Tag: Vasile Bâcu

  • Românii de lângă noi 02.03.2022

    Românii de lângă noi 02.03.2022

    Axa geopolitică Ucraina — Republica Moldova — Transnistria — România, în contextul războiului din Ucraina. Participă: prof.univ.dr.habilitat Sergiu Musteață, președinte fondator al Asociației Naționale a Tinerilor Istorici din Moldova, Dragoș Olaru, istoric, arhivist, publicist din Cernăuți, prof. Vasile Bâcu, scriitor și jurnalist, redactor — şef al publicaţiei Gazeta de Herţa”, preşedinte al Societăţii pentru cultură românească Mihai Eminescu” din Cernăuţi:



  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Volumul
    Ecoul toamnei, ediție bilingvă, româno-ucraineană, semnată de poetul și
    jurnalistul Vasile Bâcu, în traducerea poetului ucrainean Vasile Vascan, a fost
    lansat la sediul Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina
    Mihai Eminescu din regiunea Cernăuți. Interviu cu autorul.


  • “Gazeta de Herţa”, reper identitar românesc la Cernăuți

    “Gazeta de Herţa”, reper identitar românesc la Cernăuți

    Interviu cu prof. Vasile Bâcu,
    poet, jurnalist și epigramist, preşedinte al
    Societăţii pentru Cultura Românească Mihai Eminescu din Cernăuți, redactor – şef al publicaţiei Gazeta de
    Herţa.



  • “Gazeta de Herţa”, unul dintre pilonii identitari ai românilor din Herţa, la 25 de ani de la debut

    “Gazeta de Herţa”, unul dintre pilonii identitari ai românilor din Herţa, la 25 de ani de la debut

    Gazeta de Herţa, unul dintre pilonii identitari ai românilor din Herţa, la 25 de ani de la debut. Interviu cu prof. univ. Vasile Bâcu, redactor – şef al publicaţiei Gazeta de Herţa, preşedinte al Societăţii pentru cultură românească Mihai Eminescu din Cernăuţi.


  • Conflictul din Ucraina şi etnicii români

    Conflictul din Ucraina şi etnicii români

    Ministerul român de externe dădea, vineri, publicităţii un nou comunicat în contextul sângerosului conflict armat din estul Ucrainei: era emisă o atenţionare privitoare la blocarea unor artere de circulaţie de la intrarea în Cernăuţi, la graniţa cu România, ca urmare a unor manifestaţii de protest. Ulterior, informaţiile parvenite din zonă precizau — locuitori din această regiune aflată în vestul Ucrainei, în mare parte etnici români, au ales o astfel de formă de protest pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de decizia autorităţilor de la Kiev de a declanşa o nouă mobilizare militară parţială.



    Sute de tineri români au fost chemaţi la arme, iar părinţii lor se tem că vor fi trimişi să lupte în est, împotriva separatiştilor pro-ruşi. Bărbaţi din Cernăuţi şi-au pierdut, deja, viaţa în confruntări. Aşa că, indignaţi, oamenii au dat foc ordinelor de mobilizare în mijlocul străzii. Localnicii au blocat şosele şi au ameninţat că nu vor pleca până când autorităţile regionale nu vor anula ordinele de mobilizare emise după ce, în cursul săptămânii trecute, Parlamentul de la Kiev a aprobat mobilizarea parţială. Preşedintele Societăţii pentru Cultura Românească “Mihai Eminescu” din Regiunea Cernăuţi,



    Vasile Bâcu, a făcut câteva precizări pentru Radio România: Mulţi bărbaţi au fost invitaţi la Comisariatul Militar pentru a forma, în fiecare raion administrativ, câte un detaşament de rezervişti, care să fie instruiţi din punct de vedere militar. Protestează mai ales părinţii şi rudele celor care sunt, deja, încadraţi în luptă, în est, de unde vin veşti neplăcute. Şi în Cernăuţi sunt persoane care au căzut în luptă. Deci, toţi se tem ca bărbaţii să nu fie trimişi pe front”.



    În Ucraina trebuie să fie pace. Nu avem nevoie să ne plece copiii la război să moară.” — spunea una dintre persoanele care au blocat drumul, citată de presa românească.



    O alta se întreba de ce tinerii români trebuie să moară în Donbas sau Doneţk, pe când bărbaţi tineri din est se odihnesc în ţinutul lor ca refugiaţi.



    Insumând circa jumătate de milion de persoane, comunitatea românească din statul vecin e concentrată în partea de vest a ţării, pe teritoriile româneşti pe care fosta Uniune Sovietică le-a anexat în 1940 şi care au revenit, în 1991, Ucrainei, ca stat succesor. Pentru această comunitate, a treia ca mărime după cea a ucrainenilor şi ruşilor, conflictul ruso-ucrainean nu este şi al ei.



    La Bucureşti, ministerul de externe a recomandat, din nou, prudenţă în privinţa deplasărilor în Ucraina.



    Pentru informaţii actualizate cu privire la situaţia de securitate din zonă, cei interesaţi sunt invitaţi să consulte site-ul www.mae.ro.