Radio România Internațional

Tag: Vârgâria

  • Schengen-Austria numa s’ncuntreadză

    Schengen-Austria numa s’ncuntreadză

    Ministurlu austriac ti lucre di năuntru, Gerhard Karner, dimăndă că văsilia a lui numata va s’ncuntreadză ti aprukearea ali Românie şi Vărgărie tru Cumata Schengen şi cu sinurli terestri. Ună apofasi va s’hibă loată, stămâna aesta, Bruxelles, la andamasea miniştrilor europeañi ti lucre di năuntru şi justiţie, iu, tra s’poată s’hibă vulusită, ari ananghi di unanimitatea di voturi di partea statilor membre ali UE. Austria s-ncuntră tră lărdzearea Schengen aoa şi doi ani, acă eara fapti urminii di Comisia Europeană (CE), di itia că lugursi că sinurli externi ali UE nu suntu dipu ghini viglleati tru România şi Vărgăria dinintea ali imigraţie paranomu. Gerhard Karner exighisi căţe căftărli ali Austrie mutrinda combătearea imigraţillei paranomu feaţiră tra să scadă numirlu di migranţă interceptaţ tru aprukearea a sinurlui cu Ungaria, nai ma ufilisită cali ti intrari arifugaţlli tru văsilia a llei.

     

    Aestă ñicurari babageană cu triţearea paranomu a sinurlui nu  vrea s’facă cara nu vrea nă ncuntramu pănă tora – cundille ufiţialu di Viena. Avum anlu ţi tricu 70.000 di interceptări maş până tru sumedru şi maş 4.000 tru idyiulu kiro di estanu nica adăvgă Karner, ama dotu nu easti sigura că migranţălli paranomu agiundzea tru Austria pritu România. Tru andreu 2023, Consiliul UE apufusi s’aproaki tru cumata di urdinari eleferisită Vărgăria şi România, membri ali UE ditu 2007. Ateali dauă văsilii eara aprukeati ama parţialu ti Acordul Schengen tru marţu 2024, controalili paşapoartiloru ditu zona Schengen hijnda scoasi di pi lucru tră aţelli cari trecu sinurlu pi calea aerlui şi pri amari.

     

    Miniştrilli ti lucre di năntru ali Austrie, Românie şi Vărgărie, cata cumu  şi prezidenţillea ali Ungarie tru cadrul a Consiliului UE, s’akicăsiră, nu di multu kiro, ti ună nău mănuclliu di misuri di securitati la sinuru. Uidisitu cu documentulu simnatu Budapesta, tamamu şi dupu aderarea terestră, va s’aibă un kiro di tranziție, di 6 meşi, ti controali la sinurlu ali Românie cu Ungaria și cu Vărgăria, hiinda ună căftari bagată di Austria. La sinurlu vărgaru-gărţescu eali ama numata va s’hibă tu practico. România tricu pritu ma multi rapoarti di evaluari Schengen ninti di 2011, protlu vade borgi ti intrarea tru aestă arădăriki. Cama deapoa, pi hiotea a kirolui, văsilii, cata cumu Franța, Ghirmănia, Belgia, Suedia, Finlanda, Olanda ică Austria s-ncuntrară ti aderarea ali Românie cu aduteari aminti problimili ligatu di aruşfeti, crima organizată, reformili judiţiari și migrație.

     

    Tru mai 2022, CE năpoi făţea urminii că Vărgăria, România și Croația s’hibă aprukeati tu arădărikea Schengen. Văsilia ditu soni, membră ali UE ditu 2013, intră, la 1 di yinaruu 2023, emu tu ardărikea di urdinari elefterisită emu tu naeaua euro, kiro tu cari România și Vărgăria nica aştiptară. Tru sumedru 2024, Parlamentul Europeanu vulusi ună nauă rezoluție – patra di aestă turlie ditu 2011 pănu di adză – pritu cari căfta aprukearea ntrăoară ali Vărgărie și Românie. Schengen easti nai ma marea arădăriki di urdinari elefterisită ditu lume. Tru aestu kiro, anvăleaşti cama di 4 miliuñi di kilometri pătraț, cu ună populație di aproapea 420 di miliuñi di oamiñi și cu aţeali 27 di văsilii.

