Tag: Victor Alexeev

  • Jurnal românesc – 29.07.2019

    Jurnal românesc – 29.07.2019

    Românii din afara
    graniţelor se pot înregistra, începând de duminică, pe platforma
    www.votstrainatate.ro
    . Site-ul este creat de Autoritatea Electorală pentru o
    evidenţă mai bună a românilor plecaţi în afara graniţelor şi pentru ca aceştia
    să fie mai bine informaţi în legătură cu procesul de vot, în perspectiva
    alegerilor prezidenţiale din noiembrie. O campanie de informare a început şi
    Ministerul românilor de pretutindeni, care a anunţat recent că peste cinci
    milioane şi jumătate de români au plecat din ţară.

    Împreună cu cei din
    comunităţile istorice, numărul românilor care trăiesc în afara graniţelor se
    apropie de zece milioane. Invitată la Radio Romania, Natalia Intotero,
    ministrul de resort, a amintit ca rolul Ministerului Românilor de Pretutindeni
    este de a veni în sprijinul tuturor instituţiilor abilitate în organizarea
    viitoarelor alegeri prin pârghiile pe care le are, inclusiv prin asociaţiile
    româneşti de pretutindeni, precum si printr-o bună colaborare cu misiunile
    diplomatice şi cu reprezentanţii consulatelor generale.




    La Cernăuți a
    fost prezentat proiectul cultural AmbasaDOR DE BUCOVINA, în cadrul căruia a
    avut loc conferința Limba şi literatura română în Diaspora – anunţă BucPress.
    Proiectul s-a derulat în cadrul unui parteneriat între Universitatea Ștefan
    cel Mare, Consiliul Judeţean Suceava și Ministerul pentru Românii de
    Pretutindeni. El își propune să faciliteze construirea unor rețele de
    comunicare și susținere reciprocă a comunităților de români din regiunea de
    Nord – Est și din diaspora.

    Potrivit Ministerului pentru Românii de
    Pretutindeni, cadre didactice de excepție din diaspora și din România au luat
    parte şi la Suceava la acest proiect bazat pe schimburi de experiență și
    formare, finanțat de Ministerul de la Bucureşti. În cadrul evenimentului,
    ministrul Natalia-Elena Intotero a amintit că valorile din educație sunt o
    carte de vizită a României și a românilor peste tot în lume și le-a mulțumit
    oaspeților din străinătate și din România pentru participarea la acest proiect
    care va face posibile colaborări și parteneriate cât mai strânse între elitele
    românești din diaspora și cele din țară.

    De asemenea, ministrul și-a exprimat
    speranța ca prin astfel de programe să se creeze un spaţiu destinat comunicării
    şi formării unei reţele profesionale de experţi români în educaţie și să se consolideze
    identitatea culturală a românilor.




    Secretarul de
    stat Victor Alexeev s-a întâlnit, duminică, cu elevi și profesori din regiunea
    Cernăuți veniți pentru un schimb de experiență și bune practici la
    Brașov , ca parte a unui proiect inițiat și derulat de
    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni
    . Proiectul,
    organizat sub forma unei excursii tematice, s-a derulat pe parcursul a trei
    zile, reunind 40 de copii și însoțitori din regiunea Cernăuți, care au avut
    oportunitatea de a cunoaște România într-un mod inedit și de a vizita obiective
    relevante din punct de vedere cultural-istoric, cât și spiritual: Castelul
    Peleș, Castelul Bran, iar în Brașov au vizitat Biserica Neagră, Piața Sfatului,
    Strada Sforii, Muntele Tâmpa, Cetatea Brașovului, Turnul Alb şi Turnul Negru.

    Secretarul de stat a punctat sprijinul constant pe care fiecare român de peste
    hotare se poate baza prin intermediul programelor de finanțare nerambursabilă
    și a altor proiecte realizate de MRP. Acțiunea și-a propus creșterea gradului
    de informare cu privire la valorile istorice, culturale și spirituale româneşti
    în rândul etnicilor români din regiune, promovarea identității culturale,
    etnice, lingvistice și spirituale românești, dar și creșterea numărului de
    promotori ai valorilor naționale și ai culturii românești în regiunea Cernăuți.

  • Jurnal românesc – 11.07.2019

    Jurnal românesc – 11.07.2019

    Aflat în vizită oficială în
    Albania, secretarul român de stat, Victor Alexeev, s-a întâlnit cu Ministrul
    de Stat pentru Diaspora, Pandeli Majko. Principala temă de discuție a
    reprezentat-o identificarea unor modalități de sprijinire și încurajare a
    studierii dialectului aromân
    . În acest context, fostul premier al Albaniei și-a
    exprimat întreaga apreciere față de calitatea învățământului românesc,
    sublinind că mulți dintre albanezii și aromânii din Albania au urmat studii
    superioare în România și ulterior s-au întors acasă, unde au folosit
    cunoștințele acumulate la dezvoltarea de proiecte și implicit la dezvoltarea
    societății.

    În acest sens, oficialul albanez a mulțumit Guvernului de la
    Bucuresti pentru bursele puse la dispoziția comunității prin programele oferite
    de Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Educației Naționale
    , încurajând
    continuarea și multiplicarea acestor programe. Cu prilejul vizitei, partea
    română a lansat o invitație către autoritățile locale și centrale albaneze de a
    veni în România în vederea realizării unui schimb de bune practici și
    experiențe.




    Doi cetăţeni români au
    decedat, iar unul a fost rănit în regiunea Halkidiki din nordul Greciei,
    afectată, miercuri, de o furtună puternică, a anunţat Ministerul de Externe de
    la Bucureşti
    . Consulatul General al României de la Salonic monitorizează
    situaţia şi menţine legătura cu autorităţile locale, precum şi cu cetăţeanul
    român internat la o unitate medicală din zonă. Protecția civilă a spus că fenomenele
    meteo din Halkidiki sunt fără precedent. Cu o populaţie de aproximativ 10
    milioane de locuitori şi o climă excelentă, Grecia a devenit, în ultimii ani,
    una dintre destinaţiile de vacanţă preferate de către românii cu venituri
    medii.

    Deşi statisticile arată că mulți preferă concediile la munte sau pe
    litoralul românesc, facilităţile oferite de către hotelierii greci îi îndeamnă
    pe tot mai mulţi să opteze pentru un sejur pe meleaguri elene. Arhitectura,
    plajele, mâncarea şi ospitalitatea grecilor sunt principalele motive pentru
    care această ţară atrage anual un număr impresionant de 30 de milioane de turişti
    din întreaga lume. În vara anului trecut, pe lângă Grecia, cele mai vizitate destinaţii
    de vacanţă ale turiştilor din România au fost Turcia şi Spania. Și Bulgaria se
    numără printre preferințele românilor.







    Populaţia rezidentă a
    României era de 19,5 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2018, sporul natural
    fiind negativ, potrivit Institutului Naţional de Statistică. România are un
    spor natural negativ, la 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentă fiind de 19,53
    milioane de locuitori. Populaţia feminină reprezenta 51,1% din total.
    Comparativ cu 1 ianuarie 2017, la 1 ianuarie 2018 se remarcă adâncirea
    fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere şi
    creşterea ponderii celei vârstnice
    (de 65 ani şi peste). Populaţia adultă
    (15-64 ani) reprezintă 66,2% din total, în scădere faţă de începutul anului
    2017. În urma cu doi ani, speranţa de viaţă a ajuns la 75,73 ani, femeile
    având o durată medie a vieţii mai mare decât bărbaţii.

    Ţările cu cea mai
    mare populaţie sunt China (1,434 miliarde de locuitori), India (1,366 miliarde
    de locuitori), Statele Unite ale Americii (329 milioane de locuitori),
    Indonezia (271 milioane de locuitori) şi Pakistan (217 milioane locuitori). Populația Uniunii Europene este
    estimată la 513,5 milioane de locuitori. România ocupă locul şapte în Uniune,
    unde Germania are cea mai mare populație (83 de milioane), înaintea Franței (67
    de milioane), Marii Britanii (66,6 milioane), Italiei (60,4 milioane) și
    Spaniei (46,9 milioane). Se prognozează că populaţia lumii va ajunge la 9,7 miliarde
    locuitori în anul 2050 şi la 10,9 miliarde locuitori în anul 2100. Datele au fost publicate cu ocazia
    aniversării, la 11 iulie, a Zilei mondiale a populaţiei.

