Tag: varza acra

  • Varză a la … Transilvania

    Varză a la … Transilvania


    Mâncărurile pe bază de carne de
    porc şi varză, dulce sau murată, sunt des întâlnite în bucătăria românească.
    Dacă am realiza un top al acestor mâncăruri, pe primul loc ar figura, cu
    siguranţă, sarmalele, o mâncare revendicată de mai multe popoare din Balcani şi
    din Europa centrală. Pe locul secund ar fi, probabil, varza à la Cluj. Nimeni nu ştie
    de ce se numeşte aşa, însă este unul dintre cele mai gustoase preparate gastronomice întâlnite în Transilvania. Are
    aceleaşi ingrediente ca şi sarmalele de varză cu carne, însă umplutura este, cum se
    spune, la vedere. Varza murată sau mai mult proaspătă în această perioadă, cam un kg şi
    jumătate, trebuie tocată
    mărunt. Ne mai trebuie cel puţin jumătate de kg de carne tocată, de porc, de vită
    sau în amestec, două cepe, o ceaşcă de orez, pastă de roşii, smântână, cimbru
    uscat sau mărar proaspăt, piper măcinat, boia de ardei dulce şi sare.

    Călim
    uşor varza în ulei sau, pentru a respecta reţetele din Transilvania, folosim
    untură de porc în loc de ulei. După ce varza s-a înmuiat, adăugăm pastă de
    roşii sau suc de roşii şi puţină boia de ardei dulce. Separat, călim ceapa,
    tocată mărunt şi carnea, de asemenea, tocată, adăugăm orezul şi piper negru măcinat.
    După ce toate ingredientele au fost călite, într-un vas punem un strat cu jumătate din cantitatea de varză, apoi carnea
    tocată, iar deasupra, restul de varză călită, în care adăugăm cimbru uscat în
    cazul în care folosim varză murată sau mărar proaspăt şi puţină sare atunci
    când avem varză dulce. Se pot adăuga mici cuburi de carne de porc afumată sau
    cârnaţi afumaţi, tăiaţi rondele. Se pune vasul în cuptor, la foc potrivit timp
    de 45 de minute, având grijă să completăm, dacă este cazul, cu apă sau zeamă de
    varză. Se porţionează, se toarnă puţină smântână deasupra şi se serveşte cu
    mămăligă şi cu un ardei iute.


    Ar fi greu de stabilit ce preparat ar urma într-un
    top al popularităţii, pentru că există multe alte mâncăruri din varză şi carne,
    cu denumire de origine. În partea de sud a României întâlnim varză cu carne
    muntenească sau varză cu carne ca la Giurgiu, iar în Transilvania, nu
    departe de Cluj, s-ar pregăti, conform unei mai vechi cărţi cu reţete, varză à la Huedin sau, sub o
    denumire care explică totul, slănină afumată cu varză ca la Huedin. Avem nevoie de o varză de un kg … un kg
    şi jumătate, pe care o curăţăm, o spălăm şi o tăiem în şase sau opt părţi
    egale. Luăm o bucată de slănină sau şuncă afumată, nu mai mare de jumătate de
    kg şi o tăiem în felii subţiri pe care le rumenim într-o cratiţă împreună cu
    una … două cepe tocate mărunt. În
    aceeaşi cratiţă adăugăm doi morcovi, o rădăcină de pătrunjel şi una de
    păstârnac, toate legumele fiind tăiate în rondele subţiri, precum şi o ţelină,
    tăiată cubuleţe. Stingem acest amestec cu puţină apă, lăsăm să dea în câteva
    clocote, după care turnăm totul peste varza aflată deja în cratiţă. Se
    condimentează cu puţin piper negru măcinat şi cu un cuişor şi se introduce în cuptor
    la foc mic, pentru circa 45 de minute. Se porţionează, se toarnă puţină
    smântână deasupra şi se
    serveşte caldă cu mămăligă şi cu un ardei iute.

