Radio România Internațional

Tag: varianta Delta

  • Măsuri anti-COVID

    Măsuri anti-COVID

    Cea
    mai contagioasă tulpină a coronavirusului SARS CoV2 detectată până acum,
    varianta Delta, aflată la originea valului devastator de COVID-19 din India,
    își face tot mai mult simțită prezența și determină autoritățile de
    pretutindeni să ia măsuri de contracarare a unui al patrulea val.


    În
    Israel, de exemplu, a fost lansată vaccinarea anti-Covid cu a treia doză pentru
    persoanele cu probleme de imunitate, iar în Franța cea mai importantă măsură în
    lupta împotriva variantei Delta anunțată de preşedintele Emmanuel Macron se
    referă la vaccinarea obligatorie pentru personalul sanitar şi ne-sanitar din
    spitale, clinici, aziluri şi case de bătrâni, ca şi pentru personalul
    profesionist şi voluntar care are în grijă persoane în vârstă, inclusiv la domiciliu.
    După Franţa, Grecia a anunţat aceeaşi măsură pentru personalul sanitar,
    începând de la 1 septembrie.În România, varianta Delta a apărut în urmă cu câteva
    săptămâni, iar primul deces asociat acesteia s-a înregistrat în a doua jumătate
    a lunii trecute. Între timp, a crescut ușor și numărul cazurilor de acest tip
    și cel al deceselor asociate, iar autoritățile continuă apelurile pentru
    vaccinare.


    Personalul medical care refuză să se
    vaccineze anti-COVID ar putea suporta din propriul buzunar prețul testelor, a
    declarat, marți, premierul Florin Cîțu, răspunzând astfel întrebării dacă
    executivul ia în calcul măsura obligativității imunizării cadrelor medicale sau
    a angajaților care se ocupă de îngrijirea bătrânilor.


    Florin Cîțu: România are cea mai mică rată de
    infectare din Europa. În ceea ce privește vaccinarea în rândul personalului
    medical, avem propunerea să fie testați cei care nu vor să se vaccineze și să
    plătească pentru test. Aceasta este propunerea pe care am făcut-o pentru
    Ministerul Sănătății.


    Aceasta, pentru că temerile privind posibilitatea
    apariției și în România a unui al patrulea val există, chiar dacă în prezent
    rata de pozitivare este undeva în jurul valorii de 0,3% iar sistemul medical nu
    mai este nevoit să lucreze sub presiunea unui număr foarte mare de persoane
    infectate.


    Pe de altă parte, de marţi, pasagerii care sosesc pe Aeroportul
    Henri Coandă din ţări aflate pe lista galbena şi au certificat digital european
    COVID sau un test PCR pot utiliza fluxul verde, fără control DSP. Acelaşi
    culoar poate fi folosit şi de cei care vin din ţările de pe lista roşie şi
    deţin certificatul. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a precizat că
    certificatele digitale emise de Marea Britanie sau din ţări din afara UE nu sunt
    valabile şi le recomandă pasagerilor care sosesc din state aflate pe lista
    roşie sau galbenă să îşi completeze din timp formularul solicitat de
    autorităţile sanitare din România, care poate fi descărcat de pe site-urile
    companiilor aeriene sau de pe site-ul Ministerului de Externe.


  • Unu virusu tru mplină veară

    Unu virusu tru mplină veară


    Ideea că a viruslui SARS-CoV-2 nu ălli arisesescu temperaturli ma mări işi tu vidială tru ahurhita-a pandemiillei, cându să ştea multu pţănu ti naua şi lăhtăroasa fuvirseari medicală. Până tru soni, specialiştilli nu aprukeară vără acţiuni distructivă a căldurăllei contra-a viruslui, ama veara-a anlui 2020 nsimnă ună ňicurari a lăndzidzărloru, nai ma pţănu tru România. Şi aesta tamam tu kirolu anda dănăsi izolarea sertă băgată tră tuţ, fenomenu agiumtu tu sinidisea colectivă ca hiindalui lockdown.



    Tru idyiulu kiro, ună văsilie exotică, dominată di temperaturi mări, Brazilia, s’ampulisea cu ţifri lăhtăroasi mutrinda zňiili a pandemiillei. S-nu agărşimu, ama, că regimlu a prezidentului Bolsonaro dusi şi ma largu duţi ună politică ti negari a viruslui, cari u băgă Brazilia pi doilu loc tru lumi tru clasamentul lăhtărosu a victimiloru panedemiillei.



    Ună văsilie caldă şi cu populaţie multu mari, India, agiumsi pi treilu loc tru aestu clasamentu. Tru văsiliili europeani, maxus, cari băgară meatri salami di protecţie şi di distanţari, arăspăndirea-a viruslui ňicură tu veara-a anlui ţi tricu şi aesta easti şi tora, cându veara năpoi s’turnă.