  • Jurnal românesc – 04.06.2019

    Jurnal românesc – 04.06.2019


    Biroul Electoral Central a anunţat că, potrivit rezultatelor finale ale alegerilor europarlamentare, Partidului Naţional Liberal îi vor reveni 10 mandate, Partidului Social Democrat – 9 mandate, iar Alianţei 2020 USR PLUS – 8 mandate. De asemenea, Pro România, Partidul Mişcarea Populară şi Uniunea Democrată Maghiară din România vor avea câte doi reprezentanţi în legislativul european.


    Liberalii care vor reprezenta România în Parlamentul European sunt Rareş Bogdan, Mircea Hava, Siegfried Mureşan, Vasile Blaga, Adina Vălean, Daniel Buda, Dan Motreanu, Gheorghe Falcă, Cristian Buşoi şi Marian Jean Marinescu. Echipa social-democraţilor este alcătuită din Rovana Plumb, Carmen Avram, Claudiu Manda, Cristian Terheş, Dan Nica, Maria Grapini, Tudor Ciuhodaru, Adrian Benea şi Victor Negrescu.


    Din partea Alianţei 2020 USR PLUS au obţinut mandate Dacian Cioloş, Cristian Ghinea, Dragoş Pîslaru, Clotilde Armand, Dragoş Tudorache, Nicolae Ştefănuţă, Vlad Botoş şi Ramona Strugariu. Pro România a obţinut mandate pentru Victor Ponta şi Corina Creţu, UDMR pentru Iuliu Winkler şi Lorant Gyorgy Vincze, iar PMP pentru Traian Băsescu şi Eugen Tomac. 49,26% din românii cu drept de vot, adică peste 9.350.000, s-au prezentat la urne pe 26 mai pentru a-şi alege reprezentanţii la Bruxelles şi Strasbourg.




    Secretarul de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Alexeev s-a aflat în Serbia, unde a avut o întrevedere cu primarul localității Petrovac, Dusko Nedinic, cu care a discutat despre realizarea de înfrățiri între primăriile din Petrovac, Veliko Gradiste și Kucevo şi instituţii omoloage din România. Oficialul s-a deplasat şi la primăria din Svilajnac unde a participat la proiectul educațional internațional “De la Timoc la Tisa și la Nistru”, care își propune să creeze o platformă de dezbateri cu privire la problemele cu care se confruntă românii din afara granițelor.


    Victor Alexeev a participat apoi, alături de Ambasadorul României în Serbia, Oana Cristina Popa, la Festivalul Etnologic de la Belgrad. În încheierea vizitei, oficialul român a participat la conferința “Sinonimia vlah/român. Limba română în Valea Timocului”, organizată la Bor de Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. Evenimentul, la care au participat clerici ai bisericii ortodoxe române din teritoriu, etnici români și membri ai mediului asociativ românesc, a fost prilejuit de sărbătoarea Zilei Românilor de Pretutindeni.




    Comisarul european pentru politică de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, aflat în vizită în Republica Moldova, a declarat că Uniunea Europeana este interesată ca la Chişinău să existe un guvern stabil şi o majoritate solidă în Parlament. Potrivit Radio Chişinău, oficialul european a afirmat că în cazul unor alegeri anticipate există riscul ca Fondul Monetar Internaţional să suspende susţinerea financiară pentru Republica Moldova, iar acest lucru s-ar putea reflecta şi asupra asistenţei pe care o oferă Uniunea Republicii Moldova.


    “E firesc în democraţie să fie creat un guvern de coaliţie şi să existe anumite concesii din partea fiecărui partid (…) Niciunul dintre cele trei partide nu trebuie exclus din negocieri”, a spus comisarul european cu referire la procesul de formare a noului guvern. Johannes Hahn a adăugat că viitorul executiv moldovean trebuie să rămână angajat în respectarea democraţiei, statului de drept, libertăţii, pluralismului de opinie şi faţă de angajamentele-cheie pe care Republica Moldova le are conform Acordului de Asociere.




  • Jurnal românesc – 03.06.2019

    Jurnal românesc – 03.06.2019

    După vizita de
    stat, pastorală şi ecumenică pe care a făcut-o în România, Papa Francisc s-a
    declarat impresionat de frumuseţile ţării şi a vorbit despre acest lucru într-o
    conferinţă de presă în avionul cu care a călătorit înapoi, spre Vatican.

    Suveranul Pontif s-a referit la românii care lucrează în străinătate, mulţi
    dintre ei departe de familii. Papa a spus că îşi doreşte să se rezolve această
    situaţie care nu depinde numai de România, ci şi de societatea de consum în
    care trăim. Anterior, după întâlnirea cu oficialitaţile de la Bucureşti şi cu
    societatea civila, Papa Francisc a adus un omagiu sacrificiului fiilor şi
    fiicelor României care, prin cultura lor, prin patrimoniul valorilor şi al
    muncii lor, îmbogăţesc ţările în care au emigrat, iar prin roadele eforturilor
    lor, îşi ajută familiile rămase în patrie.


    Înfiinţarea unei
    comisii de anchetă privind votul din diaspora la scrutinul din 26 mai este unul
    dintre subiectele agendei parlamentare din această săptămână.
    O solicitare în
    acest sens a fost făcută de deputaţii opoziţiei. Parlamentarii PNL, USR, PMP şi
    ai Partidului Pro România subliniază că trebuie clarificate, între altele,
    circumstanţele în care a fost stabilit un număr de secţii de votare care s-a
    dovedit insuficient şi stabiliţi responsabilii pentru organizarea defectuoasă a
    scrutinului.

    PNL şi USR cer, totodată, deblocarea proiectului de lege privind
    extinderea votului prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale. Documentul
    legislativ figurează săptămâna aceasta pe agenda Comisiei de Administraţie din
    Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.

    Amintim că un număr foarte mare de români din
    străinătate nu au putut vota la alegerile europarlamentare şi la referendumul
    pe teme de justiţie, potrivit lor, din cauza organizării slabe a autorităţilor
    române. Teodor Meleşcanu şi-a cerut scuze faţă de românii din diaspora
    care nu au putut să-şi exercite dreptul la vot sau care au fost obligaţi să
    stea la coadă ore întregi pentru a putea vota.


    În perioada 31
    mai – 2 iunie, secretarul de stat Victor Alexeev s-a aflat într-o vizită de
    lucru în Serbia,
    context în care oficialul MRP a participat la mai multe
    evenimente organizate de comunitatea românească din teritoriu și a avut
    întrevederi cu reprezentanți ai autorităților locale în vederea consolidării
    relațiilor româno-sârbe. Tema principală de discuție a reprezentat-o
    organizarea unor mese rotunde cu primari din România și Serbia. Secretarul de
    stat a luat parte la evenimentul de deschidere a proiectului Cursuri de limba
    română cu elemente de cultură si civilizație. Ziua Limbii Române. Suflet de
    român. Victor Alexeev a discutat cu membrii proiectului, cu elevii înscriși la
    aceste cursuri, precum și cu părinții lor.


    În Italia s-a
    deschis şcoala românească a Parohiei Ortodoxe Sfântul Simeon şi Sfânta Ana în
    prezenţa elevilor, a credincioşilor şi a comunităţii românilor din regiunea
    Abruzzo.
    De activitățile și cursurile acestei școli pot beneficia toții copiii
    și tinerii români și moldoveni cu vârste cuprinse între 4 și 17 ani proveniți
    din medii diferite (din punct de vedere cultural, financiar, etnic și religios)
    din cadrul comunității din Pescara, precum și părinții acestora.

