Tag: victime Holocaust

  • Jurnal românesc – 30.10.2024

    Jurnal românesc – 30.10.2024

    Şefa diplomaţiei, Luminiţa Odobescu, a declarat, marţi, că prin efortul societăţii şi al Guvernului, ‘rolul regional al României de a contracara antisemitismul, de a prezerva memoria victimelor Holocaustului, este bine recunoscut’. Ministrul a participat la conferinţa regională ‘Distorsionarea Holocaustului şi Educaţia: Provocări actuale şi emergente. Măsuri naţionale în vigoare’, eveniment organizat la Bucureşti. În context, a subliniat importanţa educaţiei, care “înseamnă informaţie, conştientizare şi gândire critică, înseamnă prevenţie”.

    La rândul său, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Silviu Vexler, a amintit că, recent, au fost marcaţi 145 de ani de când primul evreu a primit cetăţenia română şi a evocat schimbările care au avut loc în aproape un secol şi jumătate. Din 2002, România are o legislaţie specifică care penalizează negarea Holocaustului, în 2004 a instituit Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului pe 9 octombrie şi, în 2020, 2 august – ca Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului Romilor. Ar mai trebui amintită, de asemenea, înfiinţarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România ‘Elie Wiesel’ în anul 2005.

     

    În cadrul manifestărilor internaţionale prilejuite de împlinirea a 700 de ani de la moartea marelui explorator veneţian Marco Polo, Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, în parteneriat cu instituţii culturale române şi italiene, organizează expoziţia de artă contemporană „Marco Polo: călătoria ca întâlnire”. Expoziţia cuprinde lucrări de grafică, sculptură şi design vestimentar realizate de 15 studenţi ai Universităţii din Bucureşti şi de profesorii lor, precum şi o carte bibliofilă care reconstituie călătoria lui Marco Polo, însoţită de ilustraţii şi texte introductive din opera „Il Milione”, cu comentarii bilingve, în română şi italiană. Expoziţia, vernisată pe 30 octombrie, în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia, va putea fi vizitată până pe 3 noiembrie.

     

    Institutul Cultural Român de la Tel Aviv susține proiecția filmului „Trei kilometri până la capătul lumii”, regizat de Emanuel Pârvu în cadrul TLVFest – Festivalul Internațional de Film LGBTQ, care va avea loc în perioada 31 octombrie – 10 noiembrie, în Israel.  Pelicula românească va fi proiectată de două ori, cu subtitrări în engleză și ebraică, la Cinemateca din Tel Aviv. Filmul a primit Premiul „Queer Palm” la Festivalul de la Cannes 2024, iar în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Ierusalim, din acest an, a câștigat Premiul pentru Cel Mai Bun Regizor. TLVFest, cel mai important festival internațional de film LGBTQ+ din Israel, este unicul eveniment de acest gen din țară.

     

    Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul continuă seria manifestărilor culturale dedicate marelui cărturar și muzicolog român, Dimitrie Cantemir, prin organizarea unui recital de pian și vioară susținut de Ștefan Doniga și Diana Jipa – pe 30 octombrie la prestigioasa Operă de Stat Süreyya, din Istanbul. Evenimentul este intitulat TREI SECOLE DE MUZICĂ ROMÂNEASCĂ – „O călătorie muzicală de la Dimitrie Cantemir până în prezent”. Violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga formează cel mai activ ansamblu cameral din muzica clasică românească a ultimilor ani. Începând cu 2017, au susținut peste 500 de recitaluri și concerte în aproape 30 de țări, toate evenimentele culturale cuprinzând, în repertoriu, muzică românească.

     

    Institutul Cultural Român de la Varșovia și Teatrul Polonez din Bydgoszcz susțin prezentarea a două spectacole românești la ediția din acest an a Festivalului Prapremier. Spectacolul „Fiul”, produs de Teatrul Regina Maria din Oradea, și producția Teatrului Metropolis din București „Cine l-a ucis pe tata?” vor putea fi vizionate în cadrul Festivalului pe 10, respectiv 15 noiembrie. Colaborarea cu Teatrul Polonez face parte din seria de evenimente incluse în programul Sezonului Cultural România–Polonia 2024-2025. Teatrul participă cu spectacolulul „Ultimele zile ale lui Nicolae și Elenei Ceaușescu” (r. Wojciech Faruga, text: Julia Holewińska) la Festivalul Național de Teatru 2024.

     

  • Ziua internaţională de comemorare a Holocaustului

    Ziua internaţională de comemorare a Holocaustului

    Liderii europeni au transmis mesaje cu prilejul comemorării a 76 de ani de la eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care circa șase milioane de evrei au fost ucişi.



    Angela Merkel, “profund rușinată” de crimele naziștilor



    Un puternic mesaj a venit din partea cancelarului german Angela Merkel care a afirmat că Germania are “responsabilitatea perpetuă” de a nu lăsa să piară amintirea victimelor acestuia şi s-a declarat “profund ruşinată” de atrocităţile comise de nazişti.


    În cadrul unui eveniment organizat de Alianţa pentru comemorarea Holocaustului, ONU şi UNESCO, Merkel a îndemnat la combaterea “cu fermitate atât a antisemitismului făţiş cât şi a celui disimulat, atât a negării cât şi a relativizării Holocaustului”, precum şi la vigilenţă “pentru a nu lăsa loc antisemitismului şi rasismului”, trasmite agenția dpa, citată de Agerpres..



    Comisia Europeană va propune o strategie privind combaterea antisemitismului



    Și liderii principalelor instituții europene au adus un omagiu victimelor Holocaustului. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a subliniat în mesajul său că antisemitismul, care a condus la Holocaust, nu a dispărut nici astăzi. “Şi mai îngrijorător este că, în contextul pandemiei, se observă o creştere a denaturării şi negării Holocaustului”, a transmis șefa Executivului comunitar.



