Radio România Internațional

Tag: Viena

  • Călătorie în Viena imperială – Bicentenarul Bruckner la Sala Radio

    Călătorie în Viena imperială – Bicentenarul Bruckner la Sala Radio

    Primul concert al lunii februarie la Sala Radio vă invită la o frumoasă călătorie muzicală prin Viena imperială. Vineri, 2 februarie (ora 19:00), veți asculta creații semnate de doi mari compozitori austrieci, care și-au desfășurat o mare parte din activitatea lor artistică în spațiul vienez – Mozart și Bruckner. Lucrările sunt interpretate de Orchestra Națională Radio, sub bagheta dirijorului vienez Sascha Goetzel.

    Seara de la Sala Radio se va deschide cu Mozart: Simfonia nr. 41 – Jupiter, ultima sa simfonie, compusă în vara anului 1788. Itinerariul muzical vienez va continua cu Missa nr. 3 în fa minor semnată de Anton Bruckner (1824-1896), de la a cărui naștere aniversăm 200 de ani.

    Missa va fi interpretată cu participarea Corului Academic Radio, pregătit de dirijorul Ciprian Țuțu, și în ipostază solistică îi veți aplauda pe Sofia Nesje Enger – soprană, Lilia Istratii – mezzo-soprană, Adorján Pataki – tenor și Iustinian Zetea – bas.

    Apreciat pentru cele 11 simfonii ale sale și pentru creațiile religioase, Bruckner era și extrem de credincios, ceea ce a exprimat în lucrările sale sacre, din seria cărora face parte Missa nr. 3. Premiera lucrării a avut loc la Viena, în 1872, la Augustinerkirche, biserica situată în vecinătatea Palatului Imperial Hofburg, reședința de iarnă a dinastiei habsburgice. Bruckner a dirijat premiera absolută a creației sale.

    Dirijorul vienez Sascha Goetzel și-a început cariera ca violonist al celebrei Filarmonici din Viena. Începând din 2022, acesta este director muzical pentru două ansambluri importante: Orchestre National des Pays de la Loire (Franța) și Orchestra Națională de Tineret a Canadei.

    În timpul mandatului său de 11 stagiuni în calitate de dirijor principal și director artistic al Orchestrei Filarmonicii Borusan din Istanbul, a contribuit semnificativ la dezvoltarea acestui ansamblu. Programarea sa plină de imaginație, înregistrările premiate și spectacolele lăudate, inclusiv turneele la Festivalul de la Salzburg, BBC Proms, Royal Concertgebouw – Amsterdam, Musikverein – Viena, Théâtre des Champs-Elysées – Paris și Hong Kong Arts Festival, se numără printre realizările sale notabile.

    A fost aplaudat la pupitrul unor ansambluri ca Orchestra Simfonică din München, Orchestra Filarmonicii din Londra, Filarmonica din Dresda, Orchestra Filarmonicii din Israel, Orchestra Filarmonicii Radio din Olanda, Orchestre National de France, Orchestra Filarmonicii din Monte-Carlo, Orchestre National de Bordeaux-Aquitaine, Orchestra Simfonică Radio din Viena. Goetzel este în prezent și dirijor principal invitat al Filarmonicii din Sofia.

    În 2014, a avut un debut extraordinar la Opera de Stat din Viena, dirijând Le Nozze di Figaro, ceea ce a dus la șase angajamente ulterioare, producții cu Die Fledermaus, La Bohème, Don Giovanni, Rigoletto, Flautul fermecat și Der Rosenkavalier. A mai dirijat la Teatrul Mariinski, Opera din Zürich, Opéra de Rennes, Wiener Volksoper, Opéra de Montpellier.

    Născut la Viena, Sascha Goetzel s-a format inițial ca violonist și apoi a urmat studii de dirijorat în Austria, apoi la Academia Sibelius (Helsinki). Și-a aprofundat educația în Statele Unite, lucrând cu mari dirijori ca Seiji Ozawa, Riccardo Muti, André Previn, Zubin Mehta și Bernhard Haitink.