    Activitățile
    dedicate adolescenților vor fi centrate în jurul a patru arii de interes:
    identitate spiritual-religioasă; limba română prin povești și poezii; tradiții
    și obiceiuri românești și dezvoltare civică. Lucrările de construcție la școala
    și biserica românească au început în iulie 2017, acesta fiind de fapt și primul
    edificiu al comunității românești din regiunea Abruzzo și al șaptelea de pe
    teritoriul italian. Proiectul Şcoala Românească din Pescara se derulează până
    pe 23 iunie şi este realizat cu sprijinul Ministerului pentru Românii de
    Pretutindeni.

  • Jurnal românesc – 08.05.2019

    Jurnal românesc – 08.05.2019

    Ambasadorul
    României la Chișinău, Daniel Ioniță, a vorbit la Radio Chişinău despre
    relațiile dintre România şi Republica Moldova.
    Cred că Republica Moldova
    are şansa să revină în prim-planul atenţiei europene, cu condiţia să-şi urmeze
    calea respectivă
    , a declarat diplomatul român. El a afirmat că, în
    momentul de faţă, Chişinăul trece printr-o perioadă de incertitudine după
    alegerile parlamentare şi în aşteptarea formării noului guvern.

    România
    este dispusă să sprijine parcursul european al Republicii Moldova cu expertiză
    tehnică, cu know-how, cu schimb de informaţii şi cu oportunităţi majore pe care
    dorim să le oferim tuturor celor interesaţi să rămână orientaţi cu faţa spre
    UE
    , a subliniat Daniel Ioniţă.

    Oficialul a precizat însă că Republica Moldova
    trebuie să-şi dorească să se menţină pe acest drum şi să-şi asume obligaţiile
    din Acordul de asociere şi Acordul de liber schimb semnate cu Uniunea
    Europeană. Ambasadorul a amintit, de asemenea, că pe 13 şi 14 mai va avea loc o
    reuniune la nivel înalt destinată Parteneriatului Estic, iar în iunie, la
    Bucureşti, este programat un Forum economic la care vor participa şi oameni de
    afaceri din Republica Moldova.




    Seria de
    întâlniri organizate de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în cadrul
    campaniei naționale Informare acasă! Siguranță în lume! a continuat
    în județele Mehedinți și Gorj.
    Subsecretarul de stat Victor Ionescu s-a
    deplasat la Drobeta Turnu Severin, unde le-a vorbit celor peste 300 de elevi
    reuniţi la Palatul Cultural Theodor Costescu despre riscurile la
    care se expun atunci când decid să plece din ţară la studii fără o documentare
    prealabilă temeinică.

    După întâlnirea din Mehedinţi, subsecretarul a ajuns în
    județul Gorj, la Colegiul Național Tudor Vladimirescu, unde le-a
    prezentat celor câteva sute de participanți modalitățile prin care pot să se
    protejeze și să prevină situațiile de neplăcute cu care se pot confrunta în
    străinătate.

    Campania Națională Informare acasă! Siguranță în lume!
    se derulează în două etape. Prima, organizată în perioada aprilie-mai îi vizează
    pe elevi, studenți, profesori și directori de școli, iar a doua etapă, care va
    avea loc între august şi septembrie, se adresează adulţilor interesaţi să
    muncească pe teritoriul altor state. Totodată, MRP a anunţat că intenţionează
    să extindă campania şi în Republica Moldova pentru a răspunde solicitărilor
    venite din partea românilor de peste Prut.




    Secretarul de
    stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Alexeev a participat
    la lansarea cărții Dragă Cioran (Cronica unei prietenii), semnată de
    Alina Diaconu, scriitoare argentiniană de origine română.
    Alina Diaconu
    este unul dintre acei români frumoși, care ne aduc cinste și care arată că
    România are valori și valoare
    a declarat oficialul, care i-a oferit
    autoarei o distincţie simbolică pentru păstrarea și promovarea identității
    românești peste hotare.

    La eveniment, care s-a desfăşurat la Muzeul Național al
    Literaturii Române din Bucureşti, au participat şi reprezentanți ai
    Institutului Cultural Român, ai Ambasadei Argentinei în România, ai Uniunii
    Scriitorilor din România şi ai Ligii Culturale România-Franța din
    Sibiu.

    Românii aflați peste hotare se simt conectați cu România și au
    nevoie ca locul din care au plecat, în care s-au născut, să nu-i uite și să le
    fie aproape atât în momentele de reușită, cât și în cele de cumpănă,
    a
    mai spus Victor Alexeev, care a reiterat faptul că recunoașterea contribuției
    românilor din afara granițelor ocupă un loc important pe agenda MRP.

  • Jurnal românesc – 11.04.2019

    Jurnal românesc – 11.04.2019

    Secretarii de
    stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Alexeev şi Lilla
    Debelka şi subsecretarul de stat Victor Ionescu au început Campania
    Informare acasă! Siguranță în lume!, ediția 2019, la Baia Mare,
    Bucureşti, Satu Mare şi Oradea. Victor Alexeev le-a vorbit elevilor,
    profesorilor și directorilor de școli reuniţi la Colegiul Naţional
    Gheorghe Şincai din Baia Mare despre riscurile la care se pot
    expune odată cu decizia de a căuta un loc de muncă, un program de studii sau
    alte oportunități în afara granițelor României. La Bucureşti, peste 400 de
    oameni au participat la întâlnirea cu subsecretarul de stat Victor Ionescu care
    a avut loc la Universitatea Spiru Haret, şi în cadrul căreia s-a discutat despre drepturile
    şi obligaţiile pe care le au românii atunci când părăsesc ţara, dar şi despre
    pericolele existente. La rândul său, Lilla Debelka s-a deplasat în judeţele
    Satu Mare şi Bihor, unde a participat la întâlniri organizate cu sprijinul
    reprezentanților liceelor și universităților locale, ai inspectoratelor școlare
    județene, ai asociațiilor și organizațiilor de liceeni și studenți. Peste tot
    s-a pus accentul pe importanţa unei mai bune documentări înainte de a părăsi
    ţara. Campania Informare acasă! Siguranță în lume! se derulează în
    toate județele țării și Municipiul București, în două etape, prima în perioada
    aprilie-mai şi a doua între august şi septembrie.




    Numărul
    instituţiilor şcolare din regiunea Cernăuţi şi implicit al elevilor care
    studiază în limba română s-a redus semnificativ în ultimii 17 ani. Departamentul
    de Politică Informațională și Relații Publice din cadrul Ministerului
    Învățământului din Ucraina a comunicat că în regiunea Cernăuți există 57 de
    școli cu predare în limba română, în care învaţă 10.829 de elevi, și 19 mixte
    româno-ucrainene la care merg 2.638 de elevi, scrie publicaţia cernăuţeană
    Libertatea cuvântului citată de Radio Chişinău. În anul școlar 2001/2002, în regiune funcționau 83 de școli cu
    predare în limba română, ale căror cursuri erau urmate de 21.672 de elevi, și 9
    școli mixte, cu 2.141 de elevi. Potrivit datelor Ministerului Educaţiei de la
    Kiev, în regiunea Transcarpatia își desfășoară activitatea 12 școli cu predare
    în limba română, cu 2.220 elevi, și o școală mixtă româno-ucraineană, cu 419
    elevi, iar în regiunea Odesa au rămas 2 școli cu predare în limba așa-zis
    moldovenească, cu 406 elevi, și 15 școli mixte, unde învaţă 2.152 de elevi.
    Aproape 410.000 de români locuiesc în Ucraina, potrivit recensământului
    populaţiei realizat din 2001, concentraţi cu precădere în regiunile Cernăuți,
    Odesa şi Transcarpatia.




