Radio România Internațional

Tag: vanzari locuinte

  • De la chirie la locuinţe personale

    De la chirie la locuinţe personale

    Chiriile în România au crescut cu 22% în noiembrie 2023 faţă de noiembrie 2022, în timp ce prețurile solicitate de la o lună la alta (noiembrie 2023 vs. octombrie 2023) au crescut, în medie, cu 6%, potrivit unui important operator imobiliar. Sectorul 1 din București este singura zonă din țară mai scumpă decât Cluj-Napoca în ceea ce privește închirierea de apartamente. Nu doar creșterea cererii pentru proprietăți premium într-o locație centrală, ci și accesul rapid la facilități urbane și creșterea atractivității comerciale au contribuit la această creștere a cererii, influențând în mod direct și dinamica prețurilor.



    Pe de altă parte, românii care au dorit să cumpere un apartament care se încadrează în plafonul de 600.000 lei cu TVA redusă, de 5%, au putut face acest lucru până la 31 decembrie 2023. De la 1 ianuarie 2024 se aplică noua cotă de TVA de 9% pentru apartamentele care costă sub 600.000 lei și au cel mult 120 de metri pătraţi utili, majorare care se va regăsi și în prețul final al locuințelor. Restul locuințelor vor avea aceeași TVA de 19%, ca și în 2023.



    Pe de altă parte, România era ţara cu cel mai mare procent de proprietari de locuinţe din Uniunea Europeană în 2022, conform Oficiului European de Statistică (Eurostat). În 2022, 69% din populaţia UE trăia într-o locuinţă proprietate personală, iar 31% în locuinţe închiriate. În practic toate statele, cu excepţia Germaniei, procentul celor care deţin locuinţa în care trăiesc e mai mare decât al chiriaşilor. Cel mai ridicat procent de proprietari de locuinţe s-a înregistrat în România (94,8% din populaţie), Slovacia (93%), Croaţia (91%) şi Ungaria (90%). Cel mai mare procent de chiriaşi a fost în Germania (53%), Austria (49%) şi Danemarca (40%). În România, procentul era de 5,2%.



    Mărimea spaţiului de locuit poate fi măsurată ca numărul mediu de camere per persoană, media în 2022 în UE fiind de 1,6 camere. Cel mai mare număr se înregistra în Malta (2,3 camere per persoană), Luxemburg (2,2 camere), Belgia, Irlanda şi Olanda (toate cu 2,1 camere), la polul opus fiind Polonia, România şi Slovacia (toate cu 1,1 camere), Letonia şi Croaţia (ambele cu 1,2 camere).



    Condiţiile de locuit se măsoară în mai multe moduri. Unul este dacă oamenii locuiesc în locuinţe aglomerate. În 2022, în UE 16,8% din populaţie locuia în astfel de locuinţe, faţă de 19,1% în 2010. Cea mai mare rată de aglomerare se înregistra în Letonia (aproape 42), România (40,5%) şi Bulgaria (peste 36%), iar cea mai scăzută în Cipru (2,2%), Malta (2,8%) şi Olanda (2,9%). Opusul unei locuinţe aglomerate este cea sub-ocupată, prea mare pentru nevoile celor care locuiesc în ea.


    În 2022, în UE, o treime din populaţie trăia într-o locuinţă sub-ocupată, procent stabil din 2010. Cel mai ridicat procent de locuinţe sub-ocupate era în Malta (peste 72%), Cipru (aproape 71%) şi Irlanda (pesze 67%), iar cel mai scăzut în România (7,3%), Letonia (9,4%) şi Grecia (11,3%).






  • Preţurile locuinţelor şi chiriile în UE

    Preţurile locuinţelor şi chiriile în UE

    Preţurile locuinţelor în Uniunea Europeană au înregistrat, în perioada octombrie-decembrie 2022, prima scădere din ultimii 8 ani, respectiv din 2015, când a început trendul ascendent, conform Eurostat. Preţurile locuinţelor au consemnat un declin de 1,5% în trimestrul 4 din 2022, comparativ cu trimestrul 3, dar chiriile şi-au continuat traiectoria ascendentă, cu o creştere de 0,6%. În ritm anual, preţurile locuinţelor şi chiriile în cele 27 de state membre ale UE şi-au continuat creşterea în trimestrul 4 din 2022, urcând cu 3,6% şi, respectiv, 2,5%, comparativ cu trimestrul 4 din 2021.



    Din 2010 până în trimestrul 4 din 2022, chiriile au crescut în Europa cu 19%, iar preţul locuinţelor cu 47%. Preţurile locuinţelor au fost mai mult decât duble în Estonia, Ungaria, Luxemburg, Cehia, Letonia, Lituania şi Austria. Preţurile locuinţelor s-au majorat în 24 de state UE şi au scăzut în 3. În România, creşterea a fost de aproape 25%. Scăderi au fost în Grecia, Italia şi Cipru. Când comparăm trimestrul 4 din 2022 cu 2010 în privinţa chiriilor, preţurile au crescut în 26 de state UE şi au scăzut doar în Grecia. Cea mai semnificativă creştere a fost în Estonia şi Lituania.



