Radio România Internațional

Tag: vanzari

  • UE adaptează normele privind răspunderea pentru produse la era digitală

    UE adaptează normele privind răspunderea pentru produse la era digitală

    Noua Directivă Europeană actualizează legislația UE privind răspunderea civilă și ține seama de faptul ca, în prezent, multe produse au caracteristici digitale și că economia devine din ce în ce mai circulară.

    Pe scurt, noile norme europene se referă la platformele online care vând produse defecte.

    Vorbim aici despre sisteme de programare pentru computer, sisteme de inteligență artificială sau fișiere digitale achiziționate de pe platformele online.

    Potrivit noile norme europene, acestea pot fi trase la răspundere pentru un produs cu defecte vândut pe platforma lor, la fel ca orice alt operator economic.

    În ceea ce privește economia circulară, atunci când un produs este reparat și îmbunătățit în afara controlului producătorului inițial, compania sau persoana care a modificat produsul ar trebui să fie trasă la răspundere.

    Persoana prejudiciată, care solicită despăgubiri în fața unei instanțe naționale, poate solicita accesul la probele relevante aflate la dispoziția producătorului pentru a-și putea susține cererea de despăgubire.

    În ceea ce privește produsele cumpărate de la producători din afara Uniunii Europene, pentru a se asigura că acești consumatori sunt despăgubiți pentru prejudiciile cauzate, compania care importă produsul sau reprezentantul producătorului străin pot fi trase la răspundere pentru prejudicii.

    Potrivit Comisiei Europene, siguranța produselor rămâne o prioritate majoră, pentru a proteja consumatorii, a stimula inovarea și a asigura o piață unică echitabilă și competitivă.
    Legislația privind siguranța produselor garantează că toate mărfurile vândute pe piața unică a Uniunii Europene respectă standarde stricte în materie de siguranță, sănătate și mediu.

    Directiva privind siguranța generală a produselor stabilește obligații specifice pentru companii, astfel încât toate produsele de consum din Uniunea Europeană să fie sigure.
    Ați observat probabil, că multe produse cumparate au marcajul CE care confirmă faptul că sunt conforme cu normele UE înainte de a putea fi vândute.

    În cazul în care un produs este considerat nesigur, alertele sunt emise prin intermediul unui sistem de alertă rapidă, care permite țărilor UE să facă schimb de informații cu privire la produsele nealimentare periculoase, permițând acțiuni de corecție rapide.

  • Tendinţe privind consumul

    Tendinţe privind consumul

    Anul trecut, ritmul de creştere a consumului a încetinit seminificativ în
    România – este concluzia datelor prezentate joi de Institutul Naţional de
    Statistică. Specialiștii în domeniu afirmă că avem de a face cu un trend care
    ar putea să țină mai mulți ani și care a fost generat de pandemia de
    coronavirus. Ei spun că situația economică, socială și sanitară a modificat
    comportamentul consumatorilor, care au preferat mai mult să economisească decât
    să cumpere. Afirmația se bazează și pe constatările Băncii Naţionale a României privind
    creşterea depozitelor populației la bănci.


    Analistul economic Aurelian Dochia a
    declarat pentru postul național de radio că, în perioada următoare, vom asista
    atât la o tendinţă de încetinire a ritmului de creştere a consumului, cât şi la
    modificări structurale în ceea ce priveşte comportamentul de consum:

    Creşterea de anul
    trecut a comerţului cu amănuntul este cea mai slabă din ultimii ani. Am avut
    ani în care această creştere era de peste 7%. Fără îndoială, reflectă
    evenimentele principale ale acesutui an, în primul rând o contracţie economică
    determinată de criză sanitară şi, în al doilea rând, o schimbare în
    comportamentul consumatorilor, care, ştim bine că anul trecut a avut venituri
    în creştere în general, dar au preferat să economisească o bună parte din
    aceste venituri suplimentare.


    Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu
    amănuntul, cu excepţia celui cu autovehicule şi motociclete, a crescut în 2020
    ca serie brută cu 2,2% faţă de anul anterior. Aceasta se datorează creşterii
    vânzărilor de produse nealimentare cu 5,6 procente şi vânzărilor de produse
    alimentare, băuturi şi tutun cu 5%. Comerţul cu amănuntul al carburanţilor
    pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 8%. Încetinirea
    ritmului consumului reflectă, potrivit experţilor, contracţia suferită de
    economia românească – o situație întâlnită în aproape întreaga lume ca efect al
    pandemiei.


    Analistul Aurelian Dochia estimează că în anii următori consumul şi
    comerţul cu amănuntul vor cunoaşte o creştere mult mai temperată decât până
    acum, undeva în jur de două procente. Despre comportamentul consumatorilor, el
    spune că va rămâne unul prudent și estimează că măririle de venituri se vor
    diminua semnificativ, începând cu 2021, din cauza problemelor de menţinere a
    echilibrelor, în special a celui bugetar.


    Pe de altă parte, anul trecut în
    România au crescut vânzările de autoturisme prietenoase cu mediul cu peste 33%
    faţă de 2019. Potrivit Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de
    Autoturisme, cele mai multe achiziţii noi la aceasta categorie au vizat
    mașinile hibride. Procentual, vânzările au explodat față de anul anterior la
    autoturismele electrice și la modelele plug-in, dar numărul efectiv de unități
    comercializate rămâne modest.

  • Alexandra Bejan, stabilită în Franța din 2008, angajată în domeniul vânzărilor

    Alexandra Bejan, stabilită în Franța din 2008, angajată în domeniul vânzărilor

    Alexandra Bejan, stabilită în Franța din 2008, angajată în domeniul vânzărilor.


  • Jurnal românesc – 04.01.2017

    Jurnal românesc – 04.01.2017

    Andreea Păstârnac – noul ministru pentru Românii de Pretutindeni, a spus că una dintre priorităţile sale va fi continuarea şi aprofundarea programelor dedicate învăţării limbii române în afara graniţelor. De asemenea, a adăugat ea, în cadrul celebrării Centenarului Unirii, îşi doreşte să dea o imagine europeană comunităţilor de români din străinătate. Referitor la bugetul ministerului nou înfiinţat, aceasta a arătat că este unul care se bazează foarte mult pe proiecte. Să nu uităm că relaţia noastră cu diaspora se aseamănă foarte mult cu diplomaţia parlamentară, că suntem în faţa unor voci multiple şi a unor puncte de vedere care au dreptul să se exprime, a adăugat Andreea Păstârnac. La rândul său, Teodor Meleşcanu, noul ministru de Externe, a declarat că îşi doreşte adoptarea unei legi privind diaspora. Potrivit lui, una dintre soluţiile pentru o mai bună conlucrare cu diaspora ar trebui să fie adoptarea unei noi legi specifice, care să conţină drepturi pentru cetăţeni, mecanisme de sprijin pentru ei. Meleşcanu a adăugat că necesitatea acestei legi este determinată de faptul că vechea lege este dinainte de aderarea României la UE, aderare care a făcut să avem un număr foarte mare de cetăţeni care trăiesc şi muncesc în alte ţări din Uniune. Potrivit lui, această lege va trebui să conţină drepturile şi libertăţile de care trebuie să se bucure membrii diasporei, facilităţile pe care Guvernul României le oferă pentru reîntoarcerea lor în ţară şi tot ceea ce înseamnă măsuri pentru asigurarea identităţii şi moştenirii lor culturale şi spirituale.



    Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat decretul pentru retragerea cetăţeniei acordate fostului preşedinte român, Traian Băsescu. “Anterior, în calitate de deputat al Parlamentului Republicii Moldova, am spus că cetăţenia i-a fost acordată dlui Băsescu în mod ilegal. Traian Băsescu a îndemnat în repetate rânduri la lichidarea statalităţii Republicii Moldova prin anexare la România. Încă din perioada aflării sale în exerciţiul funcţiei de preşedinte al României, acesta a refuzat sa recunoască statalitatea moldovenească şi existenţa poporului moldovenesc”, astfel şi-a motivat Dodon decizia. Anterior, fostul preşedinte român a declarat că îl va acţiona în judecată pe Igor Dodon dacă acesta semnează un decret privind retragerea cetăţeniei sale. Traian Băsescu şi soţia sa, Maria, au solicitat cetăţenia Republicii Moldova si au depus pe 8 martie 2016 o cerere în acest sens, cetăţenia fiindu-le acordată pe 9 iunie 2016. Cererea a fost soluţionată în numai trei luni, deşi termenul legal este de un an. Băsescu declara încă din iulie 2013, după o vizită în Republica Moldova, că după ce îşi va termina mandatul de preşedinte al României va cere, “poate”, cetăţenia moldovenească în semn de respect şi dragoste pentru Republica Moldova şi oamenii ei.



    Marca Dacia a vândut, în 2016, pe piaţa din Franţa, un număr record de peste 110 mii de autoturisme, în creştere cu 13,4% în ritm anual, potrivit datelor publicate de Comitetul constructorilor francezi de automobile. La rândul său, marca Renault a realizat, anul trecut, cea mai bună performanţă comercială în Franţa de după 2011, cu o crestere de 6,6% a vânzărilor de autoturisme, până la 407 mii de unităti. În 2016, Renault a deţinut peste 20% din piata auto franceză, în timp ce Dacia a avut o cotă de aproape 6%. În România, uzina Dacia de la Mioveni (sud) a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană.

  • Jurnal românesc – 1.03.2016

    Jurnal românesc – 1.03.2016

    Ministerul de Externe de la Bucureşti a salutat împlinirea, pe 1 martie 2016, a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Bosnia şi Herţegovina. România îşi exprimă încrederea că parteneriatul bilateral, bazat pe respectul reciproc şi promovarea principiilor şi valorilor europene, va continua să fie consolidat prin contacte politice la toate nivelurile şi printr-o cooperare pe multiple planuri, inclusiv economică. De asemenea, prin dezvoltarea componentei culturale şi academice a relaţiei bilaterale, se va realiza un schimb accentuat de cunoştinţe, expertiză şi capital uman, cu beneficii pentru ambele state. În contextul depunerii candidaturii la Uniunea Europeană (pe 15 februarie 2016), România reiterează susţinerea pentru atingerea acestui obiectiv strategic de politică externă de către Bosnia şi Herţegovina. Salutând progresele înregistrate în domeniu, Bucureştiul încurajează autorităţile de la Sarajevo să depună eforturi suplimentare pentru îndeplinirea tuturor criteriilor necesare obţinerii, la momentul potrivit, a statutului de candidat. În acelaşi timp, partea română reiterează sprijinul pentru aspiraţiile euro-atlantice ale Bosniei şi Herţegovinei.



    Ministrul afacerilor interne, Petre Tobă, a avut, luni, o întrevedere cu ministrul de interne al Ungariei, Sandor Pinter, la frontiera dintre cele două state, în Punctul Comun de Contact româno-ungar Borş-Artand. Principalele teme de discuţie au vizat controlul frontierelor şi migraţia, conexiunile rutiere transfrontaliere şi cooperarea poliţienească. Petre Tobă a evidenţiat că România dispune de un sistem integrat pentru securizarea frontierelor, bazat pe o tehnologie performantă şi personal instruit. Utilizarea acestui sistem – SCOMAR – a permis blocarea oricăror tentative de activare a unei rute secundare de migraţie pe Marea Neagră. Totodată, prin gestionarea cu succes a unui larg segment al frontierei externe a UE, precum şi prin participarea substanţială la activităţile FRONTEX, România reuşeşte să garanteze siguranţa propriilor cetăţeni şi să contribuie semnificativ la securitatea internă a celorlalte state membre, într-un context european complex. Ministrul Tobă a menţionat şi măsurile de pregătire, inclusiv cele de ordin legislativ, pentru situaţia în care o posibilă modificare a fluxurilor de migraţie ar afecta România. S-a conchis că măsurile adoptate nu justifică adoptarea de măsuri suplimentare la frontiera dintre cele două state, care reprezintă frontiera internă a Uniunii Europene.