    Deputatul Doru
    Petrişor Coliu, reprezentant al românilor din diaspora, anunţă că a elaborat
    împreună cu parlamentarul Petru Movilă un proiect de lege prin care îşi propune
    să ajute familiile românilor decedaţi pe teritoriul Uniunii Europene să aducă
    acasă trupurile celor dragi. Conform propunerii legislative, statul român ar fi
    obligat să suporte cheltuielile de repatriere, în condiţiile în care, spune
    Doru Petrişor Coliu, cetăţenii români rezidenţi în străinătate sunt mari
    contributori la bugetul României, prin plata impozitelor şi taxelor aferente
    proprietăţilor pe care le au în ţară. Deputatul precizează că, în
    prezent, în cazul decesului unui român în străinătate statul român nu decontează
    absolut nimic din costul procedurilor de repatriere care, de cele mai
    multe ori, sunt de ordinul a câtorva mii de euro, iar în cazul în care
    familia nu îşi permite să suporte cheltuielile de transport, autorităţile
    locale procedează la incinerarea sau înmormântarea defunctului. Prin urmare, susţine
    parlamentarul, foarte mulţi cetăţeni români decedaţi în străinătate nu
    ajung niciodată acasă.




    Guvernul de la
    Kiev a aprobat deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei între Ucraina
    şi România. Este vorba despre vama Orlivka – Isaccea, care va deservi transportul de
    pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal. În prezent, în regiunea Odesa nu
    există niciun punct de trecere a frontierei româno-ucrainene, iar cei care
    doresc să ajungă în cele două state sunt nevoiţi să treacă întâi prin Republica
    Moldova.

  • Jurnal românesc – 26.03.2019

    Jurnal românesc – 26.03.2019

    Ministrul
    Transporturilor, Răzvan Cuc, a anunţat că noua conducere a TAROM va anula mai
    multe curse neperformante, unde gradul de încărcare era de 25%, iar avioanele
    zburau cu doar zece pasageri la bord. El s-a referit la curse care au fost
    introduse fără un studiu de rentabilitate, precum Sibiu-Stuttgart,
    Sibiu-Munchen, Timişoara-Chişinău, Timişoara-Stuttgart, Paris-Cluj sau
    Paris-Timişoara. Răzvan Cuc a spus că gradul de încărcare în 2017 era 72%, iar
    acum este 64% şi că motivul schimbării conducerii TAROM a fost managementul
    defectuos care a provocat pierderi de 172 de milioane de lei în 2017, de 133 de
    milioane de lei în 2018 şi de 47 de milioane de lei în primele două luni din
    2019. Ministrul Transporturilor l-a însărcinat pe noul director general Florin
    Susanu să sisteze de îndată orice plată pentru cursele neprofitabile, să facă
    de urgenţă un audit şi să le anuleze. Potrivit datelor făcute publice de TAROM,
    compania şi-a crescut numărul de zboruri la peste 19.000/an şi şi-a majorat cu
    1,4% cota de piaţă în România în 2018 faţă de 2017, prin creşterea cu 40% a
    numărului de pasageri pe rute interne. Totodată, numărul total de pasageri
    transportaţi de TAROM pe curse regulate, în 2018, a depăşit 2,74 milioane, în
    creştere cu 20% faţă de 2017.




    Secretarul de
    stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Alexeev s-a aflat,
    până pe 24 martie, în Kazahstan, unde a avut întrevederi cu reprezentanții
    Adunării Popoarelor, cu reprezentanți ai comunității românești din Regiunea
    Karaganda, precum și cu reprezentanți ai autorităților locale. La întâlniri au
    luat parte și primarul regiunii Karaganda, Abakirov Nurlan, și Ambasadorul
    României în Kazahstan, Cezar Armeanu. Victor Alexeev a afirmat că, pentru
    autorităţile de la Bucureşti, comunitatea românească din Kazahstan constituie o
    punte de legătură cu statul kazah şi de aceea se doreşte intensificarea
    relațiilor cu etnicii români din teritoriu. MRP transmite că orașul Karaganda
    se evidențiază în domeniul promovării limbii, culturii și valorilor românești
    prin Lectoratul de Limba Română din cadrul Universității de Stat E. A.
    Buketov, un proiect unic în Asia Centrală. Secretarul de stat s-a întâlnit
    cu o parte din studenții care învaţă limba română și a depus flori la
    Monumentul Românilor de la Spassk, închinat victimelor lagărelor staliniste. În
    ultima zi a vizitei, Victor Alexeev a participat la serbarea tradițională
    kazahă, similară cu serbarea Mărțișorului Românesc, la care au fost
    prezenţi mai mulţi membri ai comunităţii de români.




    Ambasadorul
    Statelor Unite în Republica Moldova, Dereck J. Hogan, a declarat pentru presa
    de peste Prut că alegerile parlamentare din 24 februarie au fost un moment
    crucial în dezvoltarea democratică a Moldovei. Diplomatul a transmis că SUA
    sunt gata să coopereze cu orice guvern care va fi format cu scopul de a
    îmbunătății viața fiecărui cetățean al Republicii. Ambasadorul mai spune că
    Moldova trebuie să aibă un guvern credibil cu un parlament deplin funcțional.
    Îndemnăm la un proces de formare a guvernului cât mai transparent
    posibil. În plus, toate partidele ar trebui să se concentreze pe beneficiul
    public și să lucreze pentru a obține încrederea poporului Moldovei și a partenerilor
    internaționali, a precizat diplomatul. Ambasadorul SUA susţine că fără o
    reformă serioasă, începând cu eliminarea corupției, țara nu-și poate atinge
    adevăratul potențial şi a îndemnat viitorul executiv să își demonstreze
    angajamentul față de schimbările inițiate în sectorul financiar pentru a
    reporni programele de creditare cu FMI și Banca Mondială, precum și a redobândi
    accesul la asistența macrofinanciară a UE. Cu voință politică, implicare
    publică și sprijin din partea partenerilor internaționali, cetățenii Moldovei
    pot construi viitorul luminos și prosper pe care țara lor îl merită, a
    mai spus Dereck Hogan.

  • Jurnal românesc – 22.03.2019

    Jurnal românesc – 22.03.2019

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a declarat, la Consiliul European de la Bruxelles, că există
    o şansă reală pentru o ieşire ordonată a Marii Britanii din Uniunea
    Europeană şi a subliniat că prima preocupare a părţii române o reprezintă
    conaţionalii care trăiesc în Regatul Unit. În varianta încheierii
    acordului, drepturile lor sunt foarte, foarte bine asigurate, dar noi am purtat
    multe discuţii şi în bilateral. Chiar eu am discutat în repetate rânduri cu
    doamna prim-ministru May pentru a avea siguranţa că şi în cazul unui no deal
    Brexit ajungem la o înţelegere care este foarte bună pentru cetăţenii noştri şi
    de partea cealaltă pentru cetăţenii britanici, a afirmat Iohannis.
    Preşedintele a apreciat faptul că joi seara s-a ajuns la o înţelegere cu
    privire la amânarea Brexit. Este foarte bine că s-a ajuns la o
    înţelegere, care are două variante. În cazul în care în Marea Britanie se
    acceptă acordul, se prelungeşte, pentru a le da posibilitatea să-şi finalizeze
    legislaţia, în cazul în care nu se votează atunci termenul de prelungire este
    doar 12 aprilie, a explicat Iohannis. Acesta a mai spus că propunerea
    UE27 a fost acceptată imediat de partea britanică deoarece oferă o şansă reală
    Regatului Unit să se hotărască definitiv. Aproximativ 2.500 de cetăţeni
    britanici trăiesc în România, în vreme ce 430.000 de români locuiesc în Marea
    Britanie.




    Ambasadorul
    României la Chișinău, Daniel Ioniță, a afirmat că partenerii internaționali ai
    Republicii Moldova sunt într-o perioadă de așteptare strategică după alegerile
    parlamentare din 24 februarie, transmite Radio Chişinău. Diplomatul a subliniat
    că, în raport cu scrutinul legislativ, poziția României rămâne neschimbată:
    susține parcursul european al Republicii Moldova şi consideră că aceasta
    trebuie să avanseze pe drumul său către Uniunea Europeană prin promovarea în
    continuare a reformelor necesare și așteptate de cetățenii săi. Totodată,
    ambasadorul român a apreciat faptul că schimburile comerciale dintre România și
    Republica Moldova au atins, anul trecut, un vârf istoric depășind un miliard de
    dolari. Daniel Ioniță s-a referit şi la construcția gazoductului Ungheni – Chișinău,
    despre care a dat asigurări că România își va respecta pe deplin angajamentele.


