Radio România Internațional

Tag: Vasile Puscas

  • EU-Ratspräsidentschaft 2019: große Herausforderung für Rumänien

    EU-Ratspräsidentschaft 2019: große Herausforderung für Rumänien

    Rumänien ist seit Januar 2007 EU-Mitglied und wird zum ersten Mal im 1. Halbjahr 2019 die EU-Ratspräsidentschaft übernehmen. Das sei eine Herausforderung für Rumänien, zugleich aber auch eine Opportunität, zu zeigen, was das Land in Europa machen könne, meint die Regierung in Bukarest: Wir werden eine professionelle Verwaltung sichern und unsere Fähigkeit beweisen müssen, Kompromiss-Lösungen zu finden, die für alle Mitglied-Staaten und Institutionen der Union annehmbar sind.“ Der Präsidentenberater und ehemalige EU-Kommissar Leonard Orban sprach bei Radio Rumänien über die Rolle des Landes, das die EU-Ratspräsidentschaft übernimmt:



    Die erste und wichtigste Rolle ist, die Fortsetzung der unterschiedlichen Projekte zu sichern, seien das legislative Debatten, legislative Prozesse oder Entscheidungen, die in Kraft gesetzt werden müssen. Das ist die Hauptrolle. Und es muss unparteiisch erfolgen, man musst versuchen, alle Interessen in einer ausgewogenen Weise zu verteidigen. Natürlich kommt eine Ratspräsidentschaft mit manchen Prioritäten einher, diese Prioritäten müssen aber dem Moment der Übernahme der Präsidentschaft und der EU-Entwicklung entsprechen. Natürlich kann man jede Priorität auf den Tisch legen, man muss aber glaubwürdig bleiben, die Prioritäten müssen auch erfüllbar sein. Wir sollten keine falschen Erwartungen von der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft haben, unsere Erwartungen müssen dem, was in der sehr komplizierten Lage erreicht werden kann, entsprechen.“




    Die rumänische EU-Ratspräsidentschaft wird vom Brexit und von den Verhandlungen betreffend den nächsten mehrjährigen Haushaltsrahmen markiert sein. Das werde besondere Herausforderungen mit sich bringen, sagt Leonard Orban:



    Warum? Weil während der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft EU-Parlamentswahlen stattfinden werden, und das bedeutet, dass eine Reihe von Legislativakten bis spätestens Anfang April abgeschlossen werden müssen. Es wird also einen enormen Druck im ersten Teil der Präsidentschaft geben, um diesen legislativen Prozess zu Ende zu bringen. In zweiter Reihe wird das zukünftige Budget der EU nach 2020 eine gro‎ße Priorität sein — und es ist nicht klar, was bis dahin passieren wird. Während der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft wird es intensive Verhandlungen geben. Und es ist klar, dass wir über sehr gut vorbereitete Leute verfügen müssen. Natürlich wird es auch andere Elemente geben, die uns interessieren. So zum Beispiel die Östliche Partnerschaft. Diese stellt für uns eine Priorität dar, aber, wie gesagt, es gibt eine Reihe von Themen, von Entscheidungen, die während der rumänischen Ratspräsidentschaft zu Ende gebracht werden müssen. Und das wird die Hauptrolle unserer Präsidentschaft sein.“




    Andere Themen, die die rumänischen Behörden beschäftigen, sind die Veranstaltung eines Gipfels in Rumänien, die Fortsetzung des Erweiterungs-Prozesses, die Sicherheit im Schwarzmeer-Raum, die Entwicklung der Donau-Strategie und die Migration. All das in einem regionalen Kontext mit vielen Herausforderungen. Professor Vasile Puşcaş, der die EU-Beitrittsverhandlungen für Rumänien geleitet hat, erklärt:



    Im Osten findet ein Prozess der euroasiatischen ‚Integration‘ statt, auf dem südlichen Balkan wir das Feuer wieder angezündet oder, wie Bob Kaplan sagte, ‚durch den Balkan ziehen wieder die Gespenster‘. Im nördlich und nordwestlich gibt es illiberale, autokratische Regime. Und, da wir in den 10 Jahren und vier Monaten, seitdem wir EU-Mitglied sind, keine besondere Leistung erbracht haben, haben wir jetzt die Chance, zu zeigen, dass wir wirklich dem EU-Integrations-Prozess treu sind. Wenn wir aktiv an diesem Prozess teilnehmen werden, haben wir die Chance, ein Land mit einer starken Wirtschaft, einer ausgewogenen Gesellschaft aus sozialer, politischer und kultureller Sicht zu schaffen und so am Entscheidungs-Prozess mit glaubwürdigen Initiativen zeilzunehmen. Glaubwürdig hei‎ßt, dass wir die Fähigkeit haben werden, diese auch umzusetzen. Das erste Halbjahr 2019 naht, die EU-Ratspräsidentschaft kommt auf uns zu, und Europa wird uns zuschauen und sehen, ob wir die Fähigkeit haben, das umzusetzen, was wir uns für die EU wünschen.“




    Um die EU-Ratspräsidentschaft Rumäniens vorzubereiten, hat die Exekutive einen speziellen Ausschuss gegründet. Zudem gibt es einen Aktionsplan und eine spezielle Einheit im Au‎ßenministerium, die sich mit diesem Projekt beschäftigt.