    Cadealihea, căldura nu vatămă viruslu, automat, ama aerlu uscat nu da izini a particuliloru microscopiţi purtătoari di virus s’azboairă şi s’arăspândească lăngoarea. Aluştui efectu a căldurălli ălli adăvgămu purtarea-a prusupidăllei, igienizarea hăirlătică, distranţarea fizică şi, maxusu, vaccinarea. A deapoa vaccinarea easti, până tu soni, evoluţia esenţială tru pirmitusearea ţi canda nu ari bitiseari a pandemiillei. Tuti aesti adunati stogu avură contributu esenţialu ti ňicurarea a impactului pandemicu tu ahurhita-a aliştei veară, cu scădearea cabaia multu numirlu di infectări, infectărli greali şi a morţăloru.





    Ti mulţă, bitisita-a pandemiillei canda eara aproapea. Ama mathima-a pandemiillei Canada nu easti nviţată multu ghni. Vigilenţa s’ňicură şi ea, tu kirolu anda criscu elefterisirea ţi s’deadi di itia-a restricţiiloru tră curmari a pandemiillei. Easti aţelu sticu di oară, nai ma pţănu tu emisfera nordică, aclo iu easti şi China, şi Europa, şi SUA, când aerlu uscat ňicureadză arăspândearea-a viruslui ama urdinarea a oamiňiloru easti multu ma mari. Aşi, puteam s’nă aştiptămu că ňicurarea ţi u avemu dininti tora să s’tindă cama multu şi ma ahăndosu, dimi pandemia s’hibă faptă afanu, s’keară tră totna.




    Asparizma goală yini ditu comata-a vaccinarillei, iu nu suntu duri dozi ti tuţ oamiňilli ditu lumi, nu suntu niţi capacităţ medicali ti vaccinarea-a tutăloru oamiňiloru. Ama nu avem niţi aprukearea ghenerală a vaccinlui, iara purtaticlu activu anti-vaccin easti multu vărtosu. Cu tuti aestea, ari ună comată esenţială di oamiňi cari aşteaptă vaccinlu anti-COVID, suti di miliuňi, ama a curi duňeaua nu easti nica axi ş’lă u aducă a loru.




    Tru 2020, după relaxarea ditu veară vini ună a daua dalgă ică ună treia dalgă, nu easti dipu limbidu numirlu di ordini di itia că evoluţiili nu suntu unitari ama multu di multu pi len turlii, di la ună văsilie la alantă. Tora s’aşteaptă ca, după ună relaxare di veară, năpoi s’yină cotili mări a infectarillei, vahi nu ahătu mări, di itia a imnaticlui ţi easti cu vaccinarea. Ică ş’cama mări, di itia că tu muabeti easti anămusita Delta, ună turlie ma virulentă a viruslui, cu ună ma mari capacitate di tindeari. Putemu să spunemu că aestă a patra dalgă canda şi ahurhi, aclo iu părea că easti pi cali ta s’keară. Cabaia găilipseaşti zňiia a variantăllei Delta a coronaviruslui ti persoanili vaccinate, tru formula completă. Acă vaccinlu easti acreditat cu efectu di imunizari şi tu ligătură cu aestă lumaki, criştearea ntrăoară a infectărloru tru spaţiul a Israelui şcurtă harauua-a unăllei gaereti cabaia mari ti vaccinari şi adusi catastisea aşi cumu eara ma ninti, cu interdicţii di călătorie şi meatri di ncllideari. Lă s bagă zori s’adară testi şi carantină nica şi vaccinaţlli, atelli cari s’luyursea ună categorie di privilegiaţ, di s’hărsea di ndrepturi şi elefteriseri ma mări andicra di atelli ţi eara dinintea a piriclliului fără agiutorlu a unlui vaccinu.





    Alănci şi tru România varianta Delta, tru unu contextu di restricţii multu ňicurati ama şi di ňicurari a vaccinărloru, cari aspardzi orizontul di vaccinari dimăndatu di guvernanţă. După un an şi giumitati di evoluţie tru era COVID, România spuni ţifri câtu s’poati mplini di nădii ama fenomenili cari s’manifestă cabaia multu şi ntrăoară tru alti locări nă aducu aminti că bănămu tru ună lumi globală, tru cari ştim ţi ari tra să s’facă, ama nu himu sigura cându.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armãnipsearea: Taşcu Lala



  • Un virus în plină vară

    Un virus în plină vară

    Ideea
    că virusului SARS-CoV-2 nu îi plac temperaturile mai ridicate a apărut pe la
    începutul pandemiei, când se ştiau foarte puţine despre noua şi teribila
    ameninţare medicală. Până la urmă, specialiştii nu au confirmat vreo acţiune
    distructivă a căldurii asupra virusului, dar vara anului 2020 a însemnat o
    reducere a îmbolnăvirilor, cel puţin în România. Şi asta chiar pe fondul
    încetării izolării severe impuse tuturor, fenomen intrat în conştiinţa
    colectivă drept lockdown.

