Radio România Internațional

Tag: victimi

  • Şapti româñi muriră di itia a nicărloru ditu Spania

    Şapti româñi muriră di itia a nicărloru ditu Spania

    Ministerlu Afacerlor Externe dimăndă că, uidisitu cu hăbărli pitricuti di autorităţli spanioli, alţă trei cetăţeañi români ţi nu eara aflaţ di itia a nicărloru ditu Valencia muriră. Ministerlu pitreaţi purgurii a fumelliloru ţi suntu di jeali.

     

    Până tru aestu kiro, dupu fenomenili meteorologhiţi extremi cari u zñiipsiră Spania, şapti cetăţeañi româñi muriră şi trei cetăţeañi româñi nica nu suntu aflaţ.

     

    Reprezentanţălli a Consulatlui Româniillei di Castellon de la Plana dusiră ma largu dialoglu cu cetăţeañilli români, nica şi cu fumellili a loru, cari deadiră hăbari că chirură, şi suntu hăzări s’da asistenţă consulară, andicra di căftărli fapti.

     

    Tsentrul logistic tră asiguripsearea asistenţăllei şi protecţiillei tră agiutarea a cetăţenilor români zñiipsiţ di fenomenili meteorologhiţi ditu aestu kiro  armăni operaţionalu şi lucreadză di luni până viniri, anamisa di oarili 09,00-17,00, şi sâmbătă-dumănică, tru oarili 10,00-15,00, la adresa Plaza del Alfonso el Magnanimo numirlu 12, Valencia.

     

    Reprezentanţălli a misiunillei diplomatiţi şi ai oficiului consular armân tru ligătură niacumtinată cu autorităţli spanioli axiziti tu ligătură cu cetăţeañilli români zñiipsiţ di aţeali ditu soni fenomeni meteorologhiţi.

     

    Cetăţeañilli români pot s’caftă asistenţă consulară la numirili di telefon a Consulatlui Româniillei la Castellon de la Plana: +34 964.203.331; +34 964.216.008; +34 964.217.836; +34 964.203.234; +34 964.216.172; +34.964.212.446, apelurli hiinda priloati di operatorlli Call Center tru reghimu di permanenţă.

     

    Cetăţeañilli româñi cari s’ampulisescu cu ună catandisi greauă, speţială, cu caracter di ananghi, pot s’ufilisească şi telefonlu di ananghi a Consulatlui Româniilei la Castellon de la Plana: +34 677 842 467.

     

    Autoru: Eugen Cojocariu

    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Nãi reacţii la atacurli fapti tu Israelu

    Nãi reacţii la atacurli fapti tu Israelu


    Prezidentulu Klaus Iohannis declarã, sâmbătă, Lisabona, că ataca teroristã di mari, nica ş-ma mari, ţi easti faptã tu Israelu ari un potenţialu multu nfãrmãcatu/ multu toxicu, ta s-u-aspargã, multu di multu, catastisea di tu Orientulu di Mesi. Di cabaia kiro, comunitatea internaţională cilãstãseaşti s’yinã cu cearei tru zonă şi, ti amãrtie, adzã avemu un evenimantu cari nã toarnã cabaia multu tu kirolu di ma ninti. U-avemu nãdia, ama, că lucãrli va s’bagã pi aradã, ti şcurtu kiro şi lumea tutã va ş-si toarnã pi measa di pãzãrãpseri diplomatiţi, spusi prezidentulu Iohannis tru cadurlu a nãscãntoru declaraţii comuni ndrupãti di omologlu portughedzu, Marcelo Rebelo di Sousa.



    El nãpoi spusi, că România cutugurseaşti sertu ataca teroristã tu Israelu. Himu solidari cu Israelu şi cundilleaiu că Israelu ari ndreptulu limbidu ti autoapărari şi tru aestă catastisi, nica spusi caplu a statlui.



    Iohannis declarã că anvãrliga di 800-900 di româñi suntu Israel, mulţã di elli hiindaloru turişti, şi că s’caftã cearei ta s’lli-aducã tu vãsilie aţelli ţi voru sã s’toarnã ntrãoarã tu patridã, lucru cari va s’hibã di cãuli tu şcurtu kiro.



    Autorităţli români caftă cearei ta s’lli-aducã cãtu cama ntrãoarã tu patridã aţelli aproapea 800 di români, ţi suntu hãgilãki tru Israel, vãsilie iu s’apufusi catandisea di polimu di itia a atacurloru nkisiti di minarea Hamas, declarã premierlu Marcel Ciolacu.



