Tag: Victor Bostinaru

  • Modernizarea Uniunii Vamale, consolideză relaţiile UE-Turcia

    Modernizarea Uniunii Vamale, consolideză relaţiile UE-Turcia

    Uniunea vamală reprezintă o piatră de temelie a UE și un factor esențial în funcționarea pieței unice. Multe dintre activitățile din domeniul vamal sunt de natură transfrontalieră, întrucât implică și afectează toate statele membre. Fostul eurodeputat Victor Boștinaru, a făcut recent un apel către Comisia Europeană pentru modernizarea Uniunii Vamale UE – Turcia, demers capabil să consolideze, în continuare, legăturile strânse dintre Turcia și UE. Intervenția eurodeputatului Victor Boștinaru a avut loc în contextul dezbaterii Raportului Comisiei pe 2018 privind Turcia, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.





    În primul rând aș vrea să mulțumesc Consiliului, Comisiei și Președinției rotative a României pentru analiza foarte echilibrată a relațiilor dintre UE și Turcia.


    Rămân convins că Turcia este un partener important al Uniunii Europene. Procesul de extindere ne-a permis să influențăm în mod semnificativ drumul Turciei către democrație în ultimele decenii. Poate acest lucru a durat prea mult.


    Regret însă să observ distrugerea unor realizări democratice începând din 2016. Am încredere totuși că o Turcie europeană este în beneficiul tuturor, fie că vorbim de UE, NATO sau fiecare stat membru în parte. Iată de ce noi, ca Uniune Europeană, trebuie să fim vigilenți și fermi în ceea ce privește condamnarea încălcărilor drepturilor omului, a libertăților și a statului de drept în Turcia, dar menținând dialogul puternic, regulat și constructiv cu această țară importantă.


    Acest lucru include, de asemenea, un dialog strâns și o aliniere privind chestiunile legate de politica externă, apărare și securitate, cu un accent deosebit pe combaterea terorismului și pe probleme de importanță militară strategică – întrucât Turcia este un membru foarte important al alianței militare NATO.


    Deși Turcia este al cincilea cel mai mare partener comercial al UE și Europa este de departe cel mai mare partener economic al Turciei, cu Germania în frunte, Uniunea Vamală rămâne depășită ca termen. Modernizarea Uniunii Vamale va consolida în continuare legăturile deja strânse dintre Turcia și UE și ar menține acest important partener ancorat la Uniunea Europeană. Prin urmare, invit Comisia să înceapă lucrările pregătitoare pentru modernizarea Uniunii Vamale, iar Consiliul să ofere mandatul cât mai curând posibil.



  • Înființarea Fondului European de Apărare

    Înființarea Fondului European de Apărare

    Eurodeputatul Victor Boștinaru, vicepreședintele Grupului S&D pentru politică externă,
    a pledat în ultimul său discurs din plenul Parlamentului European, pentru
    adoptarea instituirii Fondului European de Apărare. Apelul eurodeputatului
    român a venit în contextul dezbaterii raportului Zdzisław Krasnodębski, în
    plenul Parlamentului, reunit la Strasbourg.




    Comisia Europeană a propus, pentru
    următorul buget multianual (2021 – 2027) al Uniunii, înființarea unui Fond
    European de Apărare. Prin înfiinţarea acestui fond, Uniunea Europeană doreşte
    să îşi consolideze capacitatea de a-şi proteja şi de a-şi apăra cetăţenii, în
    încercarea de a deveni un actor mai important la nivel mondial. Oficialii
    europeni consideră că Fondul, în valoare de 13 miliarde de euro, va oferi
    capacitatea financiară pentru investiții transfrontaliere în tehnologii și
    echipamente de ultimă generație și complet interoperabile în domenii precum
    programele de software criptate și tehnologia dronelor. Din acest Fond, 4,1
    miliarde de euro vor fi alocate pentru finanțarea directă a unor proiecte de
    cercetare competitive și colaborative, care implică cel puţin trei parteneri
    din trei state membre.Eurodeputatul Victor Boștinaru, a pledat în ultimul său
    discurs din plenul Parlamentului European, pentru adoptarea instituirii
    Fondului European de Apărare




    Într-o lume volatilă,
    multi-polară, care se confruntă cu multiple amenințări noi și hibride, este
    esențial ca Uniunea Europeană să-și consolideze rolul de actor global influent
    și eficient.