    În acelaşi timp, o ţară exotică, dominată de
    temperaturi ridicate, Brazilia, se confrunta cu cifre teribile ale efectelor
    pandemiei. Să nu uităm, însă, că regimul preşedintelui Bolsonaro a dus şi
    continuă să ducă o politică de negare a virusului, care a plasat Brazilia pe al
    doilea loc în lume în clasamentul funebru al victimelor panedemiei.

    O ţară
    caldă şi cu populaţie foarte mare, India, s-a plasat pe al treilea loc în acest
    clasament. În ţările europene, mai ales, care au impus măsuri serioase de
    protecţie şi de distanţare, răspîndirea virusului s-a redus în vara anului
    trecut şi asta se întâmplă şi acum, când vara a revenit.

    Într-adevăr, căldura
    nu distruge virusul, automat, dar aerul uscat nu permite particulelor
    microscopice purtătoare de virus să plutească şi să răspândească boala. Acestui
    efect al călduri îi alăturăm purtarea măştii, igienizarea serioasă,
    distranţarea fizică şi, mai ales, vaccinarea. Iar vaccinarea este, până la
    urmă, evoluţia esenţială în povestea ce pare fără de sfârşit a pandemiei. Toate
    acestea la un loc au contribuit esenţial la reducerea impactului pandemic la
    începutul acestei veri, cu scăderea semnificativă a numărului infectărilor, a
    infectărilor grave şi a deceselor.

    Pentru mulţi, sfârşitul pandemiei părea
    aproape. Dar lecţia pandemiei nu pare învăţată foarte bine. Vigilenţa s-a redus
    şi ea, pe măsură ce a crescut libertatea permisă de restricţiile de stopare a
    pandemiei. Este acel moment de vară, cel puţin în emisfera nordică, acolo unde
    se află şi China, şi Europa, şi SUA, când aerul uscat reduce răspândirea
    virusului dar circulaţia oamenilor este mult mai mare. Astfel, ne puteam
    aştepta ca reducerea la care asistăm acum să fie mai extinsă şi mai profundă,
    adică pandemia să fie pe ducă şi apoi dusă defintiv.

    Singurele temeri vin din
    zona vaccinării, unde nu sunt suficiente doze pentru toţi oamenii din lume, nu
    sunt nici capacităţi medicale pentru vaccinarea tuturor oamenilor. Dar nu avem
    nici acceptarea generală a vaccinului, iar atitudinea activă anti-vaccin este
    destul de puternică. Totuşi, este o masă esenţială de oameni care aşteaptă
    vaccinul anti-COVID, sute de milioane, dar cărora omenirea nu este încă în
    stare să li-l ofere.

    În 2020, după relaxarea din vară a venit un al doilea sau
    un al treile val, nu este prea clar numărul de ordine pentru că evoluţiile nu
    sunt unitare ci foarte diferite, de la ţară la ţară. Acum este de aşteptat ca,
    după o relaxare de vară, să revină cotele mari ale infectării, poate nu aşa de
    mari, dat fiind evoluţia vaccinării. Sau poate mai mari, pentru că în discuţie
    este celebra Delta, o formă mai virulentă a virusului, cu o mai mare capacitate
    de extindere. Se poate spune că acest al patrulea val a şi început, acolo unde
    părea că se îndreaptă spre dispariţie. De mare îngrijorare este efectul
    variantei Delta a coronavirusului asupra persoanelor vaccinate, în formula
    completă. Deşi vaccinul este acreditat cu efect de imunizare şi asupra acestei
    tulpini, creşterea rapidă a infectărilor în spaţiul Israelului a scurtat
    bucuria unui efort intens de vaccinare şi a întors situaţia la cea anterioară,
    cu interdicţii de călătorie şi măsuri de închidere. Sunt obligaţi să facă teste
    şi carantină inclusiv vaccinaţii, cei care se anunţau drept o categorie de
    privilegiaţi, beneficiind de drepturi şi libertăţi mai mari decât cei aflaţi în
    faţa pericolul fără sprijinul unui vaccin.

    A apărut şi în România varianta
    Delta, într-un context de restricţii mult diminuate dar şi de reducere a
    vaccinărilor, care distruge orizontul de vaccinare anunţat de guvernanţi. După
    un an şi jumătate de evoluţie în era COVID, România prezintă cifre cât se poate
    de optimiste dar fenomenele care se manifestă intens şi rapid în alte părţi ne
    amintesc că trăim într-o lume globală, în care ştim ce urmează să se întâmple,
    dar nu suntem siguri când.