Radio România Internațional

Tag: venituri fiscale

  • Măsuri pentru reducerea deficitului bugetar

    Măsuri pentru reducerea deficitului bugetar

    Pentru că deficitul bugetar a depășit ținta propusă,
    autoritățile de la București urmează să ia măsuri pentru reducerea acestuia.

    Ministrul
    Finațelor, Marcel Boloș, a precizat, joi, că acest set de măsuri fiscale trebuie adoptat în luna septembrie, un prim
    obiectiv fiind evitarea riscului de suspendare a fondurilor europene.

    Să nu le
    aplicăm sau să le aplicăm prea târziu ne-ar conduce la un deficit bugetar în
    jur de 7% din Produsul Intern Brutˮ,     a spus Marcel Boloș, care a avertizat că este
    un moment de răscruce pentru România.

    Printre măsurile anunţate de ministrul
    Finanţelor se numără prinderea corporaţiile multinaţionale în planul de măsuri
    fiscale și combaterea evaziunii fiscale prin amenzi de cel puţin 10 ori mai
    mari. Acestora li se adaugă pedepse dublate pentru evaziunea fiscală, redevenţe
    mărite chiar şi de o mie de ori pentru exploatarea resurselor minerale şi a
    hidrocarburilor și un proces de reorganizare profundă a Agenției Naționale de
    Administrare Fiscală, în vederea îmbunătăţirii colectării.

    Marcel Boloş: Nu este corect să aibă cifre de afaceri de ordinul miliardelor de lei cei
    care exploatează bogăţiile solului, profituri uriaşe şi redevenţele la bugetul
    de stat să fie infime, unele chiar batjocoritoare. Vor fi reaşezate, fiind redevenţe
    care vor creşte şi de 1.000 de ori. E un lucru de bun-simţ. Sunt redevenţe
    rezultate din exploatarea resurselor minerale şi a hidrocarburilor, ca să nu
    spun de ceea ce înseamnă terenul statului român, de pe 300.000 de hectare să
    încasezi la bugetul de stat 2,5 milioane de lei, este penibilo-absurdˮ.

    În
    ceea ce priveşte măsurile care privesc sectorul bugetar, Marcel Boloş a vorbit
    despre o descentralizare şi o regionalizare a serviciilor publice, astfel încât
    să nu mai existe ceea ce a numit el dezmăţˮ pe bani publici.

    Sunt şefi pe
    banii publici care trebuie să fie mult mai puţini, să avem mult mai puţină
    birocraţie, să avem o mult mai bună chibzuinţă a utilizării banului publicˮ,     a
    punctat Marcel Boloș.

    Potrivit acestuia, se aşteaptă ca aceste măsuri să aibă
    un impact cumulat de 2% din Produsul Intern Brut.

    În același timp, veștile din
    partea Consiliului Fiscal nu
    sunt bune. Acesta a revizuit în creştere proiecţia de deficit bugetar, care ar
    urma să depăşească 6% din Produsul Intern Brut în absenţa unor măsuri de
    corecţie. Raportul anual al instituţiei arată că deficitul bugetar de 2,3% din
    PIB, după primele şase luni, este cu circa 0,63 puncte procentuale mai ridicat
    faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cauza ar fi legată de dinamica mai
    lentă a unor categorii de venituri şi de creşterea peste aşteptări a unor
    cheltuieli în raport cu ţintele din proiectul de buget. Consiliul a reiterat
    importanţa adoptării rapide a măsurilor de corecţie a derapajului bugetar şi a
    creşterii semnificative a veniturilor fiscale.


  • Raport de ţară al Comisiei Europene

    Raport de ţară al Comisiei Europene

    România înregistrează cel mai scăzut nivel al şomajului din ultimii ani
    şi înregistrează o creştere economică peste media UE, însă aceasta se bazează
    mai ales pe consum şi pe împrumuturi. Inegalităţile sociale persistă, iar
    deficitul bugetar riscă să nu se poată încadra în ţinta de 3% din PIB – arată ultimul
    Raport de ţară al UE. De
    asemenea, România are cel mai redus şomaj din ultimii 20 de ani, însă se
    confruntă cu probleme de disponibilitate a forţei de muncă şi cu un risc
    ridicat de sărăcie pentru categoriile vulnerabile. În plus, investiţiile
    publice sunt ineficiente.

    Șeful Reprezentanţei Comisie Europene în România,
    Angela Cristea: România are o
    rată a investiţiilor mai mare, aproape 23% din PIB, decât media din UE, care este
    undeva către 20%, dar eficienţa acestor investiţii este mult mai redusă în
    România decât în restul Uniunii Europene. De obicei se cheltuie mai puţin decât
    se alocă şi se construieşte încă şi mai puţin.