    Secretarul de
    stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Alexeev se află, până
    pe 23 martie, într-o vizită de lucru în Kazahstan, unde a avut întrevederi cu
    reprezentanții Adunării Popoarelor, entitate care are rolul de a permite
    tuturor minorităților naționale de pe teritoriul Republicii să participe
    alături de majoritatea kazahă la constituirea modelului de societate, la
    alegerea politicilor culturale și la constituirea unui stat deschis. Cu acest
    prilej, oficialul român a prezentat obiectivele ministerului şi a accentuat importanța
    acordată păstrării și promovării identității românești în lume.
    Vicepreședintele Adunării Popoarelor din Kazahstan a asigurat partea română că
    va depune toate eforturile pentru sprijinirea demersurilor pe care le vor
    întreprinde MRP și Ambasada României în beneficiul cetăţenilor români. Victor
    Alexeev a participat şi la Festivalul Folcloric Românesc din Karaganda
    Mărțișorul 2019, organizat de Societatea Culturală Românească DACIA
    şi s-a întâlnit cu studenții care învaţă limba română la Universitatea de Stat
    din Karaganda. Secretarul de stat a stat apoi de vorbă cu membrii comunității
    de români cărora le-a prezentat modalitatea de accesare a fondurilor
    nerambursabile oferite de MRP.

  • Jurnal românesc – 29.01.2019

    Jurnal românesc – 29.01.2019

    Românii din Italia, care
    locuiesc de peste zece ani în peninsulă, vor putea obţine, începând din
    aprilie, venitul de cetăţenie, ce va fi acordat de statul italian atât
    propriilor cetăţeni cât şi străinilor cu scopul de a combate sărăcia,
    inegalitatea şi excluderea socială.
    Statisticile indică faptul că străinii sunt
    cu aproape 30% mai săraci decât italienii, iar migranţii sunt de şase ori mai
    săraci decât populaţia autohtonă. 5 milioane de italieni şi 241.000 de migranţi
    vor beneficia de acest ajutor. Potrivit corespondentului Radio România, numărul
    beneficiarilor ar fi fost şi mai mare dacă reforma ar fi fost adoptată în forma
    originală, care prevedea condiţia ca solicitanţii să fi trăit cel puţin cinci
    ani în Italia.

    În versiunea definitivă, se impun zece ani de reşedinţă, dintre
    care ultimii doi neîntrerupţi, condiţie valabilă şi în cazul italienilor care
    au trăit în străinătate. Potrivit presei din peninsulă, familiile de străini
    vor primi în acest an, în total, 1.486.000 de euro, ce reprezintă 19,8% din totalul
    sumei alocate acestor subvenţii. Cererile pentru obţinerea venitului de
    cetăţenie vor putea fi depuse la oficiile poştale sau la centrele de asistenţă
    fiscală începând cu 1 martie 2019, iar evaluarea lor se va face de către
    institutul naţional de protecţie socială. Peste 1.200.000 de români locuiesc şi
    muncesc în Italia.




    Delegația Ministerului pentru
    Românii de Pretutindeni condusă de secretarul de stat Victor Alexeev a ajuns în
    Ucraina, la Odesa și Ismail, pentru a le prezenta comunităţilor de români
    modalităţile de obţinere a fondurilor nerambursabile oferite de instituţie în
    2019.
    La întâlnirea de la Odesa, la care au participat reprezentanţi ai mediul
    asociativ, ai clerului, ai presei în limba română și exponenți ai lumii
    academice, s-a discutat despre îmbunătățirile aduse Ghidului Beneficiarului
    2019 și despre problematicile cu care se confruntă etnicii români din
    teritoriu.

    Campania de informare a MRP a continuat la Ismail cu o întâlnire de
    lucru desfășurată la sediul Centrului de Informare al României din cadrul
    Universității Umaniste de Stat din Ismail. Aici a fost prezentată, în detaliu,
    modalitatea de redactare a proiectelor, s-a discutat despre bune practici și
    modele de succes, iar mediul asociativ a fost încurajat să colaboreze mai mult
    în vederea realizării de proiecte comune în sudul Basarabiei istorice.
    Delegația MRP are programate, în perioada următoare, vizite de lucru în Albania
    și Macedonia.




    Avocatul Poporului, Victor
    Ciorbea, s-a întâlnit cu noul ambasador al Spaniei la Bucureşti, Manuel
    Larrotcha Parada, cu care a discutat despre situaţia membrilor comunităţii
    româneşti din Regatul Spaniei.
    Diplomatul a declarat că Spania respectă
    drepturile cetăţenilor români aflaţi în ţara sa şi a subliniat faptul că peste
    90% dintre aceştia s-au integrat, iar unii dintre ei au depus deja actele în
    vedere obţinerii cetăţeniei spaniole.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al
    Avocatului Poporului, Victor Ciorbea şi ambasadorul Larrotcha Parada au
    convenit asupra faptului că respectarea drepturilor omului în general şi a
    drepturilor românilor din Spania, în particular, reprezintă o prioritate. Cei
    doi oficiali au decis ca în cazul apariţiei unor situaţii speciale să existe o
    colaborare foarte strânsă, în vederea soluţionării lor imediate. Potrivit
    datelor statistice publicate de Observatorul Permanent al Imigrației din
    Spania, peste 1.030.000 de români, aveau în 2018, rezidența legală înregistrată
    în Regatul Spaniei.

  • Jurnal românesc – 28.01.2019

    Jurnal românesc – 28.01.2019

    Delegația Ministerului pentru
    Românii de Pretutindeni condusă de secretarul de stat Victor Alexeev şi-a
    continuat campania de sesiuni de informare a comunităţilor de români din jurul
    graniţelor în legătură cu accesarea de fonduri nerambursabile.
    După vizita de
    lucru din Bulgaria, oficialii MRP au ajuns în Republica Moldova, la Bălţi şi
    apoi în capitala Chişinău. Delegația, însoțită de consulul general al României
    la Bălți, Mihail Baciu, s-a întâlnit cu secretarul general de stat al
    Ministerului Educației, Culturii și Cercetării de la Chișinău, Igor Șarov, care
    a solicitat, printre atele, continuarea proiectului 100 de biblioteci
    dotate cu carte românească
    organizat de MRP anul trecut, precum şi a
    altor evenimente culturale.

    La sesiunea de informare privind Ghidul
    Beneficiarului 2019
    au participat 60 de persoane din domeniul educațional,
    profesori, directori de școli, reprezentanți ai clerului și ai presei de limba
    română. Victor Alexeev s-a deplasat apoi la Chişinău, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii
    Uniunii Naționale a Veteranilor pentru Războiul de Independență şi, alături de
    ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a susţinut două
    sesiuni de informare privind fondurile nerambursabile. Secretarul de stat i-a
    informat pe participanţi că, pe site-ul instituției urmează să fie publicată în
    perioadă următoare, o variantă puternic simplificată a Ghidului Beneficiarului
    2019 şi a subliniat faptul că, pe de o parte, a fost redusă contribuția pe care
    solicitanții trebuie să o aducă la depunerea proiectului, iar pe de altă parte,
    a fost mărit la 50% avansul pe care aceştia îl primesc. Campania de informare a
    MRP continuă în Ucraina, la Odesa și Ismail.




    Ministerul Afacerilor Externe a
    adus un omagiu memoriei victimelor Holocaustului din întreaga lume şi şi-a
    exprimat solidaritatea cu supravieţuitorii evenimentelor din timpul celui de-al
    Doilea Război Mondial.
    Ziua Internațională a comemorării Holocaustului, marcată
    în fieare an la 27 ianuarie, reprezintă un moment de reflecție cu privire la
    consecințele tragice pe care manifestările de tip extremist le au asupra
    valorilor solidarității umane, ale democrației și ale respectării drepturilor
    și libertăților fundamentale, transmite MAE. Ministerul îşi reafirmă hotărârea
    de a contribui, prin mecanismele diplomaţiei, la consolidarea instrumentelor
    legislative şi instituţionale apte să prevină şi să sancţioneze antisemitismul şi
    oricare alte manifestări de rasism, xenofobie, discriminare, intoleranţă și
    populism.

