,
    pe bază de reciprocitate, putând fi scutiţi de obligaţia de a obţine, din
    partea Poliţiei Române, autorizaţia pentru deţinerea de arme de foc şi muniţii.

    Pe de altă parte, cetăţenii străini pot introduce în România arme neletale
    deţinute legal, numai după obţinerea unei autorizaţii care este acordată dacă
    solicitantul a împlinit vârsta de 18 ani şi motivează, în scris, necesitatea
    introducerii respectivei arme pe teritoriul ţării noastre. Cetăţenii străini
    care vin în România pentru practicarea vânătorii trebuie să prezinte, la
    trecerea frontierei, dovada calităţii de vânător din partea asociaţiei în care
    sunt membri, precum şi o aprobare scrisă, sub formă de invitaţie, telex sau fax, din
    partea Direcţiei Silvice a judeţului pe raza căruia va avea loc vânătoarea sau
    a Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România. În
    cazul persoanelor care practică tirul, este necesară o invitaţie din partea
    organizatorilor competiţiei la care participă, respectiv Federaţia Română de Tir
    sau Federaţia Română de Schi şi Biatlon. Să notăm şi că armele de vânătoare, de
    tir, precum şi armele de panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit prin
    România, declarate în prealabil politiştilor de frontieră, sunt sigilate, la
    intrarea în ţară, de către personalul vamal. Pe durata tranzitării României,
    călătorilor le este interzis să înstrăineze armele şi muniţiile sau să rupă
    sigiliile aplicate. În toate cazurile, este necesar şi un aviz de introducere a
    armelor în ţară, care este acordat cetăţenilor străini de către Inspectoratul
    General al Poliţiei de Frontieră.



    Pe de altă parte,
    cetăţenii străini care au reşedinţa sau domiciliul în România pot fi autorizaţi
    să procure numai arme de vânătoare, de tir sau de colecţie. Totodată, cetăţenii
    străini care călătoresc în Romania pe baza unei vize de scurtă şedere şi cei
    care beneficiază de scutire de la obligativitatea acestei vize pot fi
    autorizaţi să procure din România numai arme de vânătoare, de tir sau de
    colecţie, în vederea scoaterii acestora din ţară