    Soprană norvegiană Sofia Nesje Enger este masterandă la Academia Norvegiană de Operă din Oslo. Și-a început educația muzicală la Stockholm Opera Studio și a obținut diploma de licență la Barratt Due Institute of Music. Sofia și-a făcut debutul profesional cu Trondheim Symphony and Opera în rolul Clarice, în producția Il mondo della luna (în 2021), interpretând o varietate de roluri pe parcursul studiilor sale.

    În vara anului 2023, Sofia a participat la academia Opera by the Fjord a Operei Naționale din Bergen, fondată de Sascha Goetzel și Eivind Gullberg Jensen, unde a cântat Rosalinde în producția Die Fledermaus (Liliacul). Ulterior, ea a participat și la concertul Operei Naționale din Bergen cu fragmente din operele lui Rossini. În primăvara anului 2024 Sofia urmează să își finalizeze masteratul cu o producție a spectacolului Orfeu de Telemann, în colaborare cu Barokksolistene și în regia lui Stephan Herheim, la Opera Norvegiană din Oslo.

    Absolventă a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, Lilia Istratii a debutat în anul 2017 pe scena Operei Naționale din Chișinău, activând ca solistă până în anul 2022. În 2019, a fost invitată să interpreteze rolul Olgăi din Evgheni Onegin de Ceaikovski la Opera din Varșovia. Lilia Istratii a cântat pe scena Filarmonicii din Luxembourg, unde a interpretat Messa da Requiem de Verdi.

    În cadrul stagiunii 2022-2023 a fost solistă a Operei Române din Craiova și, continuând colaborările cu instituțiile de profil din țară, a debutat la Opera Națională Iași, apoi la Opera Națională București, unde a abordat numeroase roluri.

    Absolvent al Academiei de Muzică Gh. Dima din Cluj-Napoca, tenorul Adorján Pataki a urmat cursuri de măiestrie cu personalități ale artei lirice, precum Marius Vlad Budoiu, Carmelo Corrado Caruso, Sherman Lowe și Alexandru Agache. Solist al Operei Maghiare Cluj-Napoca, Adorján Pataki a colaborat cu toate filarmonicile din România, dar și cu Opera Națională Română Cluj-Napoca, Opera Națională Timișoara, Opera Națională Iași, Opera Brașov, Opera Națională București. Pe plan internațional, este invitat permanent al Operei Naționale din Budapesta (din 2011) și a participat la turnee în Olanda, Elveția, Spania, Germania, Bosnia-Herțegovina. Repertoriul său este unul bogat, în zona lirică, dar și în cea vocal-simfonică. A interpretat personaje ca Rodolfo – La Bohéme, Pinkerton – Madama Butterfly, Mario Cavaradossi – Tosca, Ismaele – Nabucco, Alfredo Germont – La Traviata, Riccardo – Un Ballo in Maschera, Rodolfo – Luisa Miller, Manrico – Il Trovatore, Don José – Carmen, Turiddu – Cavalleria Rusticana. A fost aplaudat pe scenele de concert în creații semnate de Beethoven, Dvořak, Mendelssohn, Liszt, Mozart, Berlioz ș.a.

    Reprezentant al tinerei generații de cântăreți români de operă, basul Iustinian Zetea a absolvit Universitatea Națională de Muzică București, la clasa prof. univ. dr. Ionel Voineag. A obținut titlul de doctor în 2022, și a mai studiat cu Vasile Martinoiu, Eric Halvarson, cu mezzosoprana Bruna Baglioni, tenorul Marius Vlad Budoiu, dirijorul Christian Badea, soprana Mariana Nicolesco, soprana Mariana Krilovici, Maria Diaconu de la Conservatoire Supérieur de Musique de Genève. Din stagiunea 2011-2012, este solist al Operei Naționale București.