     

    Autoru: Mihai Pelin

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

  • Declaraţii mutrinda aprukearea tu Schengen

    Declaraţii mutrinda aprukearea tu Schengen

    Ahãtu kiro cãtu nu suntu aprukeaț tu Spațiul Schengen, di liberă urdinari, româñilli şi vãrgarllji ma largu sdukesc tu catastisea di cetățeañi di mâna-a daua ali Uniunii Europeane – fați timbihi di mulțã añi, presa și clasa politică di București și Sofia.


    Aestã prublemã veadi zori, cãnãscutu hiindalui, cã anlu aestu, ditu cirişaru Uniunea va ş-aleagã un nãu Parlamentu, a deapoa, ma nu da cali ti aestu ndreptu şi dauli craturi suntu alãsati nanãparti, cumu nu lã si cadi, atumțealui aestã catandisi hãrneaşti cota

    electorală a partidelor eurosțeptiți i cadealihea antieuropeane tu aesti dauã vãsilii.


    Membri a structurlor comunitari nica ditu 2007, România și Vãrgãria suntu țãnuti tu anticamera Schengen, cama di dzaţi añi, kiro tu cari Croația, intrată tu Uniune tãş tu 2013, ari futã, aoa şi un an, aprukeatã tu spațlu di libirã urdinari. Aclo, cama di 400 de miliuñi di oamiñi potu surdinä elefteru, fără controali tu sinurli interni.


    Ditu arada-a statiloru membri ali Uniuni Europene, maş Vãrgãria și România, ama și nisiili Kipru şi Irlanda nu fac parti ditu Spaţlu Schengen. Aestu, ari ama, patru vãsilii non-UE: Elveția, Liechtenstein, Islanda și Norvegia. Ti aprukeari nãi membri, easti ananghi di vrearea-a tutãloru vecllilli membri, a deapoa Olanda ari ambudyiusitã, pãnã tora, candidatura ali Vãrgãrie, kiro tu cari Austria ari bãgatã keadicu ti aprukearea ali Românie.



    Tu bitisita-anlui ți tricu, guvernili di Haga şi Viena canda sã spusirã cama cu akicãseari şi trapsirã mãnã, tu ligãturã cu cãftãrli a loru andicra di România şi Vãrgãria. Ațeali dauã vãsilii ditu sud-estul ali Uniuni va sintrã tu spaţlu Schengen, tu meslu marțu, ama maş cu sinurli aerieani şi maritimi.


    Va shibã scoasi controalele maş tu yimbrukili ditu aeroporturi şi porturi. Aeroportulu Otopeni “Henri Coandă”, nai marli ditu vãsilie, easti ndreptu nica ditu 2011 ti operarea Schengen spusi admistraţia aluştui, ti Radio România. Aesta aduți aminti că dauã cirecuri ditu pasageri au curse cãtã şi di cãtã vãsilii Schengen.



    “Easti unã dzuuã di mari pirifañe” ti România şi Bulgaria – vini cu spusa preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, tru un mesaj publicat pi internetu tru română şi vãrgarã. “Statili europeani lu-andrupãscu adzã ndreptulu a a nostu ţi nã si cadi ta s’himu membri tu spaţlu Schengen. A româñiloru lã si cadi nãmuzea şi tiñia şi s’hibã mutriţ isa cu tuţ alanţã cetăţeañi ali Ivropã” — u spusi hãrãcopu, Bucureşti, premierlu Marcel Ciolacu.



    Alliumtrea, opoziţia parlamentară ãlli stipseaşti guvernanţãlli că, tu anu electoralu, lã vindi a româñilor unã pseudovictorie, di itia cã ma largu aeşţã va s’şeadã oari buni cu aştiptarea la sinuru, iara economnia naţională va s’hibã pi kireari ma largu cu pãradzlli, di itia a sticurloru di oarã a transportatorloru, cu aştiptarea pritu yimbruki.