    Şi preşedintele Klaus Iohannis a marcat momentul prin decizia de a-i
    decora pe câţiva supravieţuitori ai Holocaustului. Potrivit Administraţiei
    Prezidenţiale, decoraţiile au fost acordate în semn de deosebit respect
    pentru suferinţele îndurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru
    înalta ţinută morală de care au dat dovadă de-a lungul vieţii, precum şi pentru
    eforturile depuse pentru păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului – o
    tragedie pe care omenirea nu trebuie să o mai cunoască. Totodată, președinția
    română a Consiliului Uniunii Europene şi-a stabilit printre priorităţile
    tematice combaterea antisemitismului, a discriminării și a discursului urii. În
    acest sens, vor fi organizate două conferințe cu această temă, prima la Bruxelles,
    în luna februarie și a doua la București, în martie.




    Peste 1.500 de locuri de muncă
    în Spaţiul Economic European sunt puse la dispoziţia românilor prin intermediul
    reţelei Eures, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
    Marea
    majoritate a job-urilor din afara ţării sunt pentru muncitori necalificaţi în
    agricultură. Astfel, sunt căutate, între altele, 800 de persoane
    pentru fermele din Spania, 100 pentru cele din Marea Britanie şi alte 85 pentru
    serele din Olanda. Oferta mai cuprinde 30 de posturi pentru cei dispuşi să
    culeagă căpşuni în Suedia. Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot
    viziona online ofertele la adresa www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la
    sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din zona de reşedinţă,
    unde pot fi îndrumaţi de consilierul Eures.

  • Jurnal românesc – 25.01.2019

    Jurnal românesc – 25.01.2019

    Ministerul pentru Românii de
    Pretutindeni afirmă că a luat notă de decizia Comisiei Europene de a deschide
    procedura de infringement împotriva Austriei ca urmare a indexării alocaţiilor
    pentru copiii cetăţenilor europeni care lucrează în această ţară, în funcţie de
    statul de rezidenţă al minorilor. MRP salută faptul că mecanismele şi
    instituţiile Uniunii Europene acţionează în spiritul echităţii şi al
    tratamentului egal, principii pe care se bazează piaţa unică europeană. Ministerul
    îşi exprimă încrederea că procedurile legale prevăzute în asemenea situaţii vor
    duce la o soluţionare a acestui dosar. Prin această decizie, afirmă MRP,
    Comisia Europeană confirmă că legea intrată în vigoare la 1 ianuarie 2019 în
    Austria încalcă normele UE în materie de securitate socială, precum şi
    principiul egalităţii de tratament aplicat lucrătorilor care sunt cetăţeni ai
    unui alt stat membru, în ceea ce priveşte beneficiile sociale şi fiscale.
    Pentru românii aflaţi în Austria şi care au copiii în România, măsura a
    însemnat reducerea cu aproximativ 50% a alocaţiilor primite. MRP informează că
    va continua să trateze cu prioritate situaţia, iar România, din postura de
    mediator conferită de deţinerea Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii
    Europene, va acţiona ca un promotor al dialogului şi al unei soluţii comune în
    acest dosar.




    Delegația Ministerului pentru
    Românii de Pretutindeni, condusă de secretarul de stat Victor Alexeev a ajuns
    în Bulgaria, la Vidin și la Sofia. Oficialii MRP s-au întâlnit cu reprezentanți
    ai autorităților locale din Vidin, ai mediului asociativ românesc, între care
    Asociația Vlahilor din Bulgaria, organizația AVE- Uniunea Etnicilor
    Români din Bulgaria, Asociația Aromânilor din Dupnița și Asociația Aromânilor din
    Sofia. Cei prezenţi au fost informaţi asupra mecanismelor prin care se pot
    obține fonduri nerambursabile în beneficiul menținerii și promovării
    identității românești peste hotare. O altă delegaţie a Ministerului, condusă de
    secretarul de stat Lilla Debelka, a organizat sesiuni de informare privind
    accesarea fondurilor nerambursabile în Germania, Olanda, Danemarca, Norvegia,
    Suedia, Finlanda, Grecia și Cipru. Demnitarul a prezentat în detaliu liniile de
    finanțare pe care ministerul le pune la dispoziție, precum și elementele cele
    mai importante din Ghidul beneficiarului 2019. În perioada următoare,
    secretarul de stat Victor Alexeev se va deplasa în Republica Moldova, la
    Chișinău și Bălți, și în Ucraina, la Odesa și Ismail, iar secretarul de stat
    Lilla Debelka va mai desfășura sesiuni de informare în Austria și Franța.




    Ambasadorul României în Statele
    Unite ale Americii, George Cristian Maior, s-a deplasat la Pittsburgh, în
    statul Pennsylvania, unde s-a întâlnit cu primarul oraşului, Bill Peduto, şi a
    susţinut o prelegere la Universitatea Carnegie Mellon. La Universitatea
    americană, diplomatul a vorbit despre rolul României în plan european şi
    euro-atlantic, în cadrul prelegerii cu titlul Defending the West’s
    Strategic Frontier: the Black Sea and Beyond şi a punctat obiectivele
    ţării noastre la conducerea Consiliului Uniunii Europene. România
    constituie un pilon strategic în regiunea Mării Negre, la frontiera estică a
    Occidentului şi are o contribuţie esenţială pentru securitatea
    euro-atlantică, a declarat George Maior, care a pledat pentru consolidarea
    Alianţei Nord-Atlantice, aflată la cea de-a 70-a aniversare în acest an. La
    întâlnirea cu primarul din Pittsburgh, Bill Peduto, ambasadorul a amintit de
    comunitatea română din oraş şi a evocat aportul profesorilor şi studenţilor
    români la dezvoltarea societăţii pe plan local. În cadrul discuţiei au fost
    explorate şi perspective de cooperare bilaterală în plan local şi regional, cu
    accent pe domeniile economic, academic şi de cercetare. Ambasada României în
    SUA estimează la circa 1 milion numărul de români care trăiesc în Statele Unite
    ale Americii.

  • Jurnal românesc – 21.01.2019

    Jurnal românesc – 21.01.2019

    Ministrul
    pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Elena Intotero, s-a întâlnit, la
    Bruxelles, cu Johannes Hahn, comisarul european pentru Politici de Vecinătate
    şi Extindere, cu care a discutat despre iniţiativele destinate comunităţilor
    istorice româneşti şi evenimentele organizate de minister în perioada
    Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Johannes Hahn a apreciat că această
    perioadă reprezintă o oportunitate deosebită pentru a pune în practică un număr
    cât mai mare de proiecte. La rândul său, ministrul Intotero a subliniat
    preocuparea MRP pentru cultivarea şi valorificarea identităţii lingvistice,
    spirituale şi culturale a românilor de pretutindeni şi a reafirmat interesul
    României de a contribui la promovarea, în statele din vecinătatea UE, a
    valorilor europene şi a respectării drepturilor omului şi a statului de drept.
    Alte teme abordate au fost migraţia din interiorul Uniunii Europene, dar şi
    dinspre state terţe către bolcul comunitar, precum şi demersurile pentru încurajarea
    reinserţiei socio-profesionale în statele de origine.