    În paralel cu activitatea de la opera bucureșteană, colaborează cu teatre de operă și filarmonici importante din țară: Filarmonica George Enescu, Orchestra Națională Radio, Opera Națională Română Iași, Opera Brașov, Filarmonica Transilvania din Cluj-Napoca, Filarmonica Banatul Timișoara, Filarmonica Moldova Iași ș.a.

    Concertul va fi transmis live pe calea undelor, pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical, dar și live online pe site-urile celor două posturi de radio și prin intermediul aplicației Radio România, disponibilă pe dispozitive Android și iOS.

    Biletele se pot achiziționa de la casa de bilete a Sălii Radio (tel. 021.314.68.00). Pentru programul casei de bilete, vă rugăm să consultați site-ul oficial www.orchestreradio.ro – secțiunea Bilete. Biletele sunt disponibile și în sistem online – pe entertix.ro și myticket.ro, dar şi în librăriile Cărtureşti.

  • “Eminescu, bibliotecarul”

    “Eminescu, bibliotecarul”

    Mihai
    Eminescu a fost de patru ori bibliotecar : la Gimnaziul din Cernăuți, la
    Societatea România Jună din Viena și la Biblioteca Centrală Universitară din
    Iași – în două rânduri. Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la numirea sa de
    către Titu Maiorescu, la Iași. Discutăm despre Eminescu, bibliotecarul cu Dr.
    Elena Chiaburu, bibliotecar la Universitatea Al.I.Cuza din Iași.



  • Viena, orașul cu cel mai ridicat nivel din lume privind calitatea vieţii pentru expaţi

    Viena, orașul cu cel mai ridicat nivel din lume privind calitatea vieţii pentru expaţi

    Viena oferă cel mai ridicat
    nivel din lume privind calitatea vieţii pentru expaţi, potrivit studiului
    Mercer 2023 Quality of Living Survey, clasament în care Bucureştiul ocupă locul
    111.




    Studiul evaluează aspectele
    practice ale vieţii de zi cu zi pentru expaţii şi familiile acestora din
    fiecare oraş. Viena îşi păstrează prima poziţie în clasamentul oraşelor cu cea
    mai înaltă calitate a vieţii în acest an, fiind urmată îndeaproape de Zurich,
    Elveţia, pe locul doi, Auckland, Noua Zeelandă, şi Copenhaga, Danemarca, pe
    poziţiile trei respective patru. Geneva completează Top 5, evidenţiind şi mai
    mult reputaţia Elveţiei pentru furnizarea unei calităţi superioare a vieţii.




    Datele Mercer arată că ţările
    cu o calitate ridicată a vieţii oferă cetăţenilor şi expaţilor acces la
    servicii excelente de sănătate, educaţie, infrastructură şi servicii sociale.
    Peisajul global actual este afectat de agitaţia geopolitică, dezastrele naturale
    şi volatilitatea economică, toate având consecinţe semnificative pentru oraşe
    şi capacitatea lor de a atrage şi reţine talentele. Mulţi angajaţi îşi
    reevaluează priorităţile şi analizează calitatea vieţii oferită lor şi
    familiilor în locurile în care trăiesc şi lucrează. Pentru mulţi angajatori şi
    angajaţi, claritatea asupra acestor factori contează în luarea deciziilor
    atunci când se iau în considerare relocările internaţionale, a declarat Narcis
    Popescu, director Consultanţă HR, Mercer Marsh Benefits, România.