    În
    prezent, politica Uniunii Europene de Securitate și Apărare reprezintă o
    prioritate majoră pentru cetățenii noștri și de aceea și-a găsit ecoul în
    recent adoptata politică. Dezvoltarea politicii noastre comune de apărare este
    fără îndoială una dintre principalele noastre contribuții la implementarea
    Strategiei globale a Uniunii Europene.


    Scopul
    propunerii legislative, negociată just și eficient cu Consiliul, este de a
    înființa Fondul European de Apărare în cadrul CFM 2021-2027, astfel încât: să
    răspundă priorității crescânde pe care o reprezintă apărarea și securitatea în
    Uniunea noastră; să rezolve fragmentarea mare a sectorului de apărare și să
    evite dublarea și ineficiența; să încurajeze achiziționarea în colaborare a
    echipamentelor de apărare.


    În
    plus, obiectivele generale ale Fondului European de Apărare, așa cum au fost
    ele enunțate, au reprezentat priorități-cheie ale Grupului meu, care militează
    pentru «O mai mare eficiență în industria de apărare și promovează o piață
    internă mai integrată a mijloacelor de apărare și sprijin UE pentru o cercetare
    și dezvoltare coordonată». Subliniez încă o dată nevoia de a continua
    promovarea unui ordini multilaterale bazate pe reguli, așa cum este consacrat
    în Carta ONU și de a consolida cooperarea cu NATO, singura garanție a
    securității colective pe continentul nostru.




  • Viitorul Politicii de Coeziune  după 2020

    Viitorul Politicii de Coeziune după 2020

    Politica de coeziune generează avantaje pentru toate regiunile UE. Nivelul investițiilor reflectă necesitățile de dezvoltare ale statelor membre. Regiunile sunt clasificate în funcție de produsul lor intern brut (PIB) în regiuni mai dezvoltate, de tranziție sau mai puțin dezvoltate. Potrivit acestei clasificări, fondurile asigură între 50% și 85% din totalul finanțării unui proiect. Necesarul de finanțare rămas poate proveni din surse publice (naționale sau regionale) ori private. Obiectivul general al politicii este acela de a stimula competitivitatea regiunilor și orașelor Europei, încurajând creșterea și crearea de locuri de muncă.

    În plenul Parlamentului European de la Strasbourg, eurodeputatul Victor Boștinaru, membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European și fost raportor pentru regulamentul Fondul de Coeziune pentru perioada 2014-2020, asalutat raportul eurodeputaților Constanze Krehl și Andrey Novakov privind reglementarea fondurilor europene în perioada 2021-2027.

    Acest raport este fundamental pentru viitorul Politicii de Coeziune și doresc să-i felicit pe raportori pentru eforturile și rezultatele lor. Ceea ce ei au reușit pare aproape miraculos, ținând cont de momentul în care au început pregătirile pentru a fi prezentată formula finală a raportului către Parlamentul European. În același timp, constat că au îmbunătățit considerabil varianta propusă de către Comisia Europeană.

    O Politică de Coeziune puternică, eficientă, bine finanțată și bazată pe solidaritate este esențială nu doar pentru regiunile sărace, ci pentru dezvoltarea întregii Uniuni Europene.

    Totodată însă, permiteți-mi să subliniez opoziția mea puternică împotriva condiționalității macroeconomice. Aceasta nu are nicio legătură cu Politica de Coeziune și sper că acest Parlament o va respinge, așa cum a făcut-o și în trecut.