    A deapoa, pi ningã aestea, guvernanţãlli tãxescu cã va li ducã ninti pãzãrãpserli ti scuteari restricţiili şi tu sinurli terestre. Toradioarã, nu easti limbidu cãndu va s’facã aestã jgllioatã, tu condiţiile tu cari, cundilleadzã pitricutlu di la Radio România dusu Bruxelles, Austria ari, nica seamni di ntribari tu ligãturã cu axia ali Românie şi Vãrgãrie ta s’kiverniseascã prublema ali migraţie.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armãnipsearea: Taşcu Lala
















































  • România, tru Schengen pi cali aeriană şi maritimă ditu marţu 2024

    România, tru Schengen pi cali aeriană şi maritimă ditu marţu 2024



    Premierlu Marcel Ciolacu dimãndã, Niercuri dicseara, că româñilliu va s’aibã hãiri di avantajili a spaţlui Schengen pi cali aeriană şi maritimă ditu meslu marţu a anlui yinitoru. După 13 di añi, birikeavis Aţilui di Analtu, România va s’intrã tru Schengen. Nica şi Portul Constanţa va ş_creascã exponenţial importanţa. Escu cãndãsitu că tru 2024 va s’ncllidemu pãzãrãpserli şi ti sinurlu terestru, spusi Ciolacu.



    La aestu proiectu naţionalu s-ari cilãstãsitã cabaia muyltu. Lãharistusescu a tutãloru aţiloru mintiţ cu lucãrlu şi maxus a soţloru a melli ditu aestu Guvernu cari dusirã ma largu cu cilãstãserli acã anlu ţi tricu uşa ti Schengen părea acutotalui ncllisã, dimãndã premierlu Marcel Ciolacu.



    Ministerlu Afacerlor Interne dimãndã că, tu 23 di andreu, agiumsi pi unã akicãseari politicã deadunu Ministerili tu idyea ipoitisi diu Austria şi Vãrgãria mutrindalui tindearea-a spaţlui Schengen cu România şi Vãrgãria la sinurli aesrieani şi maritime ahurhindalui cu meslu marţu 2024.



    Va s’aibã muabeţ tru 2024 şi ti bãgarea tu lucru a acquis-ului comunitar Schengen ti sinurli terestre, tru streasă ligătură cu meatrili compnsatorii mutrinda anvãrtuşearea-a controlului tu sinuri şi bãgarea tu practiko a Acordului Dublin, dimãndã Ministerlu.



    Tu kirolu a dzãliloru di 26 şi 27 di andreu, s’ţãnurã muabeţ pi canali diplomatiţi, anamisa di Ministerele di Interne şi di Externe, inclusiv pi livelu a misiunilor diplomatiţi acreditate la UE, mutrindalui proiectulu di a[pofasi a Consiliului cari s’ncurpilleadzã juridicu respectivlu acordu politic. Bãgarea tu practico a acordului politic tru unã apofasi nsimneadzã acordulu a tutãloru statelor Membre UE, imnaticu proţeduralu ţi va s’ducã ninti şi gioi, 28 di andreu 2023, adăvgã Ministerul Afacerilor Interne.



