Tag: veterani de razboi

  • Jurnal românesc – 24.04.2024

    Jurnal românesc – 24.04.2024

    Peste 700 de veterani ai celui de-al Doilea Război Mondial din România şi Republica Moldova vor primi pachete de Paşte, o iniţiativă a unor asociaţii de profil, în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale. Distribuirea pachetelor o vor face echipe formate din personal al unităţilor militare din ţară. „Aici este perseverenţa pe un drum al respectului, al demnităţii unui stat. Este felul în care învăţăm să ne uităm corect către cei care ne-au dăruit mai mult decât au cerut, către cei care nu cer nimic niciodată, către cei care în fiecare an primesc un pachet, şi nu este important pachetul, ci faptul că ajunge la ei respectul societăţii civile şi al armatei”, a declarat Otilia Sava, preşedinta Asociaţiei “Alături de Eroi”.

    Guvernul a aprobat, printr-un memorandum, iniţierea negocierilor pentru înfiinţarea Institutului Cultural Român de la Seul, în baza Acordului cultural între România şi Republica Coreea, semnat în 1991, şi în conformitate cu prevederile HG/2004 privind modalitatea de organizare şi funcţionare a institutelor culturale româneşti din străinătate. Potrivit unui comunicat al Executivului, se va consolida, astfel, reţeaua institutelor culturale româneşti din Asia de Est, contribuţia la promovarea valorilor cultural-artistice româneşti în Coreea, respectiv vizibilitatea României pe plan internaţional. Deschiderea ICR Seul va conduce la dinamizarea schimburilor bilaterale culturale, educaţionale, sportive şi media dintre cele două state, la sporirea prezenţei româneşti la evenimentele culturale majore organizate pe teritoriul Coreei, precum şi la stabilirea de relaţii directe cu ministere şi instituţii publice, autorităţi locale, asociaţii profesionale şi organizaţii non-guvernamentale. România este prezentă în Asia de Sud-Est prin Institutul Cultural de la Beijing şi, în perioada următoare, prin Institutul Cultural de la Tokyo.

    Concursul Internațional „George Enescu” va fi promovat în Republica Moldova, în colaborare cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău, printr-un eveniment extraordinar, desfășurat la Sala cu Orgă, la care va participa directorul artistic al concursului și festivalului, maestrul Cristian Măcelaru. Evenimentul va avea loc vineri, 26 aprilie, începând cu ora 17:00 și face parte din seria de manifestări organizate în cele mai importante centre culturale europene, în vederea promovării ediției a XIX-a a Concursului Internațional George Enescu. Acesta se va desfășura la București între 31 august și 27 septembrie 2024. Seara va fi deschisă prin conferința de prezentare a ediției a XIX-a a Concursului Internațional George Enescu și va continua cu un recital instrumental.

    România participă și în 2024 la Festivalul de Scurtmetraje al Uniunii Europene în Canada, cu sprijinul Ambasadei României în Canada și al Institutului Cultural Român. La ediția de anul acesta a fost selectat scurtmetrajul 35A, regia Alfredo Minea, ce va fi proiectat în data de 3 mai, ora 19:00, la Galeria de Artă din Ottawa, în secțiunea (Mis)Communication. Scurtmetrajul constituie documentarul de debut al regizorului Alfredo Minea, care aduce o perspectivă nouă asupra unei zone cunoscute a Bucureștiului. Cea de-a unsprezecea ediție a Festivalului de Scurtmetraje al Uniunii Europene în Canada va avea loc în perioada 3-4 mai la Galeria de Artă din Ottawa, sala Alma Duncan. La ediția din acest an va fi prezentată o colecție de scurtmetraje (drame, documentare, filme de animație și experimentale) din 22 de state membre ale Uniunii Europene. Festivalul e organizat de Delegația Uniunii Europene în Canada și ambasadele statelor membre UE, alături de institutele culturale naționale din aceste state, cu sprijinul Institutului Canadian de Film.

    Guvernul a aprobat metodologia privind acordarea pensiilor de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, ca urmare a modificării, în 2023, a legislaţiei specifice. Prin modificarea legislaţiei, a fost stabilită, la calcularea pensiei, o nouă vechime, de cel puţin 25 de ani în Ministerul Afacerilor Externe şi respectiv în Departamentul de Comerţ Exterior, care se realizează eşalonat. În plus, membrii Corpului diplomatic şi consular al României din Departamentul de Comerţ Exterior trebuie să justifice o vechime de cel puţin 8 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare la ambasadele, consulatele şi alte reprezentanţe ale României din străinătate, informează Guvernul.

  • Invalizi, orfani și văduve de război în România Mare

    Invalizi, orfani și văduve de război în România Mare


    Din primul război mondial, România a ieșit victorioasă dublându-și teritoriul și populația. Însă triumful ei a fost scump plătit, și în timpul războiului și după încheierea lui. Una dintre cele mai provocatoare realități de după conflict au fost invalizii, orfanii și văduvele de război. Ei au format populația denumită IOVR, estimată la aproximativ 12% din totalul populației României Mari. Pentru ei, instituțiile statului au lucrat la legislație reparatorie și, chiar dacă au existat și disfuncții, noua Românie a reușit să le compenseze acelor oameni, atât cât se mai putea, pierderile ireparabile.



    Maria Bucur este profesoară la Indiana University, Bloomington din SUA unde predă istorie și studii de gen. A scris despre istoria eugeniei, despre memorie și război, gen, modernizare și cetățenie. Ea a spus că populația IOVR a format noi atitudini și a schimbat conceptul de cetățenie în România Mare.


    “Statul român a fost transformat în mod radical prin deciziile luate în legătură cu tratamentul veteranilor, văduvelor și orfanilor, atât la nivel macro, de noi instituții sau de instituții cu noi atribuții, cât și la nivel local prin apariția unor noi atribuții și politici. Dar și prin drepturile cetățenești pe care o mare proporție a populației României a căpătat-o după 1919. Aceste forțe, activând împreună, au generat un nou discurs public despre cetățenie, noi așteptări din partea cetățenilor României și noi responsabilități asumate de stat. Succesele și insuccesele politicilor au generat noi dinamici în spațiul politic și civic.”



    Din păcate, populația exactă IOVR nu este cunoscută nici până azi. Maria Bucur a dat o explicație pentru aceasta. “Pentru că țara aproape că s-a dublat în urma războiului, veteranii teritoriiilor pe care le-a câștigat România după tratatele de pace au devenit veteranii statului român. Numărul lor nu a fost defalcat în totalitate până astăzi pentru că statisticile statelor care existau în acele teritorii nu au numărat veteranii neapărat ca statul român și nici nu și-au asumat o statistică a invalizilor, văduvelor și orfanilor. Numerele pe care le avem astăzi sunt estimări de la începutul anilor 1920. La mijlocul anilor 1930, când în sfârșit o comisie centrală de verificare a fost înființată, concluzia ei a fost că această statistică nu era completă. Estimarea mea este că România avea în jur de 1,5 milioane de veterani, dintre care peste 200.000 de invalizi, după definiția de atunci a invalidității, și că peste 700.000 de văduve și orfani li se alăturau.”



    Cum și-a tratat România Mare populația IOVR? Maria Bucur crede că se poate face o evaluare generală pozitivă a politicii reparatorii.


    “Trebuie subliniat că România depășea în generozitate toate statele combatante ale primului război mondial. Pe lângă pensii, legislația stabilea dreptul la educație fără taxă în instituții de stat, dreptul la asistența medicală fără taxă, dreptul la călătorii cu trenul fără taxă, dreptul la lemne de încălzit fără taxă și dreptul prioritar la pământ după reforma agrară. Pe lângă acestea, veteranii au primit acces prioritar la anumite monopoluri de stat, cum ar fi chioșcurile din gări spre exemplu, cât și acces prioritar la anumite posturi de stat. De exemplu, personalul din birourile IOVR era predominant format din veterani și orfani. Toate aceste beneficii luate împreună, erau mult mai generoase decât cele oferite de statul francez, de exemplu, care a fost un model important pentru România.”



    “Legea recunoștinței” era numele legii care privea populația IOVR. Iar statul român nu a făcut discriminări între cetățenii săi, vechi și noi.


    Maria Bucur: “În primul rând, din start, recunoștința națiunii se îndrepta nu numai către soldații care luptaseră de partea României pe fronturile din țară. Cei care luptaseră împotriva României aveau acces exact la aceleași drepturi, cu condiția de a-și asuma explicit cetățenia română, adică loialitatea față de statul român. Vreau să subliniez că nu găsim astfel de politici în Iugoslavia spre exemplu, unde croații nu obțin aceleași drepturi ca și sârbii.”



    Maria Bucur consideră că mai există și alte explicații pentru bunăvoința statului român față de foștii inamici. “Această generozitate a statului român poate fi înțeleasă și pragmatic și aspirațional. Pe de-o parte, mulți etnici români luptaseră în armata austro-ungară din necesitate. A nu integra această populație de veterani în politicile IOVR ar fi creat o separare radicală între noile teritorii și Vechiul Regat, o problemă pe care o înțelegeau toți politicienii și cu care nu doreau să se confrunte. Alt aspect pragmatic ținea de tratatul minorităților pe care România a înțeles că trebuia să-l respecte. Aspirațional vorbind, eu văd legea IOVR și ca un cadru prin care Parlamentul României a încercat să schițeze un tip de cetățenie angajată, cu mult mai strâns legată de instituțiile statului prin multiplele beneficii la care aveau acces populația IOVR.”



    Modelul românesc al reparațiilor față de veteranii primului război mondial a intenționat să compenseze piederi și să pacifice. Se poate spune că a fost o încercare ambițioasă de succes, fără a uita de unele nereușite.




  • Întâlnirea Președintelui Senatului cu reprezentanții Asociației Militarilor Veterani

    Întâlnirea Președintelui Senatului cu reprezentanții Asociației Militarilor Veterani

    Preşedintele Senatului, Dl Călin Popescu Tăriceanu, a avut marţi, 14 mai 2019, o întrevedere cu reprezentanții Asociației Militarilor Veterani și
    Veteranilor cu Dizabilități

    Prinicipala temă de discuţie a fost stabilirea unui
    cadru legislativ eficient care să răspundă tuturor problemelor veteranilor, a
    celor invalizi și a însoțitorilor acestora. legislația va trebui sa cuprindă și
    măsuri de re-inserție socio-profesională și recuperare fizică și psihică.

    În acest context, dl. Călin Popescu-Tăriceanu și-a exprimat întregul
    sprijin în acest demers și i-a asigurat pe membrii asociației că împreună vor
    găsi cele mai bune soluții pentru problemele cu care se confruntă veteranii și
    familiile acestora.


    O altă temă abordată a fost cea
    legată de continuarea lucrărilor la Centrul de Recuperare și Refacere a
    Veteranilor de la Târgoviște, un proiect
    important care vizează recuperarea fizică și psihică a militarilor veterani și
    a militarilor răniți în Teatrele de Operații din Balcanii de Vest, Irak și
    Afganistan, cât și a celorlalți membri ai asociației.