    În ce privește calendarul adoptării acestui regulament, doresc să solicit tuturor colegilor și instituțiilor să depună toate eforturile ca pe parcursul timpului rămas să încheiem cât mai multe din capitolele convenite pentru Regulamentul Comun. În același timp, solicit formal Consiliului și Președinției Rotative Române să asigure oficial Parlamentul că în viitor nu se vor redeschide pentru negocieri capitolele deja închise.


  • Acordul istoric de liber schimb UE – Japonia intra în vigoare în februarie

    Acordul istoric de liber schimb UE – Japonia intra în vigoare în februarie

    Astăzi intră în vigoare
    acordul comercial UE-Japonia, cel mai amplu acord bilateral negociat vreodată
    de UE.






    Acordul de parteneriat economic
    dintre UE și Japonia va elimina aproape toate taxele vamale pe care le plătesc
    companiile europene, în valoare totală de aproximativ 1 miliard de Euro/an. El
    este apreciat drept o atitudine clară în sprijinul unui comerţ liber şi
    echitabil, bazat pe reguli, într-o perioadă plină de provocări serioase venite
    ca urmare a unor atitudini protecţioniste. Zona de liber schimb creată de
    acest acord cuprinde 635 de milioane de oameni şi aproape o treime a PIB-ului
    mondial.


    Europarlamentarul Victor Boştinaru,
    vicepreşedinte Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din
    PE: Faptul că intră în vigoare în timpul Preşedinţiei române este un lucru
    care trebuie salutat, România fiind ferm în favoarea acordului. Este unul
    dintre cele mai îndelung negociate acorduri. Este, probabil, acordul cel mai
    sofisticat în ce priveşte complexitatea clauzelor, inclusiv cea referitoare la
    mediu, la originea produselor, la standardele sociale de muncă şi într-un
    context în care globalizarea în general este pusă sub semnul întrebării şi
    comerţul internaţional liber este ameninţat de-a dreptul din cauza poziţiilor
    diverşilor actori pe scena globală. Intrarea în funcţiune a acestui acord este
    o gură de oxigen într-o perioadă în care inclusiv OMC vorbeşte deschis despre
    riscul recesiunii şi al accentuării confruntărilor pornind de la barierele
    comerciale. De aceea, Europa şi Japonia fac marea excepţie.


    Cei mai mari beneficiari sunt
    comercianții de vinuri, băuturi spirtoase, textile şi produse din piele,
    IMM-urile şi companiile din domeniul feroviar. Sectoarele cele mai sensibile,
    precum producţia de orez, sunt protejate. În schimb, produse precum vinul,
    brânzeturile, carnea de porc şi de vită, pastele, ciocolata şi biscuiţii vor fi
    scutite de taxe vamale, imediat, sau după o perioadă de tranziţie. 205 produse
    cu indicație geografică europeană vor fi protejate, pentru a sprijini
    IMM-urile, care reprezintă 78% din numărul exportatorilor către Japonia.


    Victor Boştinaru, despre impactul
    acordului asupra cetăţenilor: Pe de o parte, vom avea pe piaţa europeană
    produse japoneze la preţuri mai mici, produse recunoscute pentru calitatea lor.
    Pe de altă parte, produsele europene vor intra pe una dintre cele mai protejate
    şi mai sofisticate pieţe din lume, piaţa japoneză. Nu în ultimul rând, are o
    dimensiune strategică, pentru că este cel mai complex acord comercial prin care
    UE îşi deschide accesul spre piaţa Pacificului, piaţă care astăzi are deja
    toate elementele să fie definită ca viitoarea cea mai mare piaţă comercială a
    lumii. De aceea, UE trebuia să facă acest lucru, chiar dacă, din motive electorale, din motive de populism
    de stânga sau de dreapta, au fost şi voci care puneau în discuţie ratificarea
    şi apoi intrarea în funcţiune a acestui acord.