    În Europa, Viena (Austria)
    ocupă prima poziţie ca oraş cu cea mai înaltă calitate a vieţii, cunoscut
    pentru istoria sa bogată, arhitectura sa impresionantă şi scena sa culturală
    vibrantă. Zurich (Elveţia) se clasează pe locul doi în general, datorită stabilităţii
    politice, curăţeniei şi infrastructurii excelente. Vancouver (locul 8 în
    general) este cel mai bine clasat oraş din America de Nord în acest an, oferind
    rezidenţilor o combinaţie unică de recreere în aer liber şi viaţă cosmopolită,
    contribuind la un stil de viaţă de înaltă calitate. San Francisco, California
    (locul 37 în general), se clasează pe primul loc în Statele Unite, în timp ce
    Montevideo, Uruguay (locul 89 în general), este ţara cu cea mai înaltă calitate
    a vieţii din America Latină. Dubai (locul 79 în general) şi Abu Dhabi (locul 84
    în general) în Emiratele Arabe Unite conduc clasamentul în Orientul Mijlociu,
    ambele fiind renumite pentru infrastructura modernă şi comunităţile
    expatriaţilor diverse.




    Primul printre oraşele
    asiatice şi locul 29 în general este Singapore, oferind un mediu curat şi sigur
    combinat cu o infrastructură extrem de eficientă. Cel mai bine clasat oraş din
    Pacific este Auckland (locul 3 în general) datorită asistenţei medicale robuste
    şi scenei culturale dinamice. Printre cele mai mari oraşe metropolitane din
    lume, cu populaţii de peste zece milioane, Paris (locul 32 în general) se
    clasează pe primul loc, urmat de New York (locul 40 în general) şi Londra
    (locul 45 în general). Ca răspuns la interesul angajatorilor pentru
    durabilitate, Mercer a evaluat şi cele mai prietenoase oraşe din punct de
    vedere ecologic. Canberra, Australia, ocupă primul loc în clasament, reflectând
    performanţa sa ridicată din perspectiva indicatorilor de durabilitate, inclusiv
    măsuri eficiente pentru reducerea poluării aerului şi îmbunătăţirea
    disponibilităţii şi potabilităţii apei. Oslo (Norvegia), Adelaide (Australia),
    Helsinki (Finlanda) şi Ottawa (Canada) se clasează, de asemenea, în primele
    poziţii pentru o serie de eforturi recente privind durabilitatea.




    Studiul Mercer – Quality of
    Living evaluează condiţiile de viaţă în peste 450 de oraşe din întreaga lume
    pentru a ajuta afacerile să calculeze alocări echitabile şi consistente pentru
    expaţi. Condiţiile de viaţă sunt analizate în funcţie de 39 de factori, grupaţi
    în 10 categorii: mediu politic şi social, mediu economic, mediu socio-cultural,
    considerente medicale şi de sănătate, şcoli şi educaţie, servicii publice şi
    transport, recreere, bunuri de consum, locuinţe şi mediu înconjurător. Datele
    pentru Clasamentul Calităţii Vieţii din 2023 au fost analizate între septembrie
    şi noiembrie 2023 şi vor fi actualizate în mod regulat pentru a ţine seama de
    schimbările de context. În special, evaluările vor fi revizuite pentru a
    reflecta dezvoltările semnificative în domeniul politic, economic şi de mediu.
    Toţi indicatorii au fost calculaţi folosind New York ca oraş de referinţă.

  • ICR: peste 30 de evenimente cu ocazia Zilei Naționale a României

    ICR: peste 30 de evenimente cu ocazia Zilei Naționale a României

    Institutul Cultural
    Român organizează peste 30 de evenimente în străinătate cu ocazia Zilei
    Naţionale a României, marcată pe 1 Decembrie – concerte, expoziţii şi proiecţii
    de film, colocvii, spectacole de teatru şi evenimente literare. Între acestea
    se numără Turneul Corului Madrigal în SUA, spectacolul Teatrului Naţional din
    Sibiu la Paris, recitalul sopranei Teodora Gheorghiu şi al bas-baritonului
    Sorin Coliban la Londra, prezenţa violonistului Alexandru Tomescu şi a
    pianistei Sînziana Mircea pe scene din Beijing, Budapesta şi Viena.


    În Spania sunt
    anunţate, de asemenea, concerte, proiecţii de film şi expoziţii de fotografie,
    iar, în Italia, programul include o serie de concerte de colinde tradiţionale.