  • Varză a la … Transilvania

    Varză a la … Transilvania


    Mâncărurile pe bază de carne de
    porc şi varză, dulce sau murată, sunt des întâlnite în bucătăria românească.
    Dacă am realiza un top al acestor mâncăruri, pe primul loc ar figura, cu
    siguranţă, sarmalele, o mâncare revendicată de mai multe popoare din Balcani şi
    din Europa centrală. Pe locul secund ar fi, probabil, varza à la Cluj. Nimeni nu ştie
    de ce se numeşte aşa, însă este unul dintre cele mai gustoase preparate gastronomice întâlnite în Transilvania. Are
    aceleaşi ingrediente ca şi sarmalele de varză cu carne, însă umplutura este, cum se
    spune, la vedere. Varza murată sau mai mult proaspătă în această perioadă, cam un kg şi
    jumătate, trebuie tocată
    mărunt. Ne mai trebuie cel puţin jumătate de kg de carne tocată, de porc, de vită
    sau în amestec, două cepe, o ceaşcă de orez, pastă de roşii, smântână, cimbru
    uscat sau mărar proaspăt, piper măcinat, boia de ardei dulce şi sare.

    Călim
    uşor varza în ulei sau, pentru a respecta reţetele din Transilvania, folosim
    untură de porc în loc de ulei. După ce varza s-a înmuiat, adăugăm pastă de
    roşii sau suc de roşii şi puţină boia de ardei dulce. Separat, călim ceapa,
    tocată mărunt şi carnea, de asemenea, tocată, adăugăm orezul şi piper negru măcinat.
    După ce toate ingredientele au fost călite, într-un vas punem un strat cu jumătate din cantitatea de varză, apoi carnea
    tocată, iar deasupra, restul de varză călită, în care adăugăm cimbru uscat în
    cazul în care folosim varză murată sau mărar proaspăt şi puţină sare atunci
    când avem varză dulce. Se pot adăuga mici cuburi de carne de porc afumată sau
    cârnaţi afumaţi, tăiaţi rondele. Se pune vasul în cuptor, la foc potrivit timp
    de 45 de minute, având grijă să completăm, dacă este cazul, cu apă sau zeamă de
    varză. Se porţionează, se toarnă puţină smântână deasupra şi se serveşte cu
    mămăligă şi cu un ardei iute.


    Ar fi greu de stabilit ce preparat ar urma într-un
    top al popularităţii, pentru că există multe alte mâncăruri din varză şi carne,
    cu denumire de origine. În partea de sud a României întâlnim varză cu carne
    muntenească sau varză cu carne ca la Giurgiu, iar în Transilvania, nu
    departe de Cluj, s-ar pregăti, conform unei mai vechi cărţi cu reţete, varză à la Huedin sau, sub o
    denumire care explică totul, slănină afumată cu varză ca la Huedin. Avem nevoie de o varză de un kg … un kg
    şi jumătate, pe care o curăţăm, o spălăm şi o tăiem în şase sau opt părţi
    egale. Luăm o bucată de slănină sau şuncă afumată, nu mai mare de jumătate de
    kg şi o tăiem în felii subţiri pe care le rumenim într-o cratiţă împreună cu
    una … două cepe tocate mărunt. În
    aceeaşi cratiţă adăugăm doi morcovi, o rădăcină de pătrunjel şi una de
    păstârnac, toate legumele fiind tăiate în rondele subţiri, precum şi o ţelină,
    tăiată cubuleţe. Stingem acest amestec cu puţină apă, lăsăm să dea în câteva
    clocote, după care turnăm totul peste varza aflată deja în cratiţă. Se
    condimentează cu puţin piper negru măcinat şi cu un cuişor şi se introduce în cuptor
    la foc mic, pentru circa 45 de minute. Se porţionează, se toarnă puţină
    smântână deasupra şi se
    serveşte caldă cu mămăligă şi cu un ardei iute.

  • Mâncăruri de post

    Mâncăruri de post

    De câteva zile
    s-a intrat în postul Paştelui,
    o perioadă de 7 săptămâni în care, cu excepţia unor zile când este dezlegare la peşte, credincioşii ortodocşi consumă doar mâncăruri din
    vegetale. Se folosesc varza
    murată sau prunele uscate, orezul, cartofii, dar şi vegetale care apar în
    perioada primăverii precum ştevia, loboda, urzicile şi prazul. Şi
    orezul poate fi folosit în pregătirea mai multor mâncăruri de post.