    Autoru: Eugen Cojocariu


    Armãnipsearea: Taşcu Lala


  • Parteneriat strategic România – Vărgăria

    Parteneriat strategic România – Vărgăria

    România şi Vărgăria va li ducă ninti gaereţli, diadunu tră adoptarea tru aestu an ali apofasi di adirari la Spațiul Schengen. Hăbarea fu faptă tru cadrul a vizităllei pi cari prezidintulu român, Klaus Iohannis, u feaţi ñiercuri Sofia, iu fu aştiptatu di omologlu a lui, Rumen Radiv, tră s’apufusească ună strateghie comună ligată di Schengen. Cu aestă ocazie, atelli doi șefi di stat simnară și ună declarație di Parteneriat Strategic cari pruveadi, ntră altili, criştearea a dialoglui politic bilateral, darea curayiu ti alăxerli economiţi şi cooperarea transfrontaliere, catacum și asigurarea a securitatillei energhetiţi. Ma multu, spuni Klaus Iohannis, pritu aestu Parteneriat Strategic, proiectili di infrastructură di transport, navigabilitate pi Dunăre şi tru domeniul ali energie veardi va s’niinteadză. Tru contextu, oficialii apufusiră că aţeali dauă stati viţini s’mutrească cu prioritate domeniile cari suntu simfuni cu sinferurli a lor strateghiţi, tră ş-asiguripsească rezilienţa, dizvoltarea economică şi securitatea.



    Tu ţi mutreaşti spațiul di liberă urdinari, Klaus Iohannis năpoi spusi că România şi Vărgăria suntu ndreapti tră aderare şi exighisi că aţeali dauă văsilii cilăstăsescu responsabil tră protejarea aluştui. Extindirea nu easti ligată di migraţia paranomu di la sinurli externe ali Uniunii Europeani, lugurseaşti șeflu a statlui, iara România şi Vărgăria şi spusiră ma multi ori arada disponibilitatea tra s’hibă parti a ceareiloru ti kivernisearea aliştei provocari.


    Klaus Iohannis: Spaţiul Schengen spuni ti un ndreptu a cetăţeanului european tra s’urdină libiru tru statili a Uniunillei Europeani. Migraţia paranomu easti tut cu tutu altu ţiva. Zburaşti ti oamiñi cari intră paranomu tru Uniunea Europeană şi mindueasti s’treacă ditu un crat utu alantu. Di itii politiţi, aesti dauă chestiuni suntu mintiti di născănţă politicieni europeañi. Easti unu alathusu, ama noi akicăsimu dificultăţile a niscăntoru stati europeani tru chestiunea migraţiillei paranomu. Himu ndrepţă s’lom parti tru tuti programele cari yin s’ndreagă aesti chestiuni.



    Și prezidentulu vărgar spusi diznău că va s’facă gaereţ suplimentare tră ună aderare cât ma ntrăoară la spaţiul Schengen. El spusi că tru meşlli ditu soni, aţeali dauă văsilii alumtară contra a fluxului di migranţă paranomu, flux cari s-ñicură considerabil. Rumen Radiv: Lugursimu că aestă keadică nintimilleată, cari fu băgată dinintea a văsiliilor a noastre, nu lipseaşti s’hibă ufilisită tră ndridzearea a niscăntoru probleme interne ică alti probleme di năuntrulu ali Uniuni Europeane. Scutearea aliştei keadică, tră cari noi va s’lucrămu deadunu, va s’da un mari aport şi va s’apăndăsească a cetăţeañilor a noştri ti ndrepturli isa isa tru Uniunea Europeană.



    Tru contextu, aestu dimăndă că va s’pripună ali Uniuni Europeană crearea tru Vărgăria a unlui grup di lucru cu reprezentanţă a serviciilor sociale ditu tuti statele cari suntu influenţate di tranzitlu balcanic. Aduţimu aminti că tru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne ditu 8 di andreu 2022, România şi Vărgăria avură un eşec tru ţi mutreaşti acesul tru Schengen, acă aţeali două văsilii tiñisiră tuti condiţiile tehniţi ţi eara ananghi. Opoziţia vini di partea ali Austrie şi ali Olandă, aesta ditu soni cundillinda că Vărgăria nu easti toradioară ta s’intră tru Schengen. Austria ambudyiusi aderarea pi fondul a găilipserloru a llei mutrinda migraţia paranomu pi ruta balcanică. România nu apruke stepsurli adusi, dezminţăti, dimi, şi oficial di instituţiile europeane şi di Europol.