    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni derulează, în comunitățile istorice și în
    diaspora, o campanie de informare privind finanțările nerambursabile oferite de
    instituţie în 2019. După vizita de lucru din Ucraina, la Cernăuţi şi raioanele
    Hliboca şi Herța, secretarul de stat Victor Alexeev s-a deplasat în Maramureşul
    istoric, la Slatina/Solotvino şi la Apșa de Jos, unde s-a întâlnit cu primarii
    localităților cu populație românească din Transcarpatia, cu reprezentanți ai
    mediului asociativ, ai clerului, ai mass-mediei în limba română și cu directori
    de școli și profesori. Victor Alexeev le-a explicat pe larg prevederile și
    mecanismele cuprinse în Ghidul Beneficiarului 2019, documentul cadru care
    stipulează condițiile în baza cărora se pot accesa fonduri nerambursabile de la
    MRP. După vizita în Ucraina, delegaţia românească s-a oprit în Ungaria, la
    Gyula, unde a vizitat Liceul Nicolae Bălcescu, instituţie care
    împlineşte, în 2019, 70 de ani de la înfiinţare. La întâlnirile care au avut
    loc s-a discutat despre finanțările nerambursabile, dar şi despre situaţia
    comunităţii româneşti din Ungaria. În paralel cu vizitele de lucru din
    comunităţile istorice, delegaţii ale Ministerului s-au deplasat la Bruxelles, la
    Washington, şi, cel mai recent, în Italia la Catania. Secretarii generali din
    MRP Alina Hagima și Elena Ilie le-au prezentat românilor din sudul Italiei,
    mijloacele și condițiile prin care aceștia pot accesa fonduri nerambursabile
    precum și pașii pe care trebuie să îi urmeze pentru a depune proiecte
    eligibile. Cei doi oficiali au programate, în perioada următoare, sesiuni de informare
    la Torino și Roma.




    Senatul
    Universităţii de Medicină şi Farmacie Grigore T. Popa Iaşi a
    aprobat metodologia de înscriere la concursul de admitere în anul universitar
    2019/2020 pentru românii din afara graniţelor. Candidaţii vor fi admişi pe baza
    unui concurs de dosare. Potrivit Universităţii, sunt consideraţi români de
    pretutindeni cei care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română,
    persoanele de origine română, cele care aparţin filonului lingvistic şi
    cultural românesc şi care locuiesc în afara frontierelor României, românii
    emigraţi, fie că au păstrat sau nu cetăţenia română, descendenţii acestora,
    precum şi cetăţenii români cu domiciliul stabil sau reşedinţa în străinătate. Anul
    trecut, concurenţa a fost peste aşteptări, de 16/loc, a declarat prof. univ.
    dr. Viorel Scripcariu, rectorul instituţiei de învăţământ. Perioada de
    înscriere este 08 – 14 iulie 2019, evaluarea dosarelor va avea loc pe 15 şi 16
    iulie, iar afişarea rezultatelor, pe 16 iulie. Contestaţiile se pot depune pe
    17 iulie, iar rezultatele finale vor fi afişate pe 19. Dosarul de candidatură
    trebuie expediat sau depus direct la Registratura Universităţii de Medicină şi
    Farmacie din Iaşi, cu menţiunea pe plic Admitere români de
    pretutindeni. Există şi posibilitatea depunerii candidaturii prin email
    la admitere.etnici.romani@umfiasi.ro sau la adresa dosarerompret@edu.gov.ro.
    Oferta locurilor alocate precum şi Metodologia de admitere vor fi publicate pe
    site-ul Universităţii www.umfiasi.ro, la secţiunea Admitere.

  • Jurnal românesc – 18.01.2019

    Jurnal românesc – 18.01.2019

    Prim-ministrul Viorica Dăncilă a
    declarat că autorităţile de la Bucureşti sunt pregătite să le ofere soluţii românilor care muncesc
    şi studiază în Regatul Unit indiferent de scenariul privind Brexit.

    Respectăm votul din Camera Comunelor şi sperăm că Marea Britanie va veni
    cât mai repede cu soluţii concrete privind etapele următoare, astfel încât
    retragerea din Uniunea Europeană să afecteze cât mai puţini cetăţeni şi mediul
    de afaceri,
    a spus Dăncilă.

    Premierul a precizat că executivul de la
    Bucureşti s-a preocupat în permanenţă de respectarea şi protejarea drepturilor
    românilor care studiază şi muncesc în Marea Britanie. Încă de la
    începutul procesului de negociere a fost creat un mecanism interministerial
    pentru problematica Brexit, care urmăreşte cu atenţie modalitatea în care
    prevederile acordului sunt implementate, astfel încât cetăţenii români
    rezidenţi în Marea Britanie să nu fie afectaţi,
    a afirmat Viorica Dăncilă.


    Secretarul de stat în Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni Victor Alexeev s-a deplasat în satele din nordul
    Bucovinei, unde s-a întâlnit cu cadre didactice, elevi și directori de
    instituții de învățământ din raioanele Hliboca şi Herța.
    Demnitarul român le-a
    transmis că Ministerul își propune continuarea și extinderea în 2019 a inițiativelor
    de susținere a românilor din jurul granițelor şi a adus în atenție programele
    de finanțare nerambursabilă puse la dispoziție de MRP. Victor Alexeev a
    prezentat mecanismul de înscriere pentru proiecte şi i-a încurajat pe cei
    prezenţi să se implice și să dezvolte programe în beneficiul educațional al
    românilor din teritoriu.

    Concomitent cu evenimentele din Ucraina, o delegaţie a
    MRP s-a deplasat la Washington, în Statele Unite ale Americii, unde a organizat
    o sesiune de informare privind finanțările nerambursabile oferite de
    instituţie. La seminarul desfăşurat la Ambasada României din capitala SUA au
    participat reprezentanți ai asociațiilor, organizațiilor, bisericilor şi
    entităților comunității românești care doresc să depună proiecte. Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni precizează că finanţările nerambursabile se
    acordă în limita bugetului, pe baza evaluării de către o comisie a programelor,
    proiectelor sau acţiunilor şi se realizează efectiv prin contracte încheiate cu
    solicitanţii care întrunesc condiţiile cumulative prevăzute în Ghidul
    Beneficiarului 2019.


    Guvernul din Italia a adoptat o
    lege privind crearea venitului de cetăţenie, care va fi acordat şi
    străinilor din peninsulă.
    Venitul de cetăţenie se adresează celor 5
    milioane de persoane care trăiesc sub pragul sărăciei în Italia, cu condiţia să
    nu fi locuit în străinătate în ultimii doi ani – pentru italieni şi să fi
    locuit în Italia timp de cel puţin zece ani – pentru străini. Potrivit
    corespondentului Radio România, de venitul de cetăţenie pot
    beneficia şi românii rezidenţi de cel puţin 10 ani in Italia şi cu un venit
    anual sub 9.360 de euro.

    Venitul de cetăţenie va fi de 780 de euro pe lună
    pentru o singură persoană pe o perioadă de 18 luni, cu creşteri sau scăderi în
    funcţie de situaţia familiei. În această perioadă, beneficiarii nu vor putea
    refuza mai mult de trei oferte de locuri de muncă, dintre care a doua ofertă
    poate să ia în considerare un job la o distanţă de până la 250 km de casă, iar
    a treia un loc de muncă oriunde pe teritoriul Italiei. Există numeroase
    stimulente economice pentru cei care acceptă să se mute.

    În acest caz,
    venitul de cetăţenie este prelungit cu 3 luni, iar cardul prin care
    se plăteşte acest venit îi va permite beneficiarului să efectueze un transfer
    lunar de bani pentru plata chiriei. De asemenea, cu acest card cetăţeanul va
    putea plăti cheltuielile pentru transportul public, educaţie şi sănătate.
    Guvernul italian are alocate 7 miliarde de euro în bugetul pe 2019 pentru
    Venitul de cetăţenie.