  • European Week: Dezbatere EuranetPlus despre viitorul Spaţiului Schengen

    European Week: Dezbatere EuranetPlus despre viitorul Spaţiului Schengen

    Dezbatere EuranetPlus sub genericul European Week



    Radio România a organizat la Bruxelles, la Parlamentul European, o dezbatere EuranetPlus despre viitorul Spaţiului Schengen, sub genericul European Week.



    Proiectul EuranetPlus se află într-o a treia etapă, din septembrie 2017 până în august 2019. În acest cadru am reluat într-un nou format seria dezbaterilor pe care le organizăm periodic la Bruxelles şi Strasbourg, pe teme europene de larg interes.



    Dezbaterea a fost organizată de Radio România Internaţional, post din cadrul Societăţii Române de Radiuodifuziune, serviciul public.



    Au răspuns invitaţiei Renate Weber, eurodeputat, Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, Vicepreședinte al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Victor Boştinaru, eurodeputat, Vicepreședinte al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European, Marian-Jean Marinescu, eurodeputat, Vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat), şi Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic şi Social European, Grupul Lucrători” (Grupul II).



    România şi Spaţiul Schengen



    Subiectul dezbaterii a fost unul care preocupă şi care este periodic discutat în societatea românească, uneori cu patimă. România consideră că a îndeplinit condiţiile tehnice de intrare în Spaţiul Schengen şi că i se impun condiţii politice, care nu au nimic de-a face cu mecanismul normal de intrare a unei ţări în acest spaţiu de liberă circulaţie. Olanda, Franţa, Germania, Finlanda sunt statele care ridici periodic obiecţii ca România (şi Bulgaria, cu care suntem la pachet) să intre în Schengen. Unul dintre scenarii este să intrăm parţial în Schengen, cu aeroporturile şi porturile.



    Puteţi asculta dezbaterea în fişierul de mai jos.





    European

  • Situaţia din România în dezbaterea Parlamentului European

    Situaţia din România în dezbaterea Parlamentului European

    Tensiunea politică de la Bucureşti a fost, joi, subiect de
    dezbatere în Parlamentul European. În prezenţa prim-vicepreşedintelui Comisiei
    Europene, Frans Timmermans, aceasta s-a dovedit mai mult un schimb de replici
    între europarlamentarii români din partide diferite, în condiţiile unei
    participări extrem de reduse a colegilor lor din alte ţări. Eurodeputatul PNL,
    Cristian Buşoi, a apărat libertatea cetăţenilor români de a cere în stradă
    apărarea statului de drept, după adoptarea, de către Guvern, a unei ordonanţe
    de urgenţă prin care sunt modificate codurile Penal şi de Procedură Penală.
    Cristian Buşoi: Majoritatea românilor, preşedintele Klaus
    Iohannis, societatea civilă, instituţiile din sistemul judiciar luptă cu toate
    armele legale şi constituţionale să oprească acest abuz al Guvernului. Liderii
    partidului de guvernământ consideră că, dacă au câştigat alegerile,
    politicienii primesc nu responsabilitatea de a guverna conform legii, ci
    privilegiul de a fi peste legea care guvernează ţara, punând sub semnul
    întrebării funcţionarea statului de drept.

    Mulţi spun că ordonanţa de
    urgenţă este cu dedicaţie: prin
    intermediul ei, s-ar urmări dezincriminarea parţială a
    unor fapte penale de care s-ar face vinovaţi unii membri ai partidelor din coaliţia la putere. De
    aceea, fostul ministru al Justiţiei, în prezent europarlamentar în Grupul
    Conservatorilor şi Reformiştilor, Monica Macovei, a susţinut că actul
    normativ este cu dedicaţie: Singurul lucru pe care Parlamentul European poate să-l facă, şi trebuie
    să-l facă şi Comisia, este să ceară ca până pe 9 februarie, când intră în
    vigoare modificările la Codul Penal, acest Guvern să revoce, tot prin ordonanţă
    de urgenţă, acea ordonanţă de urgenţă care a modificat Codul Penal.