    Ursula von der Leyen a anunțat că, în acest an, Comisia Europeană va prezenta o strategie privind combaterea antisemitismului şi promovarea vieţii evreilor în Europa. “Europa prosperă atunci când comunitatea sa evreiască şi alte minorităţi pot trăi în pace şi armonie”, a spus preşedinta Comisiei.




    Astăzi ne amintim că acum 76 de ani porțile lagărului Auschwitz-Birkenau se deschideau, scoțând la iveală ororile genocidului nazist. Ceea ce s-a întâmplat în acel lagăr de concentrare și în toate celelalte fabrici ale morții s-a răspândit de-a lungul Europei, ne responsabilizează, având obligația de a veghea și de a menține memoria vie. Așa cum a scris și Primo Levi (n.r. supraviețuitor italian al Holocaustului), <>”, a transmis și președintele Parlamentului European, David Sassoli, într-un comunicat de presă al instituției.



    Charles Michel: Nu vom tolera ca evreii să se teamă pentru siguranța lor în UE”



    La rândul său, președintele Consiliului European, Charles Michel, a transmis că amintirea tragediei Holocaustului este o datorie morală și istorică. Din 1945, cei care au supraviețuit masacrului, nu au rămas tăcuți. Au depus mărturie. Ei răspândesc lumina amintirii și a speranței la generațiile viitoare. În curând, nu vor mai exista supraviețuitori care să depună mărturie. Această datorie solemnă va trece, așadar, către noi, generațiile următoare”, a spus șeful Consiliului European.



    Charles Michel, a mai subliniat faptul că europenii au responsabilitatea să îndeplinească această obligație și că antisemitismul de astăzi este intolerabil: Holocaustul a fost orchestrat pe teritoriul european. Pe pământul european s-a alimentat ura evreilor. În mod tragic, această ură continuă prea des astăzi. Nu vom tolera niciodată ca evreii să se teamă pentru siguranța lor în Uniunea Europeană.”



  • Sondaj privind percepția europenilor asupra antisemitismului

    Sondaj privind percepția europenilor asupra antisemitismului

    În fiecare an, la data de 27 ianuaruie, este marcată Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Cu acest prilej, Comisia Europeană a publicat, sâmbătă, rezultatele unui sondaj Eurobarometru privind percepția europenilor asupra antisemitismului. Datele arată diferențe mari între țara noastră și media statelor UE.



    Doar 1 din 4 români consideră că antisemitismul e o problemă în România



    Astfel, 67% dintre respondenți consideră că antisemitismul nu este o problemă în România, față de numai 43% media europeană. 1 din 2 europeni este de părere că antisemitismul e o problemă, față de numai 23% dintre români.



    Întrebați dacă cred că antisemitismul a crescut în ultimii cinci ani, 40% dintre români consideră că a rămas la fel, aproape identic cu media statelor UE (39%). Doar 6% dintre respondenți au văzut o creștere, mult sub media UE de 36%. 1 din 4 români au răspuns cu “Nu știu”, în timp ce 29% consdieră că antisemitismul a scăzut.



    Negarea Holocaustului și antisemitismul online, considerate o problemă în statele UE



    Dintre situațiile în care pot apărea manifestări antisemite, 39% dintre români văd o problemă în persoanele care neagă genocidul evreilor, Holocaustul (53% media UE). Antisemitismul pe internet și în rețelele de socializare este considerat o problemă de către 42% dintre români (51% media UE), iar 40% dintre respondenți au considerat o problemă vandalizarea clădilrilor evreiești și grafitti-urile antisemite (51 media UE).



    Aproape 1 din 3 români (29%) este de părere că modul în care sunt percepuți evreii este influențat de conflictele din Orientul Mijlociu, comparativ cu 54% – media europeană. Datele sondajului Eurobarometru mai arată că 53% dintre români consideră că Holocaustul nu este predat suficient în școli, față de 42% – media UE.



    Frans Timmermans: “Ura este din nou o unealtă politică”



    Prim vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, conideră că discriminarea și abuzul comunităților evreiești e în creștere din cauza valului de extremism prezent în politica europeană:


    “Din păcate, antisemitismul încă își face simțită prezența nefastă peste tot în Europa. În timp ce ura a devenit din nou o unealtă politică, comunitățile noastre evreiești trăiesc deseori în teamă de discriminare, violență și abuz. De fiecare dată când respectul mutual și toleranța sunt contestate, antisemitismul va crește. Așadar, este esențial ca fiecare cetățean european să cunoască și să înțeleagă ororile pe care antisemitismul le-a provocat în istorie. În timp ce ultimii supraviețuitori ai Holocaustului se sting din viață, responsabilitatea de a păstra memoria acestor pagini întunecate din istorie vie cade pe umerii noștri și ai generațiilor viitoare.”



    Președintele și Guvernul au trasmis mesaje de sprijin în lupta cu antisemitismul



    Și Guvernul României a transmis un comunicat prin care “reiterează angajamentul pentru lupta împotriva antisemitismului şi pentru a incrimina negarea Holocaustului şi incitarea la antisemitism”. Executivul de la București a mai subliniat că țara noastră promovează combaterea rasismului, intoleranţei, xenofobiei, populismului, antisemitismului şi descurajarea discursului bazat pe ură, în mandatul de președinte al Consiliului UE.



    La rândul său, președintele Klaus Iohannis a decorat mai mulți supraviețuitori ai Holocaustului și a transmis un mesaj prin intermediul rețelelor sociale: “Onorăm victimele Holocaustului prin reafirmarea angajamentului nostru de a lupta împotriva antisemitismului, a rasismului şi a xenofobiei.