    În context, locuitorii zonelor urbane s-au reorientat, după lockdown, către achiziţia de locuinţe în zonele limitrofe sau în cartiere rezidenţiale private, ceea ce a avut un impact puternic asupra preţurilor din piaţă, semnalează un dezvoltator imobiliar din România. Preţul locuinţelor de lux, însă, s-a dublat, sau chiar triplat, în funcţie de zonă. Pentru a fugi de agitaţia urbană, mulţi s-au relocat în zone mai liniştite, la marginea oraşului sau chiar în localităţile din apropiere. Preţul locuinţelor de la periferie a crescut cu 4,8% la final de 2022 faţă de 2021, în timp ce zona semicentrală a înregistrat o creştere de doar 0,7%.



    Pe lângă o creştere a costurilor de construcţie şi a preţului de vânzare cauzate de inflaţie, război şi pandemie, preţul în piaţa imobiliară a suferit modificări şi ca urmare a tendinţelor de cumpărare. Cererea a crescut substanţial pentru zone în care oferta era oricum scăzută, în special pentru locuinţe cu grădină sau cât mai apropiate de zone verzi (păduri, parcuri) sau în ansambluri cu cât mai multe facilităţi de recreere (bazin de înot, zone de fitness şi wellness, piste de alergare).



    În context, evoluţia pieţei creditelor ipotecare are un impact major asupra pieţei rezidenţiale astfel, cel mai probabil, preţurile locuinţelor vor continua să înregistreze o uşoară scădere în următoarele 6 luni, afirmă un dezvoltator imobiliar din România. Închirierile de locuinţe parcurg o perioadă favorabilă, în detrimentul vânzărilor. E de aşteptat ca tendinţa de creştere a chiriilor începută în trimestrul 2 din 2022 pentru locuinţe noi şi în trimestrul 3 pentru cele vechi va continua în 2023. La sfârşitul anului 2022, chiriile pentru apartamente noi au înregistrat o creştere medie de 8,5% într-un interval de 12 luni, iar apartamentele vechi au crescut în acelaşi interval cu 6,1%.


  • Preţurile locuinţelor în România

    Preţurile locuinţelor în România

    Apartamentele în țara noastră au ajuns să coste mai mult cu 5% în primele 3 luni ale acestui an, comparativ cu ultimul trimestru din 2020. Casele costă și ele cu 9% mai mult față de aceeași perioadă. Între ultimul trimestru al lui 2020 și primul trimestru al lui 2021, prețul chiriilor apartamentelor a scăzut cu 3%, iar chiria pentru case a costat cu 6% mai puțin.



    O situaţie aparte s-a remarcat în cazul preţurilor terenurilor, care au crescut cu 19%, în special după starea de urgenţă. Pandemia a influenţat interesul cumpărătorilor faţă de terenuri, iar acest lucru a dus la modificări semnificative ale preţurilor de-a lungul anului 2020, apreciază specialiştii. Potrivit acestora, în privința anunțurilor, în 2020 s-a remarcat o creștere a celor noi și a celor active, în cazul apartamentelor oferite spre închiriere. Datele din România s-au concentrat pe trei zone distincte (preţ, ofertă şi cerere).



    Pe de altă parte, preţul locuinţelor a crescut cu 1,4% în zona euro şi cu 1,3% în UE, în trimestrul patru din 2020 comparativ cu precedentele trei luni. Date puse la dispoziție de Eurostat arată că singurele scăderi s-au înregistrat în Spania şi Ungaria. Cel mai important avans l-au avut Cipru şi Luxemburg (ambele cu 4,7%), Lituania (3,9%), urmate de Estonia (3,8%. Încheie plutonul Letonia (1,4%), respectiv Danemarca, Franţa şi România (cu câte cu 1,3%).



    În trimestrul patru din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, preţurile locuinţelor au crescut cu 5,4% în zona euro şi cu 5,7% în Uniunea Europeană. Este cel mai semnificativ avans al preţurilor locuinţelor în zona euro din trimestrul patru din 2006 încoace.



    În toate statele-membre UE pentru care sunt disponibile date s-au înregistrat creşteri anuale ale preţurilor la locuinţe, cel mai semnificativ avans fiind în Luxemburg (16,7%), Danemarca (9,8%) şi Lituania (9,4%). În România, preţurile locuinţelor au crescut cu 2% în trimestrul patru din 2020, comparativ cu aceeași perioada din 2019.



    Rămânând în România, aproape 63.000 de imobile au fost vândute în luna martie a acestui an la nivelul întregii ţări, cu peste 12.700 mai multe faţă de februarie, potrivit Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare în luna martie este cu 14.500 mai mare faţă de perioada similară a anului 2020. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în martie 2021, în Bucureşti, Ilfov şi Cluj, zone foarte dezvoltate economic.