Tag: Victor Negrescu

  • Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

    Victor Negrescu: Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen

    Eurodeputatlu român lugurseaşti că lipseaşti s’tritemu pisti complexul di stat membru ma nău şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari ghenerală tră ună ma bună arăspăndeari a informaţiilor ghenerali di la UE şi acţiunea noastră tru Europa
    Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen. Viţeprezidentulu a Parlamentului European, Victor Negrescu, cundille importanţa aluştui amintaticu şi ananghea ta s’năstritemu complexul di stat membru ma nou, şi faţi cllimari ti ună ascumbuseari ghenerală tră ună ma bună arăspăndeari a informaţiilor di la Uniunea Europeană şi acţiunile Româniillei tru Europa.

     

    „Unăoară cu treaţirea tru năulu an, România sărbăturiseaşti majoratlu, 18 ani di la aderarea la UE, pritu integrarea pănu di mardzină tru Schengen. Un scupo tră cari avum contribut niacumtinatu tu decheniulu ditu soni şi cari easti ună altă victorie di etapă tru integrarea noastră tru Uniunea Europeană şi vrearea ca România s’hibă ună boaţi vărtoasă şi influentă tru UE. Nu lipseaşti s’agărşimu că aderarea la zona di liberă urdinari nă da ndrepturi, ama avemu şi borgi ţi lipseaşti s’li ştimu şi s’li tiñisimu aţea turlie ca spaţlu Schengen s’lucreadză cu hăiri.

     

    Tutunăoară, vini oara ca România s’treacă piste complexul di stat membru ma nău şi s’crească axia administrativă tru domeniu ta s’crească nivelu di profesionalism aţea turlie ca acţiunea noastră tru Europa s’aibă hăiri. Ama, ti aestu lucru, easti ananghi ca populaţia s’akicăsească hăirlătiţli a unei Românii influentă tru UE. Fac apel ti ună ascumbuseari ghenerală tră ma bună arăspăndeari a informaţiilor ghenerale di la UE şi acţiunea noastră tru Europa.
    Nu dip tu soni, unăoară cu majoratlu european, România liseaşti ta şi spună ndoi scupadz imbidz pi livelu UE ntră cari arădăpsescu trei:

     

    1. Dizvultarea capacitatillei di negocieri tu ligătură cu dosarele europene di interes cu scupolu s’aducă România tru ţentrul apofasiloru europene;
    2. Influenţarea bugetlui european ama şi iţi izvuri di finanţare europene ti amintari fonduri tră domeniile di interes tră România;
    3. Ună convergenţă ma mari ali Românie cu piaţa internă, şingirlu comercialu externu a UE şi alanti stati dizvultate ditu Europa tră creastirea nivelului di bana şi integrarea tru mecanismele financiare şi economiţi cari pot s’aducă ti văsilia a noastră ma multi oportunităţ di dizvultare’, exighisi europarlamentarlu social-democrat, Victor Negrescu.
    Viţeprezidentulu a Parlamentului European cundille că aesti trei obiective, complementare cu intrarea tru programlu american Visa Waiver şi aderarea la OCDE, easti ună garanţie tră ună Românie influentă tru lumi şi reprezintă una ditu ceareili tră s’ncuntreadză la retorica anti-europeană.

     

    Autoru: RRI
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Premierlu român tu Bruxelles

    Premierlu român tu Bruxelles

    Gioi, Bruxelles, premierlu Marcel Ciolacu zburâ cu prezidenta ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, ti pâzârâpsearea diznău a Planlui Naționalu di Andridzeari ș-Reziliențâ, ti naua achicâseari tu ți mutreaști scâdearea a deficitlui bugetar, cata cumu ș-ti pripunearea ali Românie ti potisea di comisaru evropeanu.
    Marcel Ciolacu adusi aminti câftarea a Bucureștiului tu ți mutreaști pâzârâpsearea diznău a PNRR, dirmi unâ scâdeari cu 10 proțenti a componentâllei di amprumuturi, și zburârâ ș-ti câftarea di pâlteari numirlu trei. Ditu ațeali 76 di jaloani armasirâ tu moabeti patru, iara unu di eali zburaști ti scâdearea a plafonlui di la cari unâ firmâ easti luyursitâ micro-antreprinderi. Uidisitu cu spusa a premierlui, suțata di guvernari di București lipseaști s-pufiseascâ maca va sâ scadâ aestu prag i maca va s-armânâ la isapea di tora, ama, tu aestu caz, va s-tragâ mânâ di la niscânțâ pâradz ditu câftarea di pâlteari numirlu trei.

    Marcel Ciolacu dzâsi, tutnâoarâ, că dusi ma largu moabețli ti pripunearea ali unâ nauâ achicâseari tu ți mutreaști deficitlu ali Românie, ți s-tindâ pi 7 añi, câțe, dzâți premierlu, nai ma mărli investiţii va s-facâ tu aeșțâ doi añi ți va s-yinâ. La andamusea cu ufițiallu evropean, Marcel Ciolacu scoasi tu padi ș-unu stadiu a investiţiilor tu infrastructura a căiloru di heru ș-a geadeiloru.

    Ti infrastructura a căillor di heru, prota pripuneari fu ditu partea ali Românie s-avemu daț niscânțâ pâradz, vârâ 13,7 miliardi di evradz. Aprukeara fu ti vârâ 7 miliardi. Iara alanțâ va s-yinâ ditu unâ finanțari ditu partea a statlui român” – dzâsi Marcel Ciolacu.
    Tutnâoarâ, protlu ministru dzâsi diznău, Bruxelles, că lu pripuni pi Victor Negrescu, vițeprezidentul a Parlamentului Evropean, ta s-hibâ năulu comisaru românu ş-cundille că va unu portofoliu icuonomicu salami ti România. Tutnâoarâ, pripunirea ufițialâ ditu partea a chivernisillei di București va-lli hibâ datâ ali Comisie, dzâți premierlu, dzâlili ți yinu.