    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearia: Taşcu Lala


  • Agiutoru mutrinda aderarea la Schengen

    Agiutoru mutrinda aderarea la Schengen

    Tru cadrul ti lansarea a prezideniillei suedeze a Consiliului Uniunillei Europene, eurodeputațlli români căftară agiutorlu a autorităţlor di Stockholm ti aderarea ali Românie şi Vărgărie la Schengen. Și reprezentanțăllii ali Comisie Europeană spusiră că loclu a aţiloru dauă văsilii easti tru spaţiul de libiră urdituari, di itia că tiñisescu tuti condiţiile ţi suntu ananghi. Suedia va u kivernisească reuniunea informala a Consiliului JAI ditu 25-27 di yinaru, iara anamisa di 9-10 di marţu, primul Consiliu cu ună agendă oficială, la Bruxelles. Premierlu suedez, Ulf Kristersson, taxi că aprukearea a aţiloru dauă state tru spaţiul european di libiră urdinari va s’hibă tru agenda ali andamasi. Ma ninti, ambasadorul ali Suedie pi ningă Uniunea Europeană, Lars Danielsson, declară că eara lansate păzărăpseri cu părţăli implicate, ama nu va s’nkisească cu un vot mutrinda aderarea ali Românie şi Vărgărie la Spaţiul Schengen cara nu va s’aibă un acordu cu văsiliili cari s’ncuntreadză ti admiteri.



    Tru cadrul a debaterlor di Strasbourg, europarlamentarlu Dan Nica căftă a premierlui ca prezidenţillea suedeză s’acaţă tru isapai aderarea ali Românie ca ună prioritate. Dan Nica: A Româniillei şi a românilor nu lă si deadi un ndreaptu di thimelliu: tra s’hibă cetăţeni ali Uniuni Europene. Vă plăcărsescu s’ndridzeţ aestă nidriptati!



    Şi europarlamentarlu Siegfried Mureşan ălli căftă a premierlui ali Suedie s’u aibă tru isapi aderarea Româniillei la Spaţiul Schengen pritu agenda Consiliului UE. Minduescu că, cu voli politică, ari tuti premisele ca aderarea s’poată s’hibă apufusită tu yinitorlli meşi, până la bitisita-a prezidenţiillei suedeze – declară și eurodeputatlu Dacian Cioloş. Ambudyiusearea ti intrarea legitimă la Schengen, tu bitisita-a anlui ţi tricu, fu ună uruteaţă babageană, cari poate s’aibă consecinţe incalculabile cara subiectul nu easti acăţatu tru isapi, activ şi concluzionat tru yinitorlli meşiAşteptu ca naua prezidenţille s’ndreagă aestă nindriptati cu mintiminille, pritu mediere proactivă, cu cearei realiste andicra di blocajele cari nică persistă, maxusu di partea ali Austrie şi ali Olandă. Altă turlie, iţi muabeti ti solidaritatea europeană va s’hibă tratată cu nipistipseari şi va s’aibă efectul alliumtrea, tamam la cetăţeañilli români cari spusiră nu maş solidaritate, ama şi ataşamentu ahănda ti yişterli a Uniunillei Europene.



    La București, prezidentulu Klaus Iohannis spusi că hăirea ti bitisearea a MCV lipseaşti s’hibă completat anlu aestu cu aderarea ţi ălli si cadi cu ndriptati ali României ti intrarea tru Schengen. Iara șeful a diplomațiillei Bogdan Aurescu ari asiguripseri, tru arada a născăntoru muabeţ telefoniţi cu omologilli ceh și polonez, că Bucureștiul va s’hibă ndrupătu vărtosu şi activ. Ma multu, ministrul ti Migraţie şi Azil ditu Gărţie, Panagiotis Mitarachi, și spusi andrupămintulu pritu ună vizită tru România. Absenţa ali Românie şi ali Vărgărie easti un handicap ti spaţiul Schengen işişi, declară, tru un interviu ti AGERPRES, ministrul grec, cari lansă stămâna ţi tricu ună iniţiativă diplomatică tră agiutarea a aţiloru dauă văsilii. Tru ună vizită la Viena, el lă dimăndă a autoritățlor di aclo că vigllearea a sinurloru externe ali UE tru Vărgăria şi România nu poati s’hibă că maş un lucru pozitiv ti Uniunea Europeană.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Alidzeri şi campanii electorali