    Ministerlu român a Afaceror Externe (MAE) apufusi s’bagã pi lucru Celula di Criză pi livelu a Ministerlui, aesta hiinda tru ligãturã niacumtinatã cu ambasada ali Românie tu Tel Aviv, cu Oficilu di reprezentari ali Românie tu Ramallah şi cu Delegaţia UE ditu Israel, şi veaglle cu ngãtanu catastisea ditu teren cu scãpolu ta s’da agiutoru a cetăţeañilor români cari caftã asistenţă consulară.



    MAE nãpoi u dimãndã hãbarea-a llei mutrindalui criştearea livelu di alertă di călătorie tră Statlu Israel, tru cari s’faţi urminie a cetăţenilor români cari suntu, tranziteadză icã au naeti s’urdină tru Israel, s’mindueascã nica nã oarã apofasea ti urdinari, a deapoa, a aţiloru ţi suntu tu aestã oarã Israelu s’tiñiseascã instrucţiuñili autorităţlor locali, s’apãnghiseascã tru casi şi, cându catandisea va u caftã, di va s’hibã pi halã lae, s’fugã ditu aestã vãsilie.



    Cetăţeañilli români cari suntu pi teritoriul a Israelui potu s’u caftã Ambasada ali Românie tu Tel Aviv şi potu s’-dimãndã a loru vinitã tru reghionu, dimãndãndaloru datili di identificari şi a loru coordonati la adresa di e-mail telaviv@mae.ro, la numirlu di tilefunu di pirmanenţă di tu Ambasada ali Românie tu Tel Aviv: +972 54 5643279, şi la aţelu a Consulatlui Gheneralu di Haifa: +972 543 998 038, tra s’poatã s’hibã cãftaţ şi aflaţ.



    Ministerlu faţi urminie frãndzãli di Internetu http://telaviv.mae.ro, https://consular-protection.ec.europa.eu/travel-advice_en şi www.mae.ro – rubrica Urminii ti urdinari şi nãpoi l’aduţi aminti că cetăţeañilli români cari s-ducu tu xeani au hãzãri serviţiul di alertă pritu SMS, aferentu ali campanie di hãbãriseari Un SMS poati s’ti ascapã cu bana!.



    Prezidentulu a Senatlui, Nicolae Ciucă, prezidentulu a PNL, declarã, sâmbătă, că România easti solidară cu cetăţeanilli israelieni tru aesti greali sticuri di oarã pritu cari trecu şi cutugurseaşti prişcãviili, emu pritu atacurli cu rachete, emu pritu agresiunea a insurgenţãlor contra a bãnãtorloru.



    Alianţa tră Unirea Românilor (AUR/ MALAMA) cutugursi sertu atacurli cu rachete cari s’feaţirã tu Israelu. U spunemu solidaritatea cu statlu israelianu tru aesti oari lãhtãroasi, a deapoa minduerli a noasti suntu deadunu cu taxiratea a fumellilor ţi avurã victimi. Turunãoarã, cãftãmu sdãnãseascã ntrãoarã priscãvillea şi tuti atacurli ţi bagã tu piriclliu bana-a oamiñiloru, dimãndã AUR.



    Ambasadorlu a Israelui tu Bucureşti, Reuven Azar, declarã că ataca nkisitã di organizaţiile teroristi eara minduitã di multu kiro, cu mari ngãtanu şi easti ghini ndreaptã, hiindalui coordonatã di pi uscatu, ditu aerã şi di pi amari şi ari tu scãpo emu militarllii, emu bãnãtorlli israelieni.



    Avemu hãbãri ţi spunu cã au intratã ascumta terorişti pi teritoriulu a Israelui, tru ma multi hori şi cãsãbadz ditu notlu a patridãllei. Serviţiile di securitate şi forţãli aerieani cilãstãsescu s’u-aibã tu mãnã catandisea cu scãpolu ta s’ãlli veagllje oamiñilli.



    Cadealihea, himu ndrepţã s’pindzemu aestã atacã. Israelu easti ghini ndreptu sã s’veaglle. Tutunãoarã, el cundille că scãpolu atacãllei teroristã easti ta s’vatãmã câtu cama mulţã ţivilli israelieni, cari suntu tufikisiţ fãrã s’aleagã vãrã di elli. Isapea ţi u feaţirã easti cu alathusu, minduirã că Israelu va s’aproaki unã ahtari catandisi, ama dotu nu-ari, s’aprukemu, va s’dãmu apandisi cu furteaţã, nica spusi ambasadorlu Reuven Azar.



