A început Postul Mare – o perioadă de o importanță aparte, de pregătire a sufletului și trupului pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Restricțiile alimentare sunt cunoscute de toată lumea, dar astăzi vom vorbi despre o problemă relativ recentă – infuzia fără precedent a mâncărurilor de post de proastă calitate, junk-food-ul vegan, cum îl mai numesc nutriționiștii. Au un gust delicios, dar puțini dintre noi își pun problema ingredientelor acestor mâncăruri cu potențial periculos la fel de mare precum celălalt fel de junk-food cu care suntem familiarizați, fast-food-ul de toate zilele.
Ținem post, nimic de zis, dar haideți să vedem cât de mult rău ne poate face un burger vegan gata preparat, pe care doar îl aruncăm în tigaie pentru cinci minute. Pentru asta, am vorbit cu Claudia Buneci, Functional Health Coach, care ne-a explicat ce este junk-food-ul de post și de ce ar fi bine să-l evităm:
Cel mai mare dezavantaj al junk-food-ului de post este, practic, că nu avem niciun câștig de la faptul că ținem post. Acest junk-food vegan, cum îl numesc eu, sunt niște alimente care conțin conservanți, conțin tot felul de ingrediente dubioase, deci nu sunt ingrediente pe care noi le înțelegem, conțin uneori şi coloranți care nu sunt deloc sănătoși, de asemenea, sunt o sursă de grăsimi trans, cele mai nesănătoase grăsimi penstru sistemul cardiovascular și pentru sănătatea noastră în general. Uneori conțin zaharuri sau foarte multă sare, tocmai pentru că sarea sau zahărul acoperă gustul lor de bază. Deci, practic, ceea ce ne aduc aceste produse procesate sunt mai multă inflamație, mai mult chin pentru corpul nostru să le digere, decât nutrienţi, decât hrană pentru celulele noastre.
Nimeni nu spune că trebuie să ne supunem unor restricţii culinare cu price preţ de acum și până de Paști. Experții în nutriție insistă pe ideea că o masă simplă poate fi și hrănitoare, și gustoasă, în același timp. Mâncarea de post (sau vegană, dacă vreți să-i spuneți așa) este un deliciu și, de asemenea, un cadou făcut corpului nostru. La urma urmei, mens sana in corpore sano, nu?
Claudia Buneci ne dă o mână de ajutor, explicându-ne cum să ne gândim mâncarea în așa fel încât să nu suferim de foame și nici să nu ne lipsim de nutrienți importanți:
Mâncarea sănătoasă de post este și gustoasă. Vreau ca ascultătorii să rețină acest lucru – faptul că nu trebuie să ne chinuim și, de asemenea, este important să reținem că este și sățioasă. Aș insista pe faptul că fiecare masă în post ar trebui să conțină o sursă de proteină vegetală și aici pot să dau câteva exemple – năut, linte, mazăre, fasole și chiar și ciuperci, quinoa, hrișcă, chia. Este important să ne gândim masa în jurul unei surse de proteină vegetală, ca să avem energie, să ne hrănim mușchii în această perioadă, să nu ne înfometăm și să avem poftă de mâncare la fiecare oră şi jumătate. E important să ne gândim masa în jurul acestei proteine vegetale sănătoase. Nu spun că soia nu poate fi o proteină vegetală sănătoasă, însă aș recomanda optim soia fermentată, apoi, pe locul doi, soia bio nefermentată și pe locul trei, de abia – soia non-MGO, tradițională, să spun așa, dar să fim siguri că n-a fost modificată genetică – o formă de proteină pe care nu o recomand procesată, ci cât mai aproape de cum e ea naturală – boabe de soia pe care să le fierbeți, sau binecunoscuta tofu.
Apoi, desigur, recomand să mâncăm foarte multe legume. Nu întâmplător posturile sunt așezate unde sunt în an, în perioade optime de curățare a organismului, în care să ne susținem ficatul, în care apar foarte multe frunze verzi, foarte multe legume, deci ca să profităm de post pe toate planurile, inclusiv spiritul are nevoie de un corp curat. Recomand să mâncăm din plin legume și fructe, dar accentul cu quinoa. Vrem să ne bucurăm de post pe toate planurile și vrem să fie o perioadă de profundă curățare a corpului. De asemenea, mai avem la îndemână pseudocerealele, care sunt extrem de valoroase nutritiv și vin și cu proteină – mei, quinoa, hrișcă. Vin cu proteină, dar vin și cu carbohidrat complex de calitate; ovăzul este foarte prețios, dar vrem să fie în varianta lui integrală și nu niște fulgi pe care-i consumăm cu foarte mult zahăr.
Pe lângă acestea, din când în când, o mână bună de nuci aduc în organism grăsimi sănătoase și induc rapid senzația de sațietate. Claudia Buneci, Functional Health Coach:
De asemenea, mai avem nuci, semințe, dar care nu ar trebui să fie baza alimentației noastre, ci trebuie consumate într-un procent mai mic, cât mai de calitate. Şi dacă se poate să spargem acele nuci fix atunci când le consumăm ar fi optim. Aș vrea să menționez semințele de dovleac, de in, de chia, de susan, ultimele 3 măcinate sau înmuiate, atunci când le consumăm, ca să le putem digera. Să avem varietate și culoare în farfurie și să nu uităm că mesele de post trebuie gândite ca să fie sățioase. Avem musai nevoie de proteină, de carbohidraţii pe care i-am menţionat, pe care ni-i luăm din pseudocereale, din cereale şi din legume, cum sunt cartoful şi cartoful dulce, de exemplu, și de grăsimi, pe care le luăm din nuci, din seminţe, dar şi din ulei de măsline bun, ulei de avocado, ulei de in. Avem nevoie de mese complete, cu toţi macronutrienţii şi cu cât mai mulți micronutrienți.