    Fostul viceguvernator al Băncii Naţionale a României, Cristian Popa, este, începând de la 1 martie, vicepreşedinte şi membru al Comitetului de conducere al Băncii Europene de Investiţii (BEI). Este instituţia financiară a Uniunii Europene, având ca acţionari cele 28 de state membre. Instituţia acordă împrumuturi în principal statelor UE la dobânzi foarte avantajoase pentru investiţii în domenii precum transport, comunicaţii, industrie, agricultură, energie, educaţie, sănătate şi IMM-uri. Vicepreşedintele Cristian Popa coordonează activităţile de finanţare din România, Bulgaria, Cipru, Grecia, Macedonia şi ţările AELS (Asociaţia Europeană a Liberului Schimb).



    Înmatriculările de autoturisme noi marca Dacia în Franţa au înregistrat, în februarie, o creştere de 33,7% în ritm anual, marcând o revenire spectaculoasă după contracţia de 2,5% înregistrată în prima lună a acestui an, arată datele Comitetului Constructorilor Francezi de Automobile. În schimb, în ceea ce priveşte înmatriculările de utilitare uşoare noi marca Dacia în Franţa, acestea s-au redus la jumătate în luna februarie, până la 152 de unităţi, în timp ce piaţa a înregistrat o creştere de 12,9%. Compania Dacia a fost preluată de Renault în 1999. Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană.

  • Jurnal românesc – 18.08.2015

    Jurnal românesc – 18.08.2015

    Fostul ministru de interne, Gabriel Berca, a fost trimis
    în judecată de procurorii anticorupţie în stare de arest preventiv pentru
    trafic de influenţă. Aceeaşi măsură a fost dispusă şi faţă de fostul deputat
    Mihai Banu. Potrivit DNA, în perioada aprilie 2010 – ianuarie 2012, Gabriel
    Berca, prin intermediul lui Mihai Banu, a pretins şi primit, pentru sine şi
    partidul din care făcea parte, mari sume de bani din partea unui om de afaceri.
    Fostul ministru a promis că va influenţa alocarea de către Guvern a fondurilor
    necesare unei primării pentru a achita lucrări de construcţie în valoare 5,6
    milioane de lei executate de firma afaceristului.




    Ministrul român al
    agriculturii, Daniel Constantin, a discutat, luni, cu liderii organizaţiilor
    reprezentative din sectorul agricol despre seceta din acest an şi posibilitatea
    acordării unor despăgubiri. El a spus ca autorităţile vor acorda
    diferenţiat aceste despăgubiri. Pentru fermierii mici care au avut pierderi mai
    mari de 30% din suprafaţa cultivată,
    executivul va interveni cu un ajutor de la bugetul de stat. În cazul
    fermierilor mari se aşteaptă un răspuns de la Comisia Europeană, care va fi
    notificată în acest sens în perioada următoare. Daniel Constantin a precizat că
    nu toate culturile au avut pierderi foarte mari din pricina secetei, cele mai
    afectate fiind cele de porumb şi floare-soarelui.Fermierii spun că sute de mii de hectare
    din aproape toate regiunile ţării au fost afectate de lipsa precipitaţiilor,
    iar pierderile s-ar ridica la peste 2 miliarde de euro.




    Situaţie tensionată în sănătate,
    medicii sunt nemulţumiţi de salarii, dar şi de faptul că cei care lucrează în
    sistemul public de sănătate vor fi asimilaţi funcţionarilor publici.
    Potrivit preşedintelui sindicatului Doctor Ioan Cantacuzino ,
    Florin Chirculescu, o creştere substanţială a salariilor poate rezolva o parte
    din probleme. Primele discuţii între reprezentanţii medicilor şi cei ai
    Ministerului Sănătăţii au avut loc, luni, şi vor continua si in urmatoarele zile.




    Românii au menţinut trendul de creştere a pieţei bunurilor de
    folosinţă îndelungată şi în trimestrul al doilea din acest an, cumpărând mai
    ales produse electrocasnice – arată un studiu realizat de Compania de
    consultanţă GfK. Valoarea pieţei româneşti a bunurilor de folosinţă îndelungată
    a ajuns, trimestrul trecut, la 449 miloane de euro, o contribuţie însemnată
    având-o vânzările de frigidere şi aparate de bucătărie. Cel mai mult au crescut
    însă vânzările micilor aparate de îngrijire personală, semn că româncele mai
    ales s-au pregătit din vreme pentru sezonul estival. Creşterea sectorului de
    telefoane inteligente şi accesorii a compensat din plin scăderea vânzărilor de
    telefoane mobile clasice, ceea ce arată că tehnologiile moderne sunt extrem de
    apreciate în România. Cu toate acestea, tabletele au înregistrat o scădere a
    cererii, după evoluţii foarte bune în trecut, în schimb, laptopurile şi-au
    menţinut evoluţia pozitivă a vânzărilor. O modificare suprinzătoare a
    trendului, în sens negativ însă, a fost consemnată la categoria produselor
    electronice. Vânzările în cazul
    acestora au scăzut cu peste 3% în al doilea trimestru
    din acest an, comparativ cu perioada similară din 2014.

  • Jurnal românesc – 04.11.2014

    Jurnal românesc – 04.11.2014

    Preşedintele în exerciţiu, Traian Băsescu, a apreciat că se impune demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, şi a ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici. El le reproşează ceea ce a numit gravele deficienţe de organizare a procesului electoral în secţiile de votare din străinătate. Lipsa materialelor necesare şi personalul insuficient, precum si numărul mic de secţii de votare organizate în străinătate au făcut ca, duminică, la primul tur al algerilor prezidenţiale, mulţi români să nu-şi poată exercita dreptul de vot – acuză Băsescu într-un comunicat de presă.



    Premierul Victor Ponta a declarat că ministrul Corlătean şi echipa sa de la Externe îi garantează cu funcţiile lor că, pe 16 noiembrie, niciun cetăţean român care vrea să voteze nu va rămâne în afara secţiilor de vot. Ponta a anunţat că i-a cerut lui Corlăţean să-i convoace la Bucureşti, vineri, pe ambasadorii, consulii şi preşedinţii secţiilor de votare din Franţa, Germania, Marea Britanie, Austria şi Republica Moldova, pentru a fi instruiţi astfel încât situaţii precum cele de duminică să nu se mai întâmple. Premierul a mai spus că ministrul Corlăţean şi alte persoane din conducerea ministerului se vor afla în ziua celui de-al doilea tur de scrutin în capitalele europene în care au fost probleme la vot.



    Înmatriculările de pe piaţa franceză a autoturismelor noi marca Dacia au crescut, în octombrie, cu 6,8% faţă de perioada similară a anului trecut — arată datele publicate de Comitetul Constructorilor Francezi de Automobile. Cu aproape 87 de mii de maşini Dacia comercializate, şi vânzările în perioada ianuarie-octombrie 2014 sunt în creştere cu 19,8% faţă de perioada similară a anului trecut. Compania românească low-cost Dacia a fost preluată de celebra firmă franceză Renault în anul 1999 şi a fost relansată în 2004 cu modelul Logan.



    Sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din România au înregistrat, în luna septembrie 2014, creşteri cu 10,8%, respectiv cu 5,4%, comparativ cu luna corespunzătoare din anul 2013, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică(INS). Comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, în septembrie 2014, la punctele de frontieră s-a înregistrat o creştere atât la sosirile vizitatorilor străini, cu 7,7%, cât şi la plecările în străinătate ale vizitatorilor români, cu 14,5%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei de pe continent, aproape 76% din totalul turiştilor străini, majoritatea fiind din ţările membre ale Uniunii Europene.