  • Conţertu românescu la Viena

    Conţertu românescu la Viena



    Eveniment di excepție, duminică seara, tru cunuscuta sală Musikverein ditu Viena – Opera Naţională Bucureşti ţănu un concertu tru premieră, tră tiñia a marilui compozitor și avyiulistu român Ciprian Porumbescu, tru condiţiile tru cari 2023 fu declarat anlu aluştui muzician. S-umplu tru aestu kiro, 170 di ani di la amintari şi 140 di ani di la moartea a compozitorlui. Sala di malămă ditu cari televiziunile ditu tută lumea transmit pi 1 di yinaru Concertul di Anlu Nou ditu capitala ali Austrie arăsună, tora, di armoniile românești. Programlu a spectacolului avu tru aradă tru exclusivitate lucrări simnate di Ciprian Porumbescu, ndziminănda spiritualitatea cu tradiţia şi muzica sacră cu aţea di inspiraţie folclorică: “Crai Nou” – prima operetă românească, “Balada”, “Rapsodia Română” şi “Tatăl Nostru”. Interpretarea fu simnată di soliştii, corlu şi orchestra Operei Naţionale ditu Bucureşti, dirijor Daniel Jinga, iara oaspiţ di tiñie aliştei seară eara maestrul Gheorghe Zamfir şi solista Maria Coman.


    Daniel Jinga “Tră mini, andamasea cu muzica al Ciprian Porumbescu nsimnă ună revelaţie. Aveam, cadealihea, ună păreari contrafaptă ti atea ţi nsimneadză marşurile ditu opereta “Crai Nou”. Era idyealui cu propaganda comunistă. Tru aestă oară s’faţi ună exorcizare di comunism al Ciprian Porumbescu şi minduescu că, di aoa şi nclo, lipseaşti s’himu nădioşi s’aprukemu aestă muzică tru forma a llei pură, tru forma tru cari Ciprian Porumbescu u mindui cu multu kiro ninti ca România s’treacă pritu aestu experimentu totalitar.”


    Marea vreari al Ciprian Porumbescu eara s’adară ună operetă izvurâtă ditu folclor, atea ţi şi aprăftăsi, opereta “Crai Nou” agiungănda un reper ali muzică românească ditu secolu al XIX-lea. Creaţia al Porumbescu reinterpreteadză un mit popular cari spuni că Luna Nauă (Craiul Nou) poati s’aducă haraua ti aţelli ţi s’arisescu. Subiectul fu priloatu ditu mediul a hoarăllei moldovenească, iara acţiunea s’faţi tru 1851, avânda la thimelliu ună veaclle leghendă populară ce ari tru ea ună pirmituseari di ariseari ţi iasi tu videală cu tuti keadiţli di nafoară. Ti aestă operetă să spuni că ndzimineadză buna dispoziţie cu verva poetică şi reveria, tru ună atmosferă autentic românească, tonică, adrată di ună muzică simplă şi caldă. “Akicăsearea a operetăllei “Crai Nou” rezidă tru andamasea anamisa di ţi easti originar şi ţi easti original. Capodopera al Ciprian Porumbescu yilipseaşti ună ligătură vărtoasă tru fondul ancestral a spiritualitatillei româneşti, ama easti şi ună creaţie orighinală, aducânda deadunu veclliulu şi naua exprimare muzicală a timpului a lui”, spune Daniel Jinga. Aţeali 2.000 di locuri ditu sala vieneză fură acăţati di români ditu diaspora, cari bătură pălñili ncicioari reprezentația, cu mări entipusi pi elli ama şi pirifañe.