    Pe de altă parte, ministrul
    finanțelor, Eugen Teodorovici, spune că România a înregistrat cifre economice bune, însă
    recunoaşte că trebuie acţionat în direcţia transferului dinspre consum spre
    investiţii a motoarelor de creştere economică. Eugen Teodorovici: Consumul reprezintă principalul element de
    creştere, şi asta trebuie să se schimbe obligatoriu şi pe termen cât mai scurt.
    Felul în care strategia este definită, măsurile din planul de guvernare arată
    foarte clar că asta este sensul.

    Ministrul de Finanțe a explicat că se
    acţionează atât în direcţia
    impulsionării investiţiilor publice, inclusiv prin simplificarea procedurilor
    de achiziţii publice, cât şi în direcţia conturării unui cadru prietenos pentru
    investiţiile private. În ceea ce privește deficitul bugetar, el consideră că acesta nu va fi depăşit și a promis că,
    în cel mai scurt timp, va prezenta un set de măsuri cuantificabile şi cu
    termene clare de realizare despre cum acesta va fi menţinut sub ţinta de 3% din PIB.

    Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru,
    atrage însă atenţia că nu numai nivelul cheltuielilor pune presiune pe ţinta de
    deficit bugetar. Ionuţ Dumitru: Veniturile
    fiscale sunt foarte mici în România, doar 25,6% din PIB anul trecut, faţă de o
    medie europeană de 40. Deci degeaba discutăm despre infrastructură europeană,
    despre servicii sociale europene, când avem o diferenţă atât de mare, enormă,
    între media europeană şi veniturile noastre colectate din taxe şi impozite.
    Dacă ne uităm la vecinii noştri, Bulgaria are 29,5. Romania daca ar avea
    veniturile Bulgariei ar avea surplus bugetar.

    România a fost inclusă de
    Bruxelles în categoria statelor europene care nu se confruntă
    cu dezechilibre şi care continuă să se afle pe un     trend favorabil. Datele finale
    indică, în 2017, o creştere record a economiei românești de 7%, care a depașit-o
    pe cea a
    Chinei (6,9%).

  • Propuneri europene împotriva fraudei în domeniul TVA

    Propuneri europene împotriva fraudei în domeniul TVA

    Cele mai prudente estimări ale Comisiei Europene arată că frauda în domeniul TVA poate duce la o pierdere de venituri de peste 50 miliarde de euro pe an – bani pe care statele membre ar trebui să-i direcţioneze către investiții publice în spitale, școli și drumuri. Dezvăluiri recente au arătat modul în care persoane și societăți bogate folosesc mecanisme de evitare a obligațiilor fiscale pentru a eluda normele Uniunii Europene în materie de TVA, pentru a se sustrage de la plata impozitelor care le revin. Rapoarte recente sugerează, de asemenea, că mecanismele de fraudă în domeniul TVA pot fi utilizate pentru a finanța organizații criminale, inclusiv teroriști.

    Valdis Dombrovskis, vicepreședinte pentru moneda euro și dialog social, a subliniat că frauda transfrontalieră în domeniul TVA reprezintă o cauză majoră a pierderii de venituri pentru statele membre și pentru bugetele Uniunii. Iar noile propuneri avansate de Bruxelles vor contribui la consolidarea cooperării între instituțiile care lucrează la nivel național și la nivel comunitar, pentru a aborda în mod eficient această problemă și pentru a îmbunătăți colectarea impozitelor.

    La rândul său, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a afirmat că cea mai importantă dintre măsuri vizează acordarea de puteri sporite Eurofiscului: Eurofiscul este o reţea a serviciilor naţionale de investigaţii, compusă din experţi care anchetează cele mai grave fraude transfrontaliere, în special cele care se fac cu bunuri transportate pe cale maritime, aeriană ori rutieră. Vrem să dăm posibilitatea Eurofiscului să sprijine – pe baza schimbului rapid, fiabil şi ţintit de informaţii – cooperarea la nivelul serviciilor de informaţii şi evaluarea riscurilor. Trebuie să reacţionăm rapid, mult mai rapid decât în prezent, pe canale informatice, mai ales în sectoare-cheie, precum cel al comerţului electronic.

    Pierre Moscovici a mai explicat că experţii Eurofisc vor avea acces şi la datele de înmatriculare ale maşinilor din alte state membre, contribuind astfel la limitarea unei surse majore de fraudă în domeniul TVA, cea legată de vânzările de autovehicule noi în raport cu cele uzate.

    Autoritățile fiscale ale statelor membre fac deja schimb de informații privind mediul de afaceri și vânzările transfrontaliere, dar această cooperare se bazează în mare măsură pe procesarea manuală a informațiilor. În același timp, informațiile privind TVA și datele operative referitoare la grupurile organizate implicate în cele mai grave cazuri de fraudă în domeniul TVA nu sunt transmise în mod sistematic organismelor de aplicare a legii din Uniunea Europeană.

    Noile propuneri ale Comisiei sunt menite să dea un impuls major capacității Uniunii Europene de a urmări și de a opri autorii fraudelor și infractorii care sustrag venituri fiscale pentru propriul câștig.