  • Jurnal românesc – 17.01.2019

    Jurnal românesc – 17.01.2019

    Ministerul
    Afacerilor Externe transmite că regretă rezultatul votului desfăşurat în Camera
    Comunelor din Parlamentul britanic cu privire la Acordul de retragere a
    Regatului Unit din UE şi Declaraţia politică privind cadrul relaţiilor
    viitoare. MAE anunţă că respectă procedurile interne ale Marii Britanii şi îşi
    exprimă speranţa că dezbaterea politică din Marea Britanie pe tema Brexit va
    permite identificarea unei soluţii politice care să întrunească susţinerea
    majorităţii deputaţilor britanici. Aşteptăm propuneri concrete din partea
    Guvernului britanic cu privire la paşii de urmat şi acţiunile pe care le are în
    vedere în perioada următoare. Procesul de retragere a Marii Britanii din
    Uniunea Europeană reprezintă o prioritate majoră pe agenda Guvernului României,
    în special din perspectiva finalizării acestuia pe durata Preşedinţiei României
    la Consiliul Uniunii Europene, se arată într-un comunicat emis de
    instituţie. Ministerul apreciză că Acordul de retragere oferă un fundament juridic
    solid pentru ieşirea Marii Britanii din UE, limitează consecinţele negative
    generate de Brexit şi oferă certitudine cetăţenilor europeni din Regatul Unit,
    dar şi mediului de afaceri. Preşedinţia României la Consiliul Uniunii
    Europene va urmări cu prioritate adoptarea accelerată a tuturor propunerilor
    legislative necesare, astfel încât UE27 să fie pregătită la data retragerii
    Marii Britanii, mai transmite Ministerul de Externe.




    Ministerul pentru
    Românii de Pretutindeni anunţă că își exprimă sprijinul față de comunitatea de
    români din Marea Britanie, în contextul în care Parlamentul britanic a respins
    Acordul privind ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. MRP informează
    că, în cadrul negocierilor derulate la nivel european privind efectele Brexit-ului,
    s-a concentrat pe protejarea drepturilor cetățenilor. Regretăm rezultatul
    votului din Camera Comunelor. O retragere fără acord a Marii Britanii din UE ar
    avea consecințe serioase atât pentru statele membre, cât și pentru Marea
    Britanie. Ne exprimăm speranța că prin dialog parlamentarii britanici vor
    ajunge la un consens privind Brexit-ul, se precizează într-un comunicat
    de presă. Ministerul susţine că, și în perioada următoare, scopul comun trebuie
    să fie minimizarea pe cât posibil a efectelor negative asupra vieților
    cetîţenilor europeni din UK şi a celor britanici din UE, indiferent de
    scenariul spre care vor evolua negocierile. MRP reiterează că poziția UE27
    rămâne aceea că Acordul negociat este unul echilibrat și răspunde adecvat preocupărilor
    părților implicate. Totodată, Ministerul informează că, în calitate de
    deţinător al Preşedinţiei Consiliuilui Uniunii Europene, România va susține
    dialogul și cooperarea în vederea atingerii unui rezultat care să aibă ca
    principal obiectiv interesele cetățenilor europeni.




    Secretarul de stat
    în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Alexeev, care a participat
    la festivitățile dedicate Zilei Culturii Române desfăşurate la Cernăuți, s-a
    întâlnit la sediul Consulatului General al României la Cernăuți cu membrii
    mediului asociativ românesc, ai mass-media în limba română, ai clerului, cu
    directorii de școli din regiunea Cernăuți și cu reprezentanți ai entităților
    locale. Subiectul principal al discuțiilor l-a reprezentat mecanismul de depunere
    a proiectelor pentru obţinerea finanțării nerambursabile din partea MRP, în
    baza Ghidului Beneficiarului 2019, document care se regăseşte pe site-ul
    instituţiei www.mprp.gov.ro. Secretarul de stat a anunţat că urmează să
    efectueze vizite de lucru şi în ținutul Herța și raionul Hliboca, în regiunea
    Transcarpatia, dar și la Ismail. Totodată, secretarul de stat Lilla Debelka s-a
    deplasat la Bruxelles pentru a le prezenta românilor din Belgia etapele
    depunerii proiectelor de finanţare nerambursabilă. Demnitarul a anunţat că, în
    perioada următoare, va desfășura sesiuni similare și în Germania, Olanda,
    Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda, Grecia, Cipru, Austria şi Franța,
    evenimentul de la Bruxelles fiind primul care deschide turneul sesiunii de
    informare în Europa.

  • Jurnal românesc – 14.01.2019

    Jurnal românesc – 14.01.2019

    Ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, s-a întâlnit, la Tel Aviv, cu
    reprezentanți ai comunității românilor din Israel și cu autoritățile locale din
    oraşul Petah Tikva, înfrățit cu municipiul Bacău.
    Demnitarul român a fost primit
    de primarul oraşului, Rami Greenberg, a cărui familie este originară din România,
    şi s-a întâlnit cu elevi ai Școlii de Diplomație din oraşul israelian, dintre
    care mulți cunoșteau deja România și participaseră la schimburi de experiență
    în țara noastră. Cu ocazia vizitei în Israel, secretarul general în Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni Alina Hagima a coordonat la sediul ICR Tel Aviv
    o sesiune de informare privind obținerea de finanțări nerambursabile din partea
    ministerului. Participanţilor le-au fost prezentaţi pașii care trebuie urmați
    în vederea alcătuirii unui dosar eligibil. Demersul face parte dintr-o campanie
    inițiată de MRP în mai multe state cu importante comunități românești, astfel
    încât, în sesiunea de finanțare pe anul 2019, românii din diaspora să poată
    pune în practică proiecte cât mai multe în vederea promovării și afirmării
    identității etnice, culturale și lingvistice, transmite instituţia.




    Ministrul Muncii,
    Marius Budăi, a anunţat că, împreună cu ministrul pentru românii de pretutindeni,
    Natalia Intotero, va organiza, în februarie, în Italia, o bursă a locurilor de
    muncă pentru românii din peninsulă
    . Iniţiativa beneficiază de sprijinul
    sindicatelor, al patronatelor din construcţii şi al specialiştilor din Agenția
    Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. În luna februarie vom face în
    Italia, la Milano sau Torino, o bursă a locurilor de muncă pentru românii
    noştri care muncesc acolo. Mergem cu oferte clare, pe perioade clare.
    Sindicatele şi patronatele din construcţii, patronii mai ales, au spus că vor
    mai pune şi ei, iar salariul minim va ajunge la 3.500 – 4.000 lei net. Sperăm
    să începem uşor, uşor să ne aducem specialiştii acasă, a declarat Marius
    Budăi. Ministrul Muncii a spus că România a ajuns în situaţia unei ţări cu
    deficit de angajaţi, dar că, în ultima perioadă, exodul forţei de muncă s-a
    redus considerabil. În decembrie 2016 şomajul era 4,8%. În iulie 2018
    şomajul a fost 3,48%. Asta înseamnă că măsurile pe care le-am luat (…) încep
    să-şi facă vizibile rezultatele, a afirmat Budăi. Potrivit acestuia, în
    ultimii doi ani, au fost create 200.000 de locuri de muncă.




    Secretarul de stat
    în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Alexeev a participat, în
    Serbia, la Veliko Gradiste, la evenimentul Românii pentru Români, o
    inițiativă a Uniunii Românilor din Serbia dedicată promovării, dezvoltării și
    încurajării coeziunii mediului asociativ românesc din ţara vecină.
    Cu acest
    prilej, s-a discutat despre situația actuală a comunității românești și despre
    modalitățile de cooperare dintre românii din Serbia și cei din România prin
    intermediul structurilor asociative, cu accent pe dezvoltarea de proiecte
    comune. Un alt subiect important l-au reprezentat limba română și
    posibilitățile de colaborare în vederea învățării, perfecționării și promovării
    acesteia în Serbia atât prin cursuri susţinute de profesori, cât și prin
    intermediul mass-media. Cu acest prilej, autoritătile sârbe, alături de reprezentanți
    ai comunității românești din Timoc și ai asociațiilor românești din mai multe
    orașe ale României, au înființat Clubul de prietenie Sârbo-Român Regina
    Maria. Victor Alexeev i-a încurajat pe participanţi să se înscrie pentru
    finanțare nerambursabilă la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.
    Totodată, secretarul de stat a spus că se va deplasa în comunitățile istorice
    din jurul granițelor României pentru a prezenta pe larg procedurile și
    documentele aferente procesului de depunere de proiecte la minister. Aproximativ
    300.000 de etnici români trăiesc în Serbia, potrivit Strategiei Naționale
    pentru Românii de Pretutindeni 2017-2020.