Minorii care au
împlinit vârsta de 16 ani vor putea călători în străinătate neînsoţiţi, cu
acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, se arată într-un proiect de
lege depus la Parlament. Iniţiată de 88 deputaţi şi senatori, propunerea
legislativă modifică Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a
cetăţenilor români în străinătate, precum şi Legea nr. 272/2004 privind
protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Vor putea ieşi din ţară
neînsoţiţi minorii cu vârsta de 16 ani care prezintă o declaraţie notarială a
ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin
hotărâre judecătorească, a părintelui care exercită singur autoritatea
părintească, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului legal.
Declaraţia va cuprinde acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei
respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în
care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul acesteia. Iniţiatorii
proiectului apreciază drept nejustificat faptul că minorii sub 16
ani şi minorii care au împlinit vârsta de 16 ani sunt trataţi în mod similar,
cu toate că dezvoltarea psihosocială a unui tânăr de 16 ani este mai
apropiată de cea a unui major peste 18 ani decât cea a unui minor de 14
ani. În ţările europene, minorii care au împlinit vârsta de 16 ani
pot călători singuri, fără a fi însoţiţi de un major, mai susţin
parlamentarii semnatari. Proiectul va intra în dezbaterea Senatului şi apoi a
Camerei Deputaţilor, care este for decizional în această speţă.
Ziua Armatei
României a fost sărbătorită, la 25 octombrie, printr-o serie de manifestări
organizate în principalele garnizoane din ţară şi în bazele militare din
teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români, în ţările în care
România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în capitalele statelor unde ţara
noastră are reprezentanţe permanente, transmite Ministerul Apărării Naţionale.
România are un loc distinct în cadrul NATO şi o calitate incontestabilă
de furnizor de securitate în regiunea Mării Negre şi pe Flancul Estic al
Alianţei Nord-Atlantice, a declarat cu acest prilej preşedintele Klaus
Iohannis. Acesta a spus că Armata României continuă să se modernizeze şi a
amintit că, în 2023, bugetul Apărării va creşte la 2,5% din PIB, pentru a spori
capacitatea Armatei de a-şi îndeplini misiunile încredinţate şi de a conferi
astfel României şi mai multă credibilitate în exercitarea rolului de pilon
regional de securitate. Ceremonii de Ziua Armatei României au mai avut loc la
cimitirele și la monumentele ostașilor români din Austria, Bosnia și
Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Rusia, Polonia, Republica Moldova și Ungaria.
Comisiile
parlamentare reunite pentru politică externă şi pentru comunităţile de români
din afara graniţelor ţării au audiat şi acordat avize favorabile pentru doi
ambasadori propuşi să preia conducerea reprezentanţelor diplomatice ale
României în Danemarca şi Islanda şi, respectiv, Slovenia. Este vorba despre
Mihai Alexandru Grădinar, care va ocupa fotoliul de ambasador în Slovenia, şi
de Anton Niculescu, noul ambasador în Danemarca şi Islanda. Cei doi au fost
avizaţi pozitiv cu unanimitate de voturi. Cei doi ambasadori, diplomaţi
de carieră, sunt profesionişti care şi-au făcut datoria în misiunile
anterioare, a declarat preşedintele Comisiei de politică externă a
Senatului, Titus Corlăţean. Anterior, Anton Niculescu a ocupat funcţia de
ambasador în Slovenia, iar Mihai Alexandru Grădinar pe cea de ambasador în Regatul
Danemarcei şi în Republica Islanda.
Documentarul
Vapniarka, realizat de Olga Ștefan, va fi transmis, prin
live-streaming, pe pagina oficială a Institutului Cultural Român la Tel Aviv,
pe 27 octombrie, de la ora 17.00. Reprezentanţa culturală va organiza, cu
aceasă ocazie, un eveniment de prezentare în limbile română și ebraică, la care
vor participa Olga Ștefan, arhivista Greta Barak din cadrul Centrului de
Documentare și Cercetare Ghetto Fighters’ House şi ambasadorul României în
Israel, Radu Ioanid. Pelicula Vapniarka spune povestea deținuților
din lagărul de concentrare din localitatea ucraineană cu acelaşi nume, care în
timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a făcut parte din Guvernământul
Transnistriei, administrat de autoritățile române. Filmul a fost pus la
dispoziţie de platforma Viitorul Memoriei, fondată de Olga Ștefan,
ce are drept scop familiarizarea publicului cu trecutul României și al
Republicii Moldova. Evenimentul face parte din seria de activităţi dedicate
marcării Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului din România.