In raport cu politicile energetice ale Uniunii Europene, România este fruntaşă în ceea ce priveşte energia regenerabilă. Obiectivul fixat pentru anul 2020, şi anume acela ca 24% din consumul final brut de energie să fie generat de surse regenerabile, a fost deja atins. Un rol important l-a jucat în acest sens energia eoliană, deşi aceasta, în România, s-a impus relativ târziu. Cele mai multe capacităţi de producţie au fost puse la punct în ultimii 10 ani. Ritmul de dezvoltare al sectorului eolian a fost însă extrem de rapid şi s-a ajuns ca, în acest moment, energia eoliană să reprezinte undeva în jur de 12,3 la sută din totalul energiei electrice produse în România.
Cele mai multe turbine eoliene au fost construite în Dobrogea, zonă a României mărginită de Dunăre şi Marea Neagră, regiune cu un mare potenţial în ceea ce priveşte forţa vântului. Este însă şi o zonă cu o mare diversitate, cu multe arii protejate, dintre care cele mai cunoscute sunt Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi Parcul Naţional Munţii Măcinului. Din acest motiv, instalarea masivă a turbinelor eoliene nu a fost salutată cu entuziasm de toată lumea. Marina Drugă, de la Societatea Ornitologică Română: “În momentul de faţă, sunt parcuri eoliene în România care nu sunt foarte OK. Se suprapun cu zonele de migraţie, au fost distruse habitate de interes comunitar care sunt prioritare, chiar în Dobrogea. Acestea se găsesc doar în România, din toată Uniunea Europeană. Fiecare proiect trebuie analizat particular, pentru că sunt proiecte care sunt foarte OK, dar sunt şi proiecte care nu sunt OK. Dar pentru asta trebuie făcute studii”.
Efectele asupra vieţii păsărilor au fost concrete, spune Marina Drugă: “Anumite organizaţii au identificat specii de răpitoare mari moarte. Este vorba de acvila ţipătoare mică, s-au găsit indivizi morţi… Au fost cazuri, să zicem, particulare, în care oamenii erau în teren în acea perioadă pentru anumite proiecte, care n-aveau treabă cu eolienele, şi au văzut efectiv exemplare de specii moarte datorită eolienelor”.
Organizaţiile de mediu nu au însă date statistice care să dea întreaga măsură a efectelor negative ale turbinelor eoliene asupra păsărilor. Reprezentanţii producătorilor de energie eoliană contestă chiar aceste efecte. Cătălina Dragomir, preşedintele Comitetului Director al Asociaţiei Române de Energie Eoliană: “Cu siguranţă, actualele parcuri care sunt instalate şi care sunt în operare sunt permanent monitorizate şi nu am văzut nici un raport şi nici un document care să remarce un impact negativ al lor asupra mediului”.
Cât de periculoase sunt turbinele eoliene în raport cu culoarele de migraţie ale păsărilor? Cătălinei Dragomir, reprezentantă a producătorilor de energie eoliană: “Ele, prin definiţie, nu sunt periculoase. În măsura în care există probleme sau riscuri, aceste investiţii nu vor primi avize de mediu. Asta înseamnă oprirea investiţiei în zona respectivă sau relocarea investiţiei. Nu există alternative. S-au întâmplat cazuri în care au fost proiecte care nu au primit avize sau au primit avize cu măsuri de monitorizare atât de costisitoare, cu un impact atât de mare asupra investiţiei, încât decizia finală a fost de anulare sau stopare a investiţiei”.
Organizaţiile de mediu afirmă că vor monitoriza mai atent datele privind parcurile eoliene, pentru a avea propriile informaţii şi studii. Marina Drugă, de la Societatea Ornitologică Română: “Cele mai multe parcuri eoliene, în Dobrogea, s-au dezvoltat până în perioada 2013 – 2014. Or, în acea perioadă, noi n-am avut încă suficiente date. Între timp s-a dezvoltat un proiect în care s-au colectat date care sunt raportate acum chiar la Comisia Europeană. Să se înţeleagă foarte bine că cel puţin Societatea Ornitologică Română nu a fost niciodată împotriva dezvoltării energiei eoliene. Dar să se facă pe baza unei strategii, pe baza unor studii, în zone unde nu produc un impact negativ asupra speciilor de păsări, habitatelor, liliecilor…”
Cătălina Dragomir, preşedintele Comitetului Director al Asociaţiei Române de Energie Eoliană, ţine să ne asigure însă de soliditatea studiilor de mediu care au permis dezvoltarea energiei eoliene în România: “Toată partea aceasta de dezvoltare a investiţiilor în energie regenerabilă este foarte bine documentată de diversele autorităţi de profil, iar partea de evaluare a impactului de mediu este unul dintre cele mai importante în stabilirea fezabilităţii unui proiect eolian. Por să vă spun că toate investiţiile acestea sunt realizate cu fonduri puse la dispoziţie de instituţii financiare locale, naţionale sau internaţionale. Toate acestea cer o maximă securitate cu privire la garantarea veniturilor viitoare pentru recuperarea investiţiei. Orice oprire, din cauze, potenţial, de evaluări de mediu, nu aduce decât un risc suplimentar investitorilor, de aceea aceştia sunt foarte atenţi şi verifică calitatea şi deciziile care survin ca urmare a efectuării acestor studii de mediu. Încă din faza iniţială de dezvoltare a unui proiect eolian se solicită avize de mediu, se solicită rapoarte de mediu care sunt întocmite de companii abilitate şi cu cunoştinţe în domeniu, care sunt apoi confirmate de către Agenţia de Mediu şi în urma cărora se evidenţiază sau nu potenţiale măsuri suplimentare de protecţie a mediului sau de monitorizare, fie în partea de dezvoltare, fie în perioada de construcţie sau în perioada de operare. Asta înseamnă că un parc eolian, după ce intră în perioada de operare, este în permanenţă monitorizat de societăţi de profil iar rapoartele sunt transmise cu regularitate către Agenţiile de profil, care fac evaluarea acestui impact şi identifică existenţa unor riscuri sau a unor potenţiale probleme”.
Ţintele ambiţioase ale Uniunii Europene cu privire la producţia de energie din surse regenerabile nu scuză efectele acesteia asupra naturii. Se impune însă monitorizarea cât mai atentă a acestor efecte şi e necesară reducerea lor la minim. Doar aşa putem vorbi de tehnologii energetice cu adevărat verzi.