    Peste 60 de agenţii de turism din România participă la ce-a de-a 35-a ediţie a World Travel Market de la Londra. Sunt prezenţi peste 50 de mii de specialişti din industria turismului din 178 de ţări. La nivel global, World Travel Market este una dintre cele mai importante reuniuni de acest gen, care permite crearea unor reţele de agenţii de turism în întreaga lume, întâlniri de afaceri şi parteneriate. România a luat parte la acest târg încă de la prima sa ediţie, în urmă cu 34 de ani. Anul acesta, la prestigiosul eveniment vor fi promovate în premieră, litoralul românesc şi Delta Dunării, precum şi oraşul Sibiu, ca destinaţie turistică şi culturală.

  • Prima maşină, cele mai noi maşini

    Românii care nu au mai avut până acum un autoturism proprietate personală şi-ar putea cumpăra unul, nou, din producţie internă sau import, prin programul “Prima maşină”. Statul român ar urma să garanteze jumătate din valoarea unui credit de maxim 50.000 de lei, echivalentul a circa 11.000 de euro, iar dobânda să fie sub 10%-12%, cât este, în prezent, pe piaţă. Durata maximă a creditului ar urma să fie de 84 de luni. Vor avea prioritate tinerii între 18 şi 35 de ani, dar şi cei peste această vârstă vor putea beneficia de program. Deocamdată în stadiu de propunere, ideea va fi discutată în Guvern, urmând ca decizia finală să fie luată săptămâna viitoare, pentru ca “Prima maşină” să poată intra în vigoare de la 1 noiembrie.



    În România se vând, anual, doar 80.000 de autoturisme noi, din care numai 25% către persoane fizice. Mai mult! Vânzările de maşini vechi sunt de trei ori mai mari decât cele de maşini noi. Or, în acest context, trei sunt, în viziunea Executivului de la Bucureşti, obiectivele programului: sprijinirea achiziţiei de autoturisme noi pentru tineri printr-un credit bancar cu garanţii de stat, încurajarea achiziţiei de automobile noi, nepoluante, precum şi stimularea producţiei interne de maşini, astfel încât în următorii doi ani persoanele fizice să ajungă să cumpere 40% din maşinile noi. După câţiva ani de declin puternic cauzat de o criză economică ale cărei efecte nefaste se diminuează treptat, industria auto românească şi europeană dă semne de uşoară revigorare.



    La Salonul mondial de la Paris, în plină desfăşurare, 125.000 de metri pătraţi sunt repartizaţi celor 260 de mărci expozante, reprezentând circa 70 de constructori de automobile al căror principal obiectiv este să atragă cât mai mulţi clienţi. Printre ei se numără şi deja arhi-cunoscuta marcă românească low-cost Dacia, care a ales să-şi lanseze, în capitala franceză, versiunile Stepway ale modelelor Lodgy şi Docker, dar şi premierele Duster Air şi Sandero Black Touch.



    Directorul general al Opel România şi membru al Consiliului Director al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile, Cristian Milea, vorbeşte despre tendinţele momentului: Se regăseşte în mai toate familiile producătorilor un sentiment de apropiere de mediu, ca produsele să fie din ce în ce eco-friendly. De asemenea, se încearcă o economie pentru consumator şi lucrul acesta este o chestiune cvasiunanim acceptată. Ştim că există un interval de timp care ne ţine la distanţă de lucrurile ce se întâmplă în Europa, însă, în linii mari, trendul pe care europenii îl îmbrăţişează este unul care se regăseşte şi în industria românească. Este o industrie care începe să crească, este o industrie care ajunge în zona predictibilului şi ăsta este un semn bun, nu numai pentru operatorii în industria auto, ci pentru toată industria.



    Industria auto românească numără 600 de companii cu peste 200.000 de angajaţi şi contribuie cu 11% din Produsul Intern Brut al ţării.