    Alidzeri şi campanii electorali

    Anlu yinitor ma marea parti dit harta politică a Europal’ei Centralâ şi di Estu va s-hibâ buisitâ ahoryea andicra di 2014. Tru Vârgârie, nai cama oarfânlu stat membru ali Uniunii Europeanâ, partidlu GERB, di ţentru-dreapta, agiumsi dupâ, alidzerli parlamentari antiţipate di dumanică, prota formaţiune politică a vâsiliil’ei. Cu aproapea un cirec dit voturi, partidlu cumândusit di Boiko Borisov, demisionar anlu ţi tricu dit funcţia di premier, curmă şcurtulu interludiu di stânga tru Guvernul di Sofia. Minat di stepsuri ti niaxizeari şi suspiciun’i di arusfeti, mandatlu a succesorlui al Borisov, Plamen Oreşarski, s-bitiseasti ninti di chiro, după ţi componentili ali coaliţie guvernamentalâ ţi easti la puteari — socialistil’i şi partidlu a etniţlor turţâ – amintară deadun puţâni sufragii andicra di conservatorl’i singuri.



    Alargu tra sâ s-hârseascâ di victorie, Borisov pricunoaşti, ama, că fragmentarea a naului legislativ va u facâ multu greauâ adrarea a guvernului. Şi leton’il’i aleapsirâ, la leghislativili di sâmbătă, tut dreapta. Alternativa la aţeali patru partidi pro-ascapitata, cari va s-aibâ aproapea dauă cirecuri dit mandatili parlamentari, eara partidlu di opoziţie a rusofon’ilor şi a nostalghiţilor rusofili, numâsit Armonia. Em, spun analiştil’i, pi fondul a gâilipsearil’ei la cari s-agiumsi di furn’ia a fuvirsearil’ei şi a seatil’ei teritorialâ ridiştiptatâ ali Rusie, electoratlu dit n’ica ripublică ex-sovietică di la Amarea Baltică aleapsi, apufusitâ, trâ valorli occidentali.



    Dumânica yinitoari, pi 12 di sumedru, la urni va s-ducâ, diznau, şi ungurl’ii. Acutotalui mplini di suspansu, alidzerli locali va s-hibâ, asi cum spun analiştil’i, masi unâ reconfirmari a supremaţiil’ei politicâ absolutâ a formaţiunil’ei conservatoari FIDESZ, cari, tru primveară, li aminta em legislativili interni, em scrutinlu trâ Parlamentul European. Niţi archisurârli autoritari a premierlui Viktor Orban, niţi politica ambiguă a aistui andicra di Rusia nu para adusiră alâxeri mâri tru opţiun’ile a alegătorilor. Maxus că, tut cama zâmâratâ, opoziţia liberală şi socialistă cădzu di pi doilu loc dinintea a ultranaţionaliştilor di la Jobbik. Tru România, ama, tuti s-agioacă ninti di alidzerli prezidenţiali dit meslu yinitor. Pi 2 di brumar, protlu tur di scrutin va s-anţearnâ anamisa di atel’I 14 di aspiranţâ ti ipotisea di cap a statlui, dimi tru loclu al Traian Băsescu.



    A deapoa, pi 16, tru finala va s-antreacâ, vahi, aşi cum spun sondajili mutrindalui naetli di vot, marli favorit, premierlu social-democrat Victor Ponta, şi candidatlu ali opoziţie di centru-dreapta, primarlu a Sibiului (centru), Klaus Iohannis. Membri ali NATO şi UE, România, Vargaria, Ungaria şi Letonia armân ligati di lumea liberă cari ti s-hibâ buiaua politică a Puteril’ei. Tru Ripublica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), ama, la parlamentarili dit 30 di brumar va sa s-agioacâ unâ babageanâ carti geopolitică. Piricl’iul câ partidlu comunistu pro-moscovit, favorit tru sondaji, s-amintâ dinintea ali coaliţie tripartitâ pro-occidentalâ echivaleadză cu chirearea a atilor tinti an’i di reformi serti şi di gaeret niacumtinati cari, tru veară, furâ pâltiti cu simnarea a acordurlor di asocieri şi libirâ alâxeari anamisa di Chişinău şi UE.