    De cealaltă parte, reprezentantul PSD în Legislativul european,
    Victor Boştinaru, a punctat: Această ţară profund loială, România, merită să se
    întoarcă la democraţie, la Constituţie şi la separarea puterilor în stat. În
    acest moment dramatic pentru ţara mea, naţiunea mea nu ar accepta ca strada să
    răstoarne un guvern. Consecinţele ar fi incalculabile.

    Cât despre independenta Norica Nicolai, aceasta a susţinut deciziile
    Guvernului: Astăzi
    la Bucureşti, domnule comisar, asistăm, sub un pretext care ţine de
    administrarea justiţiei, la o încercare de răsturnare a unei puteri politice
    legitim alese, pentru că această ordonanţă, domnule comisar, este realizată în
    acord cu prevederile Constituţiei României, care obligă ca, atunci când Curtea
    Constituţională declară ca neconstituţionale texte de lege, acestea să fie puse
    în acord cu legea respectivă în 45 de zile.

    România nu poate face paşi înapoi în drumul
    său spre întărirea statului de drept, a declarat prim-vicepreşedintele
    Comisiei Europene, Frans Timmermans. El a apreciat progresele de până acum în
    lupta anti-corupţie,
    dar a subliniat că se află pe ultima sută de metri a unui lung maraton spre
    întărirea statului de drept. Or, nu pot fi făcuţi paşi înapoi.

  • Nach Wahldebakel im Ausland: politischer Wille zur Regelung der Diaspora-Wahl kaum vorhanden

    Nach Wahldebakel im Ausland: politischer Wille zur Regelung der Diaspora-Wahl kaum vorhanden

    Bilder mit tausenden Rumänen, die vor den Wahllokalen im Ausland Schlange stehen, um ihren Präsidenten zu wählen, eröffneten Anfang November alle Nachrichtensendungen der rumänischen Fernsehsender. Trotz der lautstarken Unzufriedenheit der rumänischen Gemeinschaften im Ausland wiederholte sich die Situation zwei Wochen später bei der Stichwahl. In dieser Hinsicht trafen die rumänischen Behörden, deren Aufgabe die Organisierung der Wahlen war, Ma‎ßnahmen zur Verbesserung des Wahlvorgangs, die sich aber als ineffizient erwiesen haben. Zwei Au‎ßenminister traten vor dem Hintergrund der entstandenen Situation zurück. Der sozial-demokratische Ministerpräsident Victor Ponta musste, seinen eigenen Aussagen zufolge, den politischen Preis dafür zahlen, dadurch dass er die Wahlen zugunsten seines Gegenkandidaten, des Liberalen Klaus Iohannis, verloren hat.



    Es gab aber auch ein Nachspiel. Die Generalstaatsanwaltschaft hat die Strafverfolgung wegen Amtsmissbrauchs, Fahrlässigkeit im Dienst und Einschränkung der Wahlrechte aufgrund zahlreicher Klagen der Rumänen eingeleitet, die im Ausland leben und nicht wählen konnten, obwohl sie stundenlang vor den Wahllokalen gewartet haben. Danach wurde die Akte der Wahlen im Ausland von der Nationalen Antikorruptionsbehörde DNA übernommen, denn für einige Taten, gegen die in dieser Akte strafrechtlich ermittelt wird, besteht ein Korruptionsverdacht. Laut dem rumänischen Strafgesetzbuch wird die Einschränkung des Wahlrechts oder des Rechtes, gewählt zu werden, egal durch welche Mittel dies erfolgt, mit einer Freiheitsstrafe von 6 Monaten bis zu 3 Jahren bestraft. Ein Ermittlungsthema in dieser Akte handelt von der Möglichkeit, mehr Wahllokale im Ausland zu eröffnen, und von der Frage, und ob es den gesetzlichen Rahmen für die Einrichtung zusätzlicher Wahllokale zwischen den beiden Wahlrunden gab.