    Aduțemu aminti că ma multi vâsilii UE, pritu cari Belgia, Vâryâria, Danemarca, Italia, Luxemburg, Portugalia, nu adrarâ nica pripunirea di comisaru evropeanu. Cathi cratu membru ali Uniuni Evropeanâ ari unâ potisi di comisaru evropeanu, iara aeșțâ candidaț, di cara suntu numâsiț ufițialu, va u aibâ borgea ti niscânti portofolii tu arada ali Comisie. Vâsiliili adarâ numâseri pritu chivernisili a loru, iara aestea suntu aprukeati di prezidentul a executivlui comunitaru.
    Tu giumitatea a meslui yizmâciuñi va s-facâ audierli a comisarlor evropeañi, iara psiflu ditu soni va s-facâ cându va s-hibâ tuț membrilli a Parlamentului Evropeanu, tu meslu sumedru. S-aduțemu aminti că, Bruxelles, premierlu zburâ cu prezidenta ali CE ş-ti aprukearea ali Românie la Schengen cu sinurli terestri, cundillindalui că Ursula von der Leyen easti ‘cama marli sturu’ ți andrupaști intrata acutotalui ali vâsilie tu spaţiul di urdinari elefterâ. Dupâ moabeț, Marcel Ciolacu s-aspusi cândâsitu că România va s-hibâ aprukeatâ di dipu la Schengen tu kirolu ți va s-yinâ.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Doi româñi tu cumândârsirea a Parlamentului Evropean

    Doi româñi tu cumândârsirea a Parlamentului Evropean

    Doi dit cei 14 vicepreședinți a năului Parlamentu Evropean sunt româñi – Victor Negrescu și Nicolae Ștefănuță – elli furâ alepțâ ditu protlu tur di vot/psifu, marțâ, tu prota şedinţâ a leghislaturâllei. Victor Negrescu candidă ditu partea a pareillei a suțial-dimucraţlor, iara Nicolae Ştefănuţă ditu partea a pareillei a verdzâlor, ama doilli s-hârsirâ di andruparea a majoritatillei parlamentarâ ți s-adră anvârliga di suțial-dimucraţlli, popularilli şi liberarilli di la Renew.
    Tu ilichii di 38 di añi, Victor Negrescu reprezentă România tu pothisea di membru a Parlamentului Evropean (2014 – 2017, 2020 – pânâ tora), avândalui ș-alti roluri administrativi tu legislativlu evropean, cata cum ațea di chestor ş-ațea di vițeprezidentu a Comisillei ti Educaţie/Praxi ş-Culturâ. Nu nai tu soni, Victor Negrescu fu spus negociator-şef a Parlamentului Evropean tu ți mutreaști bugetlu evropean ti anlu 2025.
    “Va s-caftu s-hiu ma multu di un vițeprezidentu a leghislativlui evropean, va s-hiu ș-di aua ș-ninti unâ boați vârtoasâ ti româñi la livelul a instituţiilor evropeani câțe adzâ, ma mult ca di vârâ oarâ, lipseaști sâ scutem tu migdani că him oamiñi di besâ ş-putem s-nâ aspunem volea, cu profesionalismu”, dzâsi năulu vițeprezidentu Victor Negrescu, dzâcândalui că inși dinintea a parlamentarilor evropeañi cu trei lucri di simasie: dimucratizarea ş-dișcllidearea a Parlamentului Evropean câtâ țetâţeñi, tiñia andicra di tuț evrodeputaţlli dit tuti craturli membri ş-anvârtușarea a rollui a leghislativlui tu proțeslu di apofasi evropeanâ:
    “Am tu naeti s-influenţedzu bugetlu aliștei instituţii ş-proțeslu di apofasi la livelul a ma multor comisii ditu Parlamentul Evropean, ta s-uidiseascâ ma multu aghenda a leghislativlui evropean cu aghendaa țetâţeñilor.”
    Alantu vițeprezidentu ditu Românie, Nicolae Ştefănuţă (42 di añi), parlamentar evropean ahurhiindalui ditu 2019, lo mandatlu di eurodeputat di tora ca independentu, ama tu Parlamentul Evropean easti arada di Verdzâlli, patra parei ditu leghislativlu evropean, parei ți, a că nu easti ufițial tu majoritati, tut andrupaști ideea di țâneari alargu a extremilor.
    Nicolae Ştefânuţâ: “Verdzâlli llia parti la cordonlu sanitar, la aestâ iniţiativâ di țâneari a chentrului pro-evropean şi vrem sâ scutem tu padi că him parteneri susto. Am nâdia că ș-alanti parei va s-hibâ parteneri di besâ ti chivernisearea aluștui continentu.”
    „Easti unâ tiñie ti mini s-agiungu adzâ vițeprezidentu a Parlamentului Evropean, ama ș-unâ mari responsabilitati. Ñi pripuși s-aduc Parlamentul cama aproapea di oamiñi, ma multu di tiniri. Criza suțialâ, inegalitatea, discriminarea âlli adarâ tinirilli s-adunâ gaile ti yinitor. Noi, tut biroulu a Parlamentului, avem borgea s-lâ aspunem că dimucraţia evropeanâ nica lucreadzâ, câ ndrepturli a lor suntu tiñisiti ş-că boațea a lor easti ascultatâ”, dzâsi Nicolae Ştefănuţă.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan