Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a reacţionat la anunţul
planului de pace în Orientul Mijlociu prezentat de preşedintele american Donald
Trump la Casa Albă. Bogdan Aurescu a scris pe reţeaua Twitter că România
a luat notă de planul american şi îl analizează. Şeful diplomaţiei române
a reiterat faptul că România susţine soluţia două state pentru a asigura
pacea şi securitatea durabilă, că va participa activ la dialogul
din interiorul Uniunii Europene şi va promova eforturile
diplomatice cu toate părţile relevante. Planul de pace prevede, printre
altele, suveranitatea Israelului asupra întregului Ierusalim, care va fi
recunoscut drept capitala ţării, anexarea de către Israel a Văii Iordanului şi
a teritoriilor ocupate din Cisiordania. Preşedintele Autorităţi Palestiniene,
Mahmoud Abbas, a respins planul american şi a declarat că acesta nu va
funcţiona. Uniunea Europeană a transmis că va susţine un plan de pace care să
ţină cont de aspiraţiile legitime atât ale palestinienilor, cât şi ale
israelienilor şi care să respecte toate rezoluţiile ONU pertinente
şi acordurile internaţionale.
Proiectul Fading Borders a câştigat Concursul Naţional
pentru reprezentarea României la cea de-a 17-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale
de Arhitectură din cadrul Bienalei de la Veneţia, care se va desfăşura în
perioada 23 mai – 29 noiembrie. Tema expoziţiei de anul acesta este Cum
vom trăi împreună? şi aduce în discuţie problema extinderii diviziunilor
politice şi accentuarea inegalităţilor economice la nivel global. Echipa de
arhitecţi care a elaborat Fading Borders, alcătuită din Irina
Meliţă, Ştefan Simion, Cristi Bădescu, Ştefania Hîrleaţă şi Radu Tîrcă, a ales
pentru ilustrarea acestui concept fenomenul migraţiei. Artiştii au explicat că
proiectul aduce în discuţie implicaţiile mobilităţii unor mari mase de persoane
asupra modului în care arhitecţii şi urbaniştii vor putea imagina viitoarele
forme ale locuirii. Fading Borders va fi prezentat în Pavilionul
României din Giardini della Biennale şi în Noua Galerie a Institutului Român de
Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.
Forţele Aeriene Române vor achiziţiona încă patru aeronave F-16, în
2020, şi o a cincea în 2021, a anunţat ministrul Apărării Naţionale, Nicolae
Ciucă. Acesta s-a deplasat la Lisabona unde s-a întâlnit cu omologul portughez
cu care a stabilit principalele etape ale achiziţiei. Astfel, două avioane F-16
vor fi livrate României în iunie, alte două, în octombrie, iar al cincilea, la
începutul anului viitor. Nicolae Ciucă a spus că va avea loc şi un transfer de
cunoştinţe şi tehnologie pentru ca România să poată moderniza aparatele F-16 şi
să le asigure mentenanţa în ţară. În acest sens, compania portugheză OGMA şi
cea americană Lockheed Martin şi-au arătat disponibilitatea de a sprijini
industria română de Apărare. Ministrul a precizat că în vederea executării unor
astfel de lucrări, în România au fost identificate două alternative: la
Aerostar Bacău şi la Romaero Bucureşti. Ţara noastră a cumpărat, până în
prezent, 12 aeronave F-16 Fighting Falcon din Portugalia şi are în plan
achiziţia a 36 de astfel de aparate. Acestea vor fi folosite, în principal,
pentru a asigura poliţia aeriană a spaţiului NATO din zona Mării Negre.
Expoziția Home/ward Bound/less, în care sunt expuse şi
lucrări ale artistei Iulia Toma, este deschisă la Galeria Budapesta din
capitala Ungariei în parteneriat cu reprezentanţa locală a Institutului
Cultural Român. Manifestarea este curatoriată de Erőss Nikolett şi prezintă
creaţii semnate de româncă, de cecenul Aslan Goisum şi de artiştii maghiari
Fátyol Viola şi Neogrády-Kiss Barnabás. Expoziția tratează fenomenul
persoanelor fără adăpost și în tranziție, cei care se află pe pământul nimănui,
care se găsesc între necesitatea părăsirii unei locuințe și dorința de a se
reîntoarce. Pentru documentare Iulia Toma a intervievat afgani, sirieni si
irakieni refugiați în România, iar creaţiile sale evidențiază detalii ale
acestor conversații, dorința unei locuințe, lipsa locuinței si circumstanțele
pierderii acesteia. Expoziția de la Budapesta poate fi vizitată până pe 15
martie.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria
Exilului Românesc va înfiinţa o Direcţie specială care se va ocupa de
investigarea ştiinţifică şi demascarea crimelor şi abuzurilor din timpul
Revoluţiei din decembrie 1989. Experţii din cadrul acestei direcţii vor
continua să culeagă date, documente, mărturii şi vor realiza cercetări cu
privire la desfăşurarea şi efectele evenimentelor din decembrie ’89. Instituţia
a anunţat că va prelua patrimoniul şi arhiva fostului Institut al Revoluţiei
Române din Decembrie 1989, desfiinţat de Guvern şi că îşi consolidează astfel
misiunea de păstrare a memoriei victimelor regimului comunist din România şi de
identificare a responsabililor pentru crimele comise în perioada 1945 – 1989.