    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Concert românesc la Viena

    Concert românesc la Viena

    Eveniment de excepție, duminică seara, în celebra
    sală Musikverein din Viena – Opera Naţională Bucureşti a susţinut un concert în
    premieră, pentru a-l omagia pe marele compozitor și violonist român Ciprian
    Porumbescu, în condiţiile în care 2023 a fost declarat anul acestui muzician.
    Se împlinesc, în această perioadă, 170 de ani de la naştere şi 140 de ani de la
    moartea compozitorului. Sala de aur din care televiziunile din întreaga lume
    transmit pe 1 ianuarie Concertul de Anul Nou din capitala Austriei a răsunat,
    acum, de armoniile românești. Programul spectacolului a cuprins în
    exclusivitate lucrări semnate de Ciprian Porumbescu, îmbinând spiritualitatea
    cu tradiţia şi muzica sacră cu cea de inspiraţie folclorică: Crai
    Nou – prima operetă românească, Balada, Rapsodia
    Română şi Tatăl Nostru. Interpretarea a fost semnată de
    soliştii, corul şi orchestra Operei Naţionale din Bucureşti, dirijor Daniel
    Jinga, iar invitați speciali ai serii au fost maestrul Gheorghe Zamfir şi
    solista Maria Coman.

    Daniel Jinga Pentru mine, întâlnirea cu muzica lui Ciprian Porumbescu a
    însemnat o revelaţie. Aveam, cu siguranţă, o părere contrafăcută despre ceea ce
    înseamnă marşurile din opereta Crai Nou. Erau similare cu
    propaganda comunistă. În acest moment se produce o exorcizare de comunism a lui
    Ciprian Porumbescu şi cred că, de acum, trebuie să sperăm să primim această
    muzică în forma ei pură, în forma în care Ciprian Porumbescu a gândit-o cu
    mult înainte ca România să treacă prin acest experiment totalitar.

    Marea
    dorinţă a lui Ciprian Porumbescu era să creeze o operetă izvorâtă din folclor,
    ceea ce a şi reuşit, opereta Crai Nou devenind un reper al muzicii
    româneşti din secolul al XIX-lea. Creaţia lui Porumbescu reinterpretează un mit
    popular care spune că Luna Nouă (Craiul Nou) poate aduce fericirea celor
    îndrăgostiţi. Subiectul a fost preluat din mediul satului moldovenesc, iar
    acţiunea se petrece în 1851, având la bază o veche legendă populară ce are în
    mijlocul său o poveste de dragoste ce triumfă în ciuda tuturor piedicilor
    exterioare. Despre această operetă se spune că îmbină buna dispoziţie cu verva
    poetică şi reveria, într-o atmosferă autentic românească, tonică, creată de o
    muzică simplă şi caldă. Înţelegerea
    operetei Crai Nou rezidă în întâlnirea dintre ce este originar şi
    ce este original. Capodopera lui Ciprian Porumbescu exprimă o ancorare solidă
    în fondul ancestral al spiritualităţii româneşti, dar este şi o creaţie
    originală, aducând împreună vechiul şi noua exprimare muzicală a timpului său,
    spune Daniel Jinga. Cele 2.000 de locuri ale sălii vieneze au fost ocupate de
    români din diaspora, care au aplaudat în picioare reprezentația, încărcați de
    emoție și mândrie.


  • MIHAIL G. BOIAGI (03.02.1780 – 1828)

    MIHAIL G. BOIAGI (03.02.1780 – 1828)

    MIHAIL G. BOIAGI easti unlu di proţl’ii gramaticean’i tu Balcan. Nu-avemu multi hâbãri trâ bana alu Boiagi. Stimu câ s-amintã Budapesta, tu 3 di şcurtu 1780 şi eara ditu unâ fumeal’ie di armân’i ditu Arbinişie. Cându tipusi Gramatica eara profesoru la Sculia naţionalâ a bâsearicâl’ei gârteascâ-vlăhească di Viena şi-armasi aoa şi dupu ţi fu excomunicatu. S-pari câ muri tu 1828.