    Una dintre mâncărurile de post este ciorba de varză acră. Avem nevoie de o
    varză murată de circa 2 kg, de două cepe, de 2…3 morcovi şi de pastă de
    tomate. Nu este complicat să pregătim această ciorbă, însă ne va lua câteva ore, deoarece nervurile foilor de varză trebuie să fiarbă foarte bine.

    Spălăm varza
    în apă rece, apoi o tăiem în bucăţi de mărime medie şi o lăsăm să fiarbă la foc
    mic, circa 2…3 ore. După aceea, tăiem cepele solzişori şi le adăugăm în oală,
    la fel ca şi morcovii, tăiaţi rondele. Putem pune şi una- două rădăcini de
    pătrunjel, tăiate mărunt şi turnăm suc de roşii sau punem una-două linguri de
    pastă de tomate. După aceea, mai lăsăm oala la fiert, la foc mic, pentru încă o
    oră şi apoi ciorba poate fi servită.


    Orezul poate fi folosit drept
    umplutură pentru sarmalele de post, în foi de viţă şi în foi de varză, dar şi
    în combinaţie cu alte legume, obţinându-se, de exemplu, aşa-numitul pilaf călugăresc. Avem nevoie de două căni de orez, de două …
    trei cepe, de un morcov, de una … două roşii sau de o conservă cu roşii tăiate în cuburi, de câteva ciuperci, de o legătură de pătrunjel şi de ulei.

    Într-o oală se toarnă puţin ulei şi se căleşte uşor ceapa, tăiată solzişori.
    Se adaugă ciupercile, tăiate în felii subţiri, morcovul, tăiat rondele şi, dacă
    este nevoie, se completează cu puţină apă. Este adăugat, de asemenea, orezul,
    spălat în prealabil, cuburile de roşii şi se lasă la fiert circa jumătate de
    oră. Spre final, se
    presară frunze tocate de pătrunjel şi sare după gust.

  • Mâncăruri de post

    Mâncăruri de post

    De câteva zile
    s-a intrat în postul Paştelui,
    o perioadă de 7 săptămâni în care, cu excepţia unor zile când este dezlegare la peşte, credincioşii ortodocşi consumă doar mâncăruri din
    vegetale. Se folosesc varza
    murată sau prunele uscate, orezul, cartofii, dar şi vegetale care apar în
    perioada primăverii precum ştevia, loboda, urzicile şi prazul. Şi
    orezul poate fi folosit în pregătirea mai multor mâncăruri de post.


    Una dintre mâncărurile de post este ciorba de varză acră. Avem nevoie de o
    varză murată de circa 2 kg, de două cepe, de 2…3 morcovi şi de pastă de
    tomate. Nu este complicat să pregătim această ciorbă, însă ne va lua câteva ore, deoarece nervurile foilor de varză trebuie să fiarbă foarte bine.

    Spălăm varza
    în apă rece, apoi o tăiem în bucăţi de mărime medie şi o lăsăm să fiarbă la foc
    mic, circa 2…3 ore. După aceea, tăiem cepele solzişori şi le adăugăm în oală,
    la fel ca şi morcovii, tăiaţi rondele. Putem pune şi una- două rădăcini de
    pătrunjel, tăiate mărunt şi turnăm suc de roşii sau punem una-două linguri de
    pastă de tomate. După aceea, mai lăsăm oala la fiert, la foc mic, pentru încă o
    oră şi apoi ciorba poate fi servită.


    Orezul poate fi folosit drept
    umplutură pentru sarmalele de post, în foi de viţă şi în foi de varză, dar şi
    în combinaţie cu alte legume, obţinându-se, de exemplu, aşa-numitul pilaf călugăresc. Avem nevoie de două căni de orez, de două …
    trei cepe, de un morcov, de una … două roşii sau de o conservă cu roşii tăiate în cuburi, de câteva ciuperci, de o legătură de pătrunjel şi de ulei.

    Într-o oală se toarnă puţin ulei şi se căleşte uşor ceapa, tăiată solzişori.
    Se adaugă ciupercile, tăiate în felii subţiri, morcovul, tăiat rondele şi, dacă
    este nevoie, se completează cu puţină apă. Este adăugat, de asemenea, orezul,
    spălat în prealabil, cuburile de roşii şi se lasă la fiert circa jumătate de
    oră. Spre final, se
    presară frunze tocate de pătrunjel şi sare după gust.