    Au‎ßer dem rechtlichen Aspekt dieser Angelegenheit führten die festgestellten Engpässe bei der Stimmabgabe zur Wiederaufnahme der Debatte über das rumänische Wahlsystem insgesamt. Die rumänischen Entscheidungsträger suchen seit einiger Zeit nach einer verbesserten Fassung. Radu Carp, Professor an der Fakultät für Politikwissenschaften der Bukarester Universität, erläutert:



    Es hat zwei Gesetzentwürfe für die Briefwahl gegeben. Der erste wurde 2011 von der Liberal-Demokratischen Partei (PDL) ins Leben gerufen und vom Senat verabschiedet. Danach wurde er der Abgeordnetenkammer vorgelegt und blieb dort rund 2 Jahre hängen. Der Entwurf wurde schlie‎ßlich im März 2013 durch die gegenwärtige Regierung der Sozial-Demokratischen Partei (PSD) abgewiesen. Der zweite Entwurf wurde von der Abgeordnetenkammer initiiert. Es handelte sich um einen Gesetzentwurf, der vom Senat am 25. Februar 2014 abgewiesen wurde.“




    Ein weiterer Entwurf, der den rumänischen Wählern, die im Ausland wohnhaft oder ansässig sind, die Briefwahl ermöglichen sollte, wurde gerade diese Woche von den Abgeordneten abgewiesen. Eine Diskussion darüber, welche Auswirkungen und Aspekte es diesbezüglich gibt, die aber auch gewährleisten, dass die Briefwahl nicht gefälscht werden kann, hat man nicht geführt. Daher konnte man auch kein Gesetz in diesem Sinne verabschieden, sagte der Europaabgeordnete Victor Boştinaru. Au‎ßerdem erinnerte Victor Boştinaru daran, dass sehr viele EU-Staaten diese Art von Wahl nicht unterstützen. Es gibt aber, so Boştinaru, 3-4 Modelle auf Ebene der Europäischen Union, die Rumänien unbedingt analysieren muss, um beschlie‎ßen zu können was zu tun ist:



    Eine neue Formel könnte die Pflichtwahl für alle Bürger beinhalten. Sie müssen sich vorstellen, auch die zahlreichen griechischen Gemeinschaften im Ausland müssen nach Griechenland kommen, um zu wählen. Die Griechen dürfen nur innerhalb Griechenlands wählen. Vielleicht ist das zu restriktiv. Eine zweite Lösung sind Listen der rumänischen Bürger, die in anderen Staaten wohnen. Diese sind rund sechs Wochen vor den Wahlen verpflichtet, sich bei einer diplomatischen Vertretung Rumäniens zu melden, um ihren Wunsch, zu wählen, zu bestätigen. Man muss die Ortschaft angeben, wo man wohnt, und auch das Wahllokal, wo man seine Stimme abgeben möchte.“




    Nach der besagten Anmeldung dürfen sie am Tag der Wahlen ohne Beschränkung wählen, das aber nur, wenn man seine Absicht, zu wählen, vorangekündigt hat. Die dritte Möglichkeit sei die der elektronischen Wahl, sagt der rumänische Europaabgeordnete:



    Die elektronische Wahl ist eine einfache, kostengünstige Lösung. Diese muss sich aber auf die gemeinsame politische Entscheidung aller Akteure im rumänischen Parlament stützen. Denn nur so wird man sich in Zukunft keinen Vorwürfen mehr aussetzen machen. Au‎ßerdem muss man eine technische Lösung gegen Wahlbetrug finden, die von allen angenommen wird. Letztendlich gibt es die Briefwahl als solche, die z.B. in Italien eingesetzt wird. Alle politischen Parteien führten aber diesbezüglich weitgehende Beratungen und kamen zum Entschluss, dass eine bestimmte Formel von keinem politischen Spieler beanstandet wird.“




    Rumänien muss eine machbare und keine ideale Lösung finden, denn sonst — fügt Victor Boştinaru hinzu — sei die Einrichtung von Wahllokalen für 3 Millionen Rumänen, die im Ausland leben und wahlberechtigt sind, vorausgesetzt alle würden wählen gehen, praktisch unmöglich.