  • Provocările viitorului mandat românesc la preşedinţia UE

    Provocările viitorului mandat românesc la preşedinţia UE

    Membră a
    Uniunii Europene din ianuarie 2007, România va deţine preşedinţia comunitară în
    primele şase luni ale lui 2019, perioada fiind devansată după ce britanicii au
    decis să părăsească Uniunea. Preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene
    reprezintă o provocare şi o premieră pentru România, dar şi o oportunitate de a
    arăta ce putem face pentru Europa, consideră autorităţile de la Bucureşti – va
    trebui să asigurăm o gestionare profesionistă şi să demonstrăm capacitatea de a
    propune soluţii de compromis acceptabile pentru statele membre şi instituţiile
    uniunii. Invitat la Radio
    România, consilierul prezidenţial Leonard Orban a vorbit despre rolul ţării care deţine preşedinţia
    Consiliului Uniunii: Primul rol şi cel mai important este să asigure
    continuarea diferitelor proiecte care sunt în desfăşurare, fie că vorbim de
    dezbateri legislative, procese legislative, fie că vorbim de decizii care
    trebuie să fie puse în aplicare, acesta e rolul principal. Iar aceasta trebuie
    făcut de pe o poziţie de echilibru, în care să nu fi partinic, să încerci să
    aperi toate interesele de o manieră echilibrată. Sigur că fiecare preşedinţie
    vine cu anumite priorităţi, dar aceste priorităţi trebuie să fie foarte bine
    racordate la momentul în care are loc preşedinţia şi la evoluţia la nivel
    european. Sigur, poţi să pui orice fel de prioritate pe masă, dar trebuie să fi
    credibil, trebuie ca priorităţile cu care vii să poată fi îndeplinite. Să nu
    avem aşteptări false de la perioada în care România va deţine această
    preşedinţie, trebuie să avem aşteptări încadrate în ceea ce se poate realiza
    într-o situaţie extrem de complicată.

    Între altele, mandatul va fi jalonat de momentul ieşirii Marii Britanii
    din UE, dar şi de negocierile pe dosarul următorului cadru financiar
    multianual. Va fi o situaţie
    foarte specială, spune Leonard Orban: De ce? Pentru că în timpul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene vor
    avea loc alegeri pentru Parlamentul European, ceea ce înseamnă că o serie
    întreagă de dosare legislative vor trebui finalizate cel târziu până la
    începutul lunii aprilie. Deci va fi o presiune uriaşă pe prima parte a
    preşedinţiei pentru a duce la capăt acest proces legislativ. În al doilea rând,
    va mai fi o mare prioritate – şi nu este foarte clar ce se va întâmpla până la
    momentul acela – vorbim despre viitorul buget al UE post 2020. Într-un fel sau
    altul, vor avea loc negocieri intense în perioada preşedinţiei române a
    Consiliului Uniunii Europene. Şi aici este evident că trebuie să avem oameni
    extrem de pregătiţi. Sigur vor fi şi alte elemente care pe noi ne interesează,
    o să vă dau doar exemplul legat de Parteneriatul Estic. Este o prioritate
    pentru noi, dar repet, sunt o serie întreagă de subiecte, de decizii care
    trebuie duse până la capăt în perioada preşedinţiei române. Şi ăsta va fi rolul
    principal al preşedinţiei noastre.

    Alături de Parteneriatul
    Estic, organizarea unui summit în România, continuarea procesului de extindere,
    securitatea în zona Mării Negre, evoluţia strategiei Dunării, dar şi migraţia
    în UE sunt alte câteva dintre preocupările pe care România trebuie să le aibă
    în perioada exercităţii preşedinţiei, spun oficialii români. Toate acestea,
    într-un context regional cu multe provocări.

    Profesorul Vasile Puşcaş, cel care a condus
    negocierile pentru integrarea României în UE, explică: În est se produce un proces de
    integrare eurooasiatică, în sud, în Balcani, iarăşi se aprind focurile sau,
    cum spunea Bob Kaplan, strigoii umblă iarăşi prin Balcani. În partea de nord,
    nord-vest, există regimuri iliberale sau care se numesc iliberale, autocratice.
    Iar noi avem acum şansa ca, nefăcând o performanţă deosebită în cei 10 ani şi
    patru luni de când suntem în UE, să arătăm că suntem într-adevăr dedicaţi
    procesului integrării europene. Dacă noi vom fi parte activă nu doar expozitivă
    a acestui proces, avem şansa să construim în ţară o economie puternică, o
    societate echilibrată din punct de vedere social, politic şi cultural şi în
    felul acesta să participăm la procesul decizional cu iniţiative credibile.
    Credibile în sensul că vom avea şi capacitatea să le aplicăm. Şi când vorbim
    lucrul acesta, iată vine momentul semestrului întâi 2019, cu preşedinţia
    Consiliului UE, şi lumea priveşte spre noi, mă refer la lumea europeană – ce
    capacitate vom avea de a aplica ceea ce zicem că dorim pentru Uniunea
    Europeană. Dacă noi vom insista pe aspectul aplicării, implementării şi a
    performanţelor în internalizarea politicilor europene vom fi cei mai credibili
    din perspectiva proiectelor noastre legate de preşedinţia Consiliului UE.

    In procesul de pregătire pentru mandatul european al României, Executivul a înfiinţat
    Consiliul naţional de pregătire şi exercitare a preşedinţiei Bucureştiului la
    Consiliul Uniunii, a adoptat un plan de acţiune, iar în Ministerul Afacerilor Externe
    există o unitate specială dedicată acestui proiect.