    Polimlu nkikisi anda eara yiurtusitã dzuua ditu soni a sãrbãtoarillei uvriascã Sukkot tru Israel, cându mulţã hãgilãkeari şi turişţã yin tu patridã tru kirolu di adye şcolarã. Tutunãoarã, s’umplu 50 di añi ş’nica nã dzuuã di anda avea ahuhritã polimlu anamisa di araghi şi israeliañi tu 1973, anda furã vãtãmaţ 2.600 di israelieni şi nai ma pţãnu 9.500 di morţã şi kiruţ di partea arabă tru 3-li stămâñi di alumti.



    Autoru: Eugen Cojocariu


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Banalizarea a terorismului

    Banalizarea a terorismului

    Banalizarea a arăului easti nai cama marli piricl’iu cari pasti una societate atacată di nautru. Pi aestu fenomen s-angreaca atel’i cari, di una furn’ie ica alta, anchisea priscavil’ea contra ali societati tru tru cari baneadza, contra a aprucheatlor a lor. Tora numata easti zborlu niti di religie, niti di politică, nici di vara tel importantu ti putea s-hiba invocat ca furn’iea ili ca scuză, nu easti masi una turlie di actiune antisocial, cu scupo criminal fără echivoc. Varnu nu ducheasti ananghea tra s-cata tiva tru schimbul banal’ei curmata, revendicarea nu intereseadză pi varnu.



    Tru oara tru cari ghidlu ISIS di crimă lansa ideili acutotalui iresponsabile cum aftuchnatli arcati tru lao ica spanticarea a aproapilui fizic, tut agiumsi una dementă criminală. Niti una religie nu mata ari loc tru discutie, niti un embistimen numata poate sa s-ducheasca vizat, apărat ica persecutat. Tuta easti crimă fără discriminare, oamin’i di iti religie cad victime a aistor nchisiti, emotia s-alaxeasti tru oroare si nu agiuta a varnui. Marea Britanie easti atacată tru 10-li dzali dit soni sum tuti formele di terorism. Tamama cu un mes ninti di atentatlu di Mancheastir, una aftuchina di ateali cari lipseasti s-agiuta a oamin’ilor să-si ducă bana irin’eatică fu condusă intentionat contra a oamin’ilor di pi apuntea a legendarului Parlament di Londra. Soferlu, un britanic convertit, danasi ningâ templul ali democratie si spantica mortal un politistu. Aesta turlie di actiune agiundzi s-hiba patentul a unei organizatii cu pretentii di stat dispri a curi naet numata pot s-exista mindueri pi daua.



    După un mes, un tinăr s-arucă tru aera la isearea di la un concert di cari s-avea harsită multa alta tiniri nica si adolescenta. Tru aest weekend, cându lumea yine Londra să s-discurma, banatori ali Londra agudira intentionat oamin’i cu aftuchina pi Apuntea di Londra, deapoa, dipsuria si al’I hipsira catutili la iu vidzura cu ocl’ili, tru trecătorl’ii irin’eatit, ti nu au niti una ccabati. Dementa criminală dusi ma largu cu disperarea a atilor dit soni sticuri di bană până cându fortele di securitate al’I tufichisira asasin’il’i. Cate s-aiba vrearea un tiniru dit una societate liberă si dizvoltată s-moară asasinândalui oamin’i ti nu au cabati? Ari vara religie ica ideologie cari s-alaxeasca aestă abjectie tru titlu di glorie ica barimu să-l’i da vara hairi? Cum agiumsira aesti tiniri apostoli a crimal’ei, tru loc să s-harseasca di bană deadun cu sotl’I a lor?



    Anamisa di imaginile teribile di aesti dzale s-ascunsi si una cu un tinăr cari fudzi cu una chelchi di bira tru mână. El tin’iseasti atea ti societatea ahurhi tra sa-lu veata tru ahtari catastisi: fudz una s-una di la loclu a atacal’ei, ascundi-ti, fără s-agarsesta s-dai mobilu pi vibratii, si dimanda a fortilor di securitate una s-una ti pot s-adari aesta tru sigurantă. Nascanta vidzura tru imaginea a tinirlui cari fudzi cu bira tru mână să s-asscundă si, eventual, s-da un telefon la politie tamam parabola cari explică cate terorismul nu va s-aminta. Londra avea agiumta nai cama căftată destinatie turistică a lumil’ei, loclu iu oamin’il’i yin să s-discurmă, tru pub-uri agiumti simboluri a havaiil’ei tra tinireata. Tinirlu cari s-apără ndreptul la una bira la Londra agiundzi simbolu a nascantor principii pi cari vahi nu li aproaki tuta lumea, ama cari fac parte dit ndrepturli a tinirilor cari baneadza tru societăti ti promoveadză irinea. El pălti “pahalu londonez” tra aesta distractie, spun retelili di socializari, altă trăsătură a societatil’ei contemporana evoluata.



