Pandemia de coronavirus a afectat puternic economia
Uniunii Europene în ultimele luni, inclusiv volumul vânzărilor comerțului cu
amănuntul. La acest capitol, media europeană a înregistrat o scădere
semnificativă de 10,4% în luna martie 2020 comparativ cu luna februarie,
conform datelor publicate, miercuri, de Eurostat. Zona euro a înregistrat cel
mai mare declin de la debutul publicării datelor Eurostat în 1999, unde populația
și-a limitat cheltuielile la produse alimentare și comenzi online.
Vânzările cu amănuntul în România au crescut față de 2019
România se află printre statele cu cele mai mici scăderi
ale vânzărilor amănuntul, înregistrând un declin de doar 3,6%. Cea mai mică
scădere din luna martie s-a înregistrat în Ungaria, minus 0,2%, urmată de Malta
(-1,2%), Danemarca (-1,3%), Suedia, (-2,3%) şi Estonia, (-2,8%).
Cele mai importante scăderi a vânzărilor cu amănuntul
s-au înregistrat în Bulgaria (-18,1%), Franţa (-17,4%) şi Luxemburg (minus
16,4%). Irlanda este singura țară europeană în care vânzările nu au scăzut.
În comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, comerțul
cu amănuntul în Uniunea Europeană a înregistrat un declin de 8,2%, în timp ce
în zona euro a scăzut cu 9,2%, cea mai drastic declin înregistrat în ultimele
două decenii. Pentru zona euro, declinul anual din martie 2020 este dublu față
de cel înregistrat în luna februarie 2009, cea mai proastă lună din timpul
crizei financiare din 2008-2009.
În schimb, Ungaria şi România au înregistrat, în luna
martie 2020 comparativ cu luna martie 2019, cele mai mari creșteri în ritm
anual ale vânzărilor cu amănuntul din UE, 3,5% respectiv 3,1%.
Vânzările cu amănuntul în UE au fost influențate de
scăderea vânzărilor de combustibili, minus 20,1%, şi produse non-alimentare,
minus 19,5%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi și țigări au crescut cu
8,1%.
Populația care nu poate face față cheltuelilor neprevăzute în statele mebre UE (Sursa: Eurostat)
1 din 3 europeni nu poate face față cheltuielilor
neprevăzute
Totodată, Eurostat a publicat, miercuri, date despre
puterea populației din blocul comunitar de a face față cheltuielilor
neprevăzute. Astfel, 32% dintre locuitorii Uniunii Europene nu puteau face faţă
în 2019 unor cheltuielii financiare neaşteptate, precum costul unei intervenții
chirurgicale, înlocuirea unui automobil sau a unei maşini de spălat.
Cea mai mare ponderea a cetățenilor care nu pot face faţă
unor unor cheltuieli neașteptate s-a înregistrat în Croaţia (52%), urmată de
Letonia (50%), Grecia şi Cipru (ambele cu 48%), Lituania (47%). Și România se
află peste media europeană cu o pondere de 44% din populație.
La polul opus, mai puţin de un sfert dintre locuitori din
Danemarca (23%), Cehia şi Olanda (ambele cu 22%), Luxemburg, Austria şi Suedia
(toate cu 20%) şi Malta (15%) întâmpinau dificultăți cu cheltuielile
neprevăzute.