    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Raportul european tră aruşfeti

    Raportul european tră aruşfeti

    Aruşfetea dit aţeali 28 di stati membri custuseaşti economia-a Uniunil’ei Europeni aproapea 120 de miliardi di euro tru an. Implacabilă, aestă easti isapea a protlui raportu antiaruşfeti prit cari Comisia Europeană yilipseaşti fenomenlu tru tut spaţiul comunitar. Di Suedia pân tru Malta şi dit Portugalia pân tru Gârţie, niţi unâ ditru vâsiliili ali Uniuni nu armasi niaguditâ.



    Ia ţi spuni Comisarlu tră afaceri interni, Cecilia Malmström:


    Prota pâristiseari a raportului antiaruşfeti spuni ti turlia cum statile membri pot s-curmâ aruşfetea prit politiţ ţi lipseaşi s-hibâ bâgati tru practico şi aduţi aminti a statilor europeni cum pot s-curmâ aestă aruşfeti pi nivel naţional. Raportul spuni limbid că nivelu ali aruşfeti s-alâxeaşti di la un crat la alantu, că aestă aruşfeti agudeaşti tuti statili membri. Nu ari vasilii fără aruşfeti tru Europa.”




    Domeniile nai ma aguditi suntu, previzibil, tru ligâturâ cu administraţia şi politica. Easti zborlu ti achiziţiile publiţi şi, respectiv, finanţarea a partidiloru. Tră România şi Vârgâria, aprucheati tru UE tru 2007 şi nica monitorizati prit rapoarti suplimentari tru arada a Mecanismului di Cooperare şi Verificari, MCV, ari exempli di buni practiţ, ylipsiti tru secţiun’ile ahârdziti tră aţeali doauă vasilii.



    Ia ţi spuni diznău Cecilia Malmström:


    Tru tuti statili avem exempli pozitivi şi, cadealihea şi tru România. Aţeali doauă vasilii, România şi Vârgâria, suntu monitorizati prit MCV, ama aoa lucărli suntu ahoryea. Zburâm ti un mânucl’iu ahoryea di indicatori. Gaereţli pi cari aţeali doauă vasilii li feaţirâ suntu yilipsiti tru raportul MCV, suntu pricânâscuti di noi şi, aşi cum spuneam tru ahurhitâ, multi stati fac gaereţ, ama nu suntu duri.”




    Simfun cu raportulu, aruşfetea, em tru scară n’ică, em pi nivel analtu, armâni unâ problemă sistemică tru România. Ari rezultate hâirlâtiţi tră pusputearea penală şi, tora ayon’ia, tru giudicarea a nâscântor cazuri di aruşfeti dit chipitâ, di furn’ia a gaereţlor a nâscântoru organismi speţializati ti bâgarea tru lucru a nomlui, cata cum Departamentul Naţional Antiaruşfeti. Ama rezultatili armân instabili şi lişor reversibili. Aşi cum spuni DNA, anamisa di an’il’i 2006 şi 2012 tru România eara deturnati, prit aruşfeti şi furlâchi, 36 di miliun’i di euro dit fondurli europeni. Achiziţiili publiţi pi nivel local suntu, tutunâoarâ idyealui, cabaia vulnerabili andicra di aruşfeti. Tru aţea ţi mutreaşti aşi-numâsita aruşfeti n’ică, pâlterli informali suntu unâ practică di arada tru sistemlu di sănătati dit România, aguditu di tin’iili di cafi mes scădzuti a yiaţârlor şi a personalui auxiliar. 28% ditru respondenţâl’i român’i cari li câftarâ serviţiili a nâscântor instituţii medicali publiţi spusirâ că furâ anânghisiţ tra s-aadrâ pâlteri suplimentari, pi ningâ onorariili ufiţiali.



    Autor: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala