Tag: varianta Omicron

  • Un val pandemic altfel

    Un val pandemic altfel

    Pandemia de coronavirus nu s-a încheiat nici pe departe, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în încercarea de a menţine statele la un nivel de vigilenţă ridicat. Avertismentul survine pe fondul presupunerii că varianta Omicron, mai blândă, ar putea aduce sfârşitul pandemiei. Numărul de cazuri a explodat, în special în Europa. Franţa, de exemplu, a înregistrat aproape jumătate de milion de infectări într-o zi. Omicron provoacă spitalizări şi decese, iar chiar şi cazurile mai puţin grave sufocă unităţile de sănătate. O creştere exponenţială a cazurilor, indiferent de severitatea variantelor individuale, duce la creşterea inevitabilă a spitalizărilor şi a deceselor”, atrage atenţia OMS.



    România este, şi ea, sub asaltul noului val. Numărul de cazuri zilnice a trecut de 15 mii, nivel similar celui din perioada de vârf a valului precedent, care a lăsat în urmă numeroase victime şi a testat serios rezistenţa sistemului medical. Acum, situaţia este diferită, iar înmulţirea infectărilor cu SARS-CoV-2 nu pune probleme în asigurarea asistenţei medicale pentru pacienţi COVID sau cu alte afecţiuni, susţine ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.



    El a anunţat că, în curând, vor deveni funcţionale toate cele 230 de centre de evaluare în ambulatoriu a pacienţilor şi că se va extinde capacitatea de testare. În ce-i priveşte pe copii, care de luni au revenit la cursuri cu prezenţă fizică, ministrul Rafila afirmă că aceştia nu se confruntă, în prezent, cu o creştere importantă a numărului de infectări.



    Alexandru Rafila: Nu ne confruntăm cu o explozie a cazurilor care blochează spitalele şi Secţiile de Terapie Intensivă în cazul copiilor. Cred că toţi trebuie să fim responsabili, trebuie să fim conştienţi de faptul că întreruperea activităţii şcolare şi aşa-zisa şcoală online, pentru că mulţi dintre copii nu au acces la şcoală în mod real online, duc la consecinţe foarte serioase asupra evoluţiei acestor copii şi lucrul ăsta trebuie foarte bine înţeles.”



    Jumătate din ţară este în zona roşie din punct de vedere epidemiologic, cu mai mult de 3 cazuri la mia de locuitori. Ceea ce diferenţiază, însă, valul 5 este numărul redus de spitalizări, un sfert din cel înregistrat în valul 4. Decesele, sub 100, sunt cele mai multe din ultimele săptămâni, dar, la fel, mult sub raportările zilnice din toamnă. Nici presiunea pe secţiile de Terapie intensivă nu este mare. Totuşi, motivele de îngrijorare persistă.



    Preşedintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu: Ceea ce văd eu ca pericol, în primul rând, faptul că apar mai multe forme la copii faţă de valul precedent. Acest lucru ar trebui să ne îngriijoreze. Partea bună este că, chiar dacă avem o rată atât de mare, rapidă de creştere, totuşi nu mulţi pacienţi necesită spitalizare. În schimb, ceea ce pe mine mă îngrijorează este numărul de decese, din care din nou nevaccinaţi. Vaccinarea, dacă nu protejează de infectare, totuşi ne protejează de spitalizare, forme severe sau chiar de deces”.


    Vaccinarea a fost o opţiune pentru mai puţin de jumătate din populaţia eligibilă a României.






  • Întrunire a Consiliului European fără rezultate notabile

    Întrunire a Consiliului European fără rezultate notabile

    Ultima întrunire a Consiliului European din acest an s-a încheiat fără ca liderii europeni să ajungă la un acord privind varianta Omicron a virusului COVID-19 și creșterea prețului la energie.



    În actuala situație pandemică, câteva state membre au revenit la restricțiile de călătorie iar cetățenii europeni care ajung în Italia, Portugalia și Irlanda trebuie să prezinte și rezultatul negativ al unui test PCR, pe lângă certificatul de vaccinare. Mai mult, Italia a cerut ca decizia să fie implementată în toate statele membre. Totuși, în documentul care prezintă concluziile reuniunii, se arată că liderii europeni au pledat pentru încurajarea vaccinării.



    Sprijin pentru limitarea certificatului COVID la nouă luni



    “Rămâne esențial să se elimine reticența față de vaccinare, inclusiv prin combaterea dezinformării. Pe lângă vaccinare, ar trebui să se continue punerea în aplicare a Strategiei UE privind mijloacele terapeutice împotriva COVID-19, inclusiv achizițiile publice comune”, se arată în textul dat publicității după încheierea reuniunii Consiliului European.



    Pentru a încuraja populația să se imunizeze cu așa-numita doză booster, liderii europeni sprijină propunerea Comisiei Europene de a stabili o perioadă de valabilitate de nouă luni pentru certificatul digital european, ce poate fi obținut de către toți cetățenii UE care au efectuat schema completă de vaccinare cu două doze sau o singură doză a vaccinului Johnson & Johnson.



    Tema energiei nucleare împarte liderii europeni în două tabere



    Deși este o problemă stringentă a Uniunii Europene în acest final de an, creșterea prețurilor la energie nici măcar nu este menționată în concluziile reuniunii deoarece liderii celor 27 de state UE n-au putut ajunge la un compromis. Subiectul era unul de mare interes pentru președintele României, Klaus Iohannis, care a declarat înainte de summit-ul Consiliului:



    “Noi am luat acasă măsuri, există măsuri de compensare, și așa mai departe, însă aceste măsuri nu pot merge la infinit și trebuie să vedem de ce s-a putut ajunge la aceste prețuri mari, în condițiile în care, de exemplu, nu întreaga capacitate de transport a conductelor europene este folosită. Înseamnă că undeva trebuie analizată foarte bine piața pentru a vedea cum putem să îmbunătățim condițiile concurențiale, în așa fel încât să existe o concurență reală și să existe, evident, o protecție a consumatorului în acest sens.”



    O altă problemă este folosirea energiei nucleare deoarece mai multe state, printre Germania, Austria și Luxemburg nu vor doresc ca aceasta să fie inclusă pe lista surselor de energie verde. De cealaltă parte, un grup de zece țări UE, printre care România și Franța, doresc contrariul, după cum au susținut și într-o scrisoare deschisă, publicată la începutul lunii octombrie, în care au calificat energia nucleară drept o sursă energetică “la îndemână, stabilă și independentă”.




  • Uniunea Europeană la doi ani de la debutul pandemiei

    Uniunea Europeană la doi ani de la debutul pandemiei

    La doi ani de la
    debutul pandemiei de COVID-19, întreaga Europă se confruntă cu un nou val de
    îmbolnăviri în masă care a provocat, din nefericire, și multe decese, mai cu
    seamă în statele din estul Europei, printre care și România. Personalul medical
    din Uniunea Europeană este nevoit nu numai să facă față numărului mare de
    infectări cu COVID-19, dar și să se pregătească pentru noua tulpină a
    virusului, Omicron, recent sosită în spațiul comunitar. Despre această nouă
    variantă a virusului vorbește europarlamentarul și medical Tudor Ciuhodaru:


    Dacă vorbim despre
    Omicron, deocamdată nu s-a putut stabili impactul în lumea reală a acestei
    variante. O să îl citez pe ministrul belgian al sănătăţii, Frank Vandenbroucke
    – acolo unde a ajuns primul caz în Europa, unde a fost indentificat, de fapt,
    primul caz în Europa – este o variantă suspectă, nu ştim dacă este foarte
    periculoasă, deci precauţie absolută, dar fără panică, în aşteptarea unei
    analize ştiinţifice suplimentare. Nu o spun eu, o spune clar Frank
    Vandenbroucke, ministrul sănătăţii din Belgia. În schimb, cred că această
    variantă există deja în circulaţie de mai mult timp, acum doar a început să fie
    izolată, identificată, tot mai des în tot mai multe ţări, iar Organizaţia
    Mondială a Sănătăţii a anunţat că va dura aproximativ două săptămâni pentru ca
    specialiştii să înţeleagă modul în care varianta (n.r. Omicron) poate avea
    impact asupra diagnosticului, terapiei şi vaccinului.





    Pandemia a afectat
    atât cetățenii care au contactat noul coronavirus, dar și persoanele care
    suferă de alte boli grave și care nu au mai putut beneficia de aceeași
    îngrijire în spitalele din România și celelalte state UE. De aceea, Tudor
    Ciuhodaru consideră că este necesară investiția de fonduri și personal în
    așa-numitele spitale albe:


    Am cerut-o şi
    comisarului european pentru sănătate, Stella Kyriakides, asigurarea de spitale
    albe, centre de excelenţă care să asigure permanent, fără probleme sau
    restricţii, accesul la tratament şi pentru celelalte categorii de pacienţi, le
    place sau nu guvernanţilor, există şi alte tipuri de patologii care au nevoie
    de terapie de urgenţă, iar accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic,
    bolile oncologice, se pare că au făcut ravagii anul trecut în România. Ne
    uitam, chiar şi în luna octombrie, mortalitatea din cauză că aceste afecţiuni
    nu au ajuns să fie diagnosticate sau tratate la timp, a fost cutremurătoare.
    Iar dacă vorbim despre spitale albe, este foarte important să asiguri tuturor
    categoriilor de pacienţi accesul rapid la tratament. S-au pierdut foarte multe
    vieţi – este statistica oferită de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate -
    pacienţii oncologici şi-au pierdut viaţa anul trecut pentru că nu au avut acces
    la tratament, la diagnostic şi la metode care se impun în astfel de situaţii.