Tag: Vera Jourova

  • Parlamentul European, preocupat de regresul democraţiei în Georgia

    Parlamentul European, preocupat de regresul democraţiei în Georgia

    Parlamentul European a adoptat, în sesiunea plenară de săptămâna trecută, o rezoluție în care își exprimă profunda îngrijorare cu privire la regresul democrației în Georgia. Deși Georgiei i s-a acordat, în decembrie anul trecut, statutul de candidat la integrarea în Uniunea Europeană, la începutul acestui an au apărut îngrijorări cu privire la politicile din ce în ce mai autoritare ale partidului de guvernământ ”Visul georgian”.

    Acest partid a promovat o lege care etichetează mass-media și ong-urile finanțate de Occident drept „agenți străini”, o lege similară cu cea existentă în Federația Rusă. Această iniţiativă legislativă a generat ample proteste de stradă, reprimate în mod brutal de poliție.

    În rezoluția adoptată cu 495 de voturi pentru, 73 împotrivă și 86 abțineri, eurodeputații au semnalat faptul că această lege, precum și modificările aduse Codului electoral sunt instrumente utilizate de guvernul georgian pentru a încălca libertatea de exprimare, pentru a cenzura mass-media și pentru a impune restricții asupra vocilor critice din societatea civilă și din sectorul ong-urilor. Astfel de decizii incompatibile cu valorile și principiile democratice ale Uniunii Europene contravin ambițiilor Georgiei de a adera la Uniunea Europeană și pun în pericol integrarea euro-atlantică a acestei țării.

    Eurodeputații consideră că alegerile parlamentare din Georgia, programate la 26 octombrie, vor fi decisive în determinarea viitoarei democraţii și a alegerii geopolitice pe care o va face această republică ex-sovietică, precum și în ceea ce priveşte capacitatea acestui stat de a face progrese referitoare la candidatura sa de stat membru al UE.

    La dezbaterea rezoluției referitoare la declinul democraţiei în Georgia a participat și reprezentanta Comisiei Europene, vicepreședinta pentru valori și transparență, Vera Jourova. La finalul dezbaterii, vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova:

    Viitorul Georgiei, inclusiv calea sa către Uniunea Europeană, este în totalitate în mâinile cetățenilor și liderilor săi. Alegerile trebuie să se desfășoare într-un mediu pașnic și favorabil incluziunii. Uniunea Europeană va continua să monitorizeze evoluția din această țară.

    Adevăratul progres pe calea Uniunii Europene depinde de reforme democratice și durabile, în conformitate cu principiile de bază ale integrării europene. Menținerea diversității politice, a drepturilor omului, a unei societăți civile vibrante și a unei mass-media independente sunt, de asemenea, esențiale pentru procesul de extindere.

    Porțile Uniunii Europene rămân deschise și suntem pregătiți să sprijinim această ţară în toate eforturile de reformare, dar vom denunța în mod clar orice acțiuni care ar putea submina democrația, drepturile omului și statul de drept.

     

    Eurodeputații au subliniat că, în cazul în care aceste modificări legislative nu sunt abrogate, nu pot fi făcute progrese în relația Georgiei cu Uniunea Europeană. De asemenea, eurodeputaţii cer înghețarea tuturor finanțărilor europene pentru guvernul georgian până la abrogarea acestor legi nedemocratice. Rezoluția solicită instituţiilor europene și statelor membre să răspundă și să impună sancțiuni personale tuturor celor responsabili de subminarea democrației în Georgia.

    De asemenea, eurodeputații au îndemnat autoritățile georgiene să se asigure că alegerile respectă voința și libera alegere a poporului.

  • Raportul pe 2024 privind statul de drept

    Raportul pe 2024 privind statul de drept

    Potrivit raportului privind statul de drept publicat recent de Comisie, UE este mult mai bine pregătită să detecteze, să prevină și să abordeze provocările și situațiile de criză decât acum 5 ani. Aceasta înseamnă că democrațiile europene sunt mai reziliente, că există încredere în UE, că piața unică funcționează bine și că mediul de afaceri din Uniune stimulează competitivitatea și creșterea durabilă.

    În fiecare an, raportul include noi recomandări pentru țările UE. 68 % dintre recomandările pentru 2023 au fost abordate integral sau parțial, ceea ce demonstrează că raportul a generat numeroase reforme. Ediția din acest an a raportului introduce, de asemenea, capitole privind Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, pentru a sprijini eforturile de reformă depuse de aceste țări și pentru a asigura continuarea eforturilor în privința statului de drept, astfel încât să poată face progrese suplimentare în direcția aderării la UE.

    Vera Jourova, vicepreşedinta Comisiei Europene, a tras câteva concluzii pornind de la Raportul anual privind statul de drept.

    Scopul nostru este de a identifica potențialele probleme legate de statul de drept imediat ce apar. Acest lucru s-ar putea realiza dacă ar exista un dialog permanent cu fiecare stat membru. Urmărim, de asemenea, și consolidarea statului de drept în Europa prin creșterea gradului de conștientizare a principiilor și valorilor pe care le promovează acesta. Și din acest raport reiese că este necesar să acordăm o mai mare atenție felului în care funcționează statul de drept, pentru a înțelege conceptul și principiile sale.

    Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, aproape 9 din 10 cetățeni ai UE consideră că este important ca toate statele membre să respecte valorile fundamentale ale UE, opinie care a rămas stabilă din 2019 și până acum. Același sondaj arată că peste 7 din 10 cetățeni ai UE sunt de acord că UE joacă un rol important în sprijinirea statului de drept în țara lor. În plus, statul de drept influențează semnificativ și pozitiv mediul de afaceri. De asemenea, nivelul de trai se află în strânsă legătură cu statul de drept, depinde de buna funcționare a acestuia”.

    Raportul publicat de Comisia Europeană vizează patru piloni: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, libertatea și pluralismul mass-media și alte sisteme de control și echilibrul instituțional. Statele membre au depus eforturi legislative pentru a consolida independența și eficacitatea consiliilor judiciare, pentru a îmbunătăți procedurile de numire a judecătorilor, inclusiv în cadrul instanțelor supreme, sau pentru a consolida autonomia parchetelor.

    Cu toate acestea, persistă unele preocupări sistemice în ceea ce privește independența sistemului judiciar și s-au observat cazuri specifice de deteriorare a situației. Potrivit aceluiași raport, corupția rămâne o preocupare serioasă pentru cetățenii și întreprinderile din UE. Europenii sunt în continuare preocupați de eforturile depuse de guvernele naționale pentru a combate corupția: pentru 65 % dintre cetățeni, cazurile de corupție la nivel înalt nu sunt urmărite suficient și doar 30 % consideră că eforturile guvernelor de a combate corupția sunt eficace.

  • Percepția asupra independenței justiției în UE s-a îmbunătățit

    Percepția asupra independenței justiției în UE s-a îmbunătățit

    Tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană este o prezentare anuală, care oferă date comparative privind eficiența, calitatea și independența sistemelor judiciare din statele membre UE.

    Ediția de anul acesta include, pentru prima dată, noi cifre specifice privind independența justiției, de exemplu, cu privire la numirea președinților de instanțe, la cadrele naționale privind declarațiile de avere și la demiterea procurorilor generali.

    Principalele constatări ale tabloului de bord arată că percepția privind independența justiției s-a îmbunătățit, inclusiv în rândul țărilor care s-au confruntat cu provocări sistemice.

    Potrivit unui sondaj Eurobarometru, începând din 2016, percepția publicului larg cu privire la independența justiției s-a îmbunătățit sau a rămas stabilă în 19 state membre.

    În România, 52% dintre respondenți au o părere bună sau destul de bună despre independența sistemului judiciar din țara noastră, în speță despre independența curților și a judecătorilor, la egalitate cu media europeană.

    O altă constatare a Tabloului de bord al UE privind justiția din 2024, se referă la numirea procurorilor și demiterea procurorului general.

    În 14 state membre, procurorii sunt numiți fie de consiliile independente ale procurorilor, fie de procuratura însăși. Puterea executivului – fie ministrul justiției, fie guvernul sau șeful statului – de a numi procurori este supusă unui control judiciar în aproape toate cele 12 state membre în care procurorii sunt numiți în acest mod.

    Věra Jourová, vicepreședinta pentru valori și transparență, spune că acest tablou de bord privind justiția în UE arată că eforturile de consolidare a independenței sistemului judiciar în întreaga Uniune Europeană dau roade.

    “Ne propunem să promovăm încrederea în instituțiile noastre juridice și să ne asigurăm că justiția este independentă și accesibilă tuturor”, a mai spus Věra Jourová.

    Constatările din Tabloul de bord privind justiția vor fi utilizate pentru Raportul Comisiei Europene din 2024 privind statul de drept.