    Ti ciudie easti faptul că atacatorl’ii, teroristil’i a aistor dzali, nu erau turisti ica oamin’i vinit s- veadă Londra si să-l’I dukeasca havaia, ca eara membril’i a societatil’ei locali, oamin’i cari aflara un refugiu ica nica si ascaparea tru societatea britanică contra a curi s-toarna tora. Aesti reactii nu pot s-hiba exighisiti si niti justificate, nu produc evolutii, ca masi victime. Ari masi crima atea nai cama lasă si ici tiva cari s-na facă s-akicasimu ti ta da bana atel’I cari s-vatama tru actiun’i teroriste nolgica a unal’ei societati cari la ascapa bana.


    Autor: Marius Tita Armanipsearea: Tascu Lala


  • Român’i anamisa di victimili a cutreamburlui di loc dit Italia

    Român’i anamisa di victimili a cutreamburlui di loc dit Italia

    N’il’i di salvatori caftă anamisa di armasaturi oamin’I ti vahi aramasira tru bana dupu cutreaburlu di loc ti s-feati aprindu n’ercuri tru una zona muntoasa dit centrul Italiei, aflată la nord-est di Roma. Localităţle Amatrice, Accumoli şi Pescara del Tronto fura asparti aproapea acutotalui di seismul cu magnituditea di 6 gradi pe Richter, ti s-feati la n’ică ahandusimi, masi la 4 km. “Tru un stic di oara cadzura tuti”, zugrapsescu banatorl’i sticurli di fanico si di lahtari. Isachili prezentate de autorităţi dimandă că suntu sute di morţa şi pliguiţ. Tru zonă suntu şi mulţa români, a deapoa una parte dit arada a lor s-aradapsescu anamisa di victime — morţa, pliguiţ ica kiruţ, asi cum spun isakili oficiale a Ministerlui român de Externe. Bucureştiul pitricu una parei consulară di Bologna tru zonele zn’iipsiti şi easti tru niacumtinata ligătură cu autorităţile italiene.




    Tutunaoara, dauă echipe dit capitala italiană, di la Ambasada ali Românie şi di la Secţia Consulară, suntu ndreapti s-adara titluri de călătorie temporare tra cetăţenl’ii români cari ş-chirura documentele di identitate ili cari au ananghi di alti servicii consulare tru regim di ananghi. Tru zonă, echipili di salvare suntu tru una antriteari contracronometru tra s-afla oam’in’i tru bana anamisa di armasaturi, di sapa nica si tru lun’ina a reflectoarelor şi di agiumsira tra s-afla tru bana oamin’i dupu dzat di sahat di anda s-feati cutreamburlu di loc. Anamisa di aesta un n’ic di naua mesi di dzali ilikia. Televiziunile parastisescu, ama, şi cazuri dramatiti tru cari di sum surpaturi fura scoşi cilimean’i morţa, iara părinţal’ii a lor tru bană.




    Suti di replit s-featira dupu cutreambur, catastisi ti al’i feati pi multa oamin’i s-fuga dit aesti locari, nica si turişti cari avea vinita tru vacanţă la munti. Nu suntu exclusi niti tru dzalili ti yinu replit vartoasi, idyealui tru vartuseami ca protlu cutreambur di loc, fati timbihi un di nai cama importanţa experţa europeni tru cutreambure, aleptu di una publicaţie italiană. Aestu aduti aminti că aoa si şapte ani, tru idyea regiune, s-featira tru un kiro di ndaua dzali dauă cutreamburi idyealui vartoasi şi că nai ma marli numir di victime s-nreghistra la doilu cutreambur di furn’ia că mulţ oamin’i avea intrata tru casili ti nu avea cadzuta, fără să s-faca una isapi ti structura di rezistenţă.




    Bucureşti, prezidentul Klaus Iohannis al’i pitricu a omologlui a lui, Sergio Mattarella, un mesaj di pargurii, tra sa spuna solidaritatea cu populu italian, ahât tru numa a lui, ama şi tru numa a românilor. Minduerli a noastre s-ndreaptă cătra persoanele zn’iipsiti, români şi italieni, tru idyea scara, catacum şi cătra atel’i ti fac gaeret ti ascaparea si agiutarea a victimilor”, dimanda şi premierlu Dacian Cioloş.





    Autor: Corina Cristea


    Armanipsearea: Tascu Lala