    Patriarhulu tu unâ enciclicâ nu-afurisea maşi Boiagi ma şi tuţ aţel’i ţi pistipsea zboarâli a “unui ereticu ţi s-muta contra a limbâl’ei tu cari azburâ şi-azburaşti Dumnidzá”.


    La 1813 tipusi Viena “Gramatiki Romaniki icâ Makedonovlahiki” şi pi ghermanâ “Romanische oder Makedonowlachische Sprachlehre”. Lipseasti s-dânâsimu niheamâ la aestu titlu ţi fu apridusu daima cu sinferu “politicu”. Boiagi dzâţi “romaniki” pi gârţeaşti si “romanische” (nu “rumänische”- va s-dzâcâ “românu”, cumu fu apridusu) tru ghermanâ. Trâ Boiagi aesti numi va s-dzâcâ: “armân’ii” şi “romanu”(di la Roma!). Easti unâ mari dheafurauâ anamisa di zboarâli ghermani “romanisch”(“romanu” di la Roma) şi “rumänisch” (“Român” di la România, zboru intratu amânatu tu lingvisticâ filologie, unâ oarâ cu amintarea a cratlui naţionalu România).



    Tuţ anviţaţl’ii gherman’i cându azburârâ di Armân’i, dzâsirâ “mazedoromanisch” (macedo-roman şi nu mazedorumänisch” macedo-românu, cumu s-apridusi tu România) icâ “Aromunen”, (vedz G.Weigand) şi nu “Arumänen” (Aromâni). Tr-atea dzâţemu câ nu easti ndreaptâ apriduţearea ţi s-feaţi a titlului a Gramaticâl’ei alu Boiagi: “Gramatica Românã sau Macedo-românã”(??), tipusitâ di Pericle Papahagi, la 1915. Nai ma-ndreapta apriduţeari a titlului easti aţea ditu ediţiunea tipusitâ Freiburg, di Prof.Vasili Barba, la 1988: “Gramatica armânâ icâ macedonovlahâ”



    Si Matilda Caragiu-Marioteanu tu zborlu-a l’iei la aestâ ediţiuni dzâţi: “Gramatica alu Boiagi nu easti unâ Gramaticâ românã icâ macedo-românã cumu u interpretã Pericle Papahagi ma easti Gramatica armânâ icâ Macedono-vlahâ, aşi cumu-l’i dzâsi Boiagi, cu multâ-ndriptati si intuiţiuni di omu anviţatu”


    Easti prota Gramaticâ stiintificâ anyrâpsitâ cu yrami latini ţi s-ari adratâ trâ limba di dadâ a Armân’iloru.


    Tu idyiulu zboru Matilda Caragiu-Marioţeanu dzâţi: “Armâna alu Boiagi easti limba ţi u zbura pârinţâl’i a lui câtâ an’il’i 1750, tu pãrţâli a Moscopolei; easti limba a inscripţil’iei alu Nectarie Târpu (1731); limba alu Th.A. Cavalioti, Daniil Moscopoleanlu si-alu C-tin Ucuta. Limba alu Boiagi si, ma multu, a Textiloru – easti curatu armâneascâ.” Gramatica alu Boiagi easti anyrâpsitâ trâ Armân’il’i ditu Balcanu – iu limba greacâ eara aţea di sculie si tr-aţel’i ditu Avstro-Ungarie. Tr-aţea easti anyrâpsitâ tu doauâ limbi, easti bilingvâ: tuti regulili (normili) di-anyrâpseari, azburari, congiugari, suntu dati tu greacâ şi ghermanâ.



    Ghini dzâţi Matilda Caragiu:”Gramatica alu Boiagi easti actulu di oficialidzari a unâl’ei limbi a unui populu evropeanu, cari nu easti niţi arbinişeascâ, niţi gârţeascâ, niţi sârbeascâ, niţi nturţeascâ – unâ limbâ cari easti altuţiva, anamisa di-alanti limbi balcaniţi”. Gramatica alu Boiagi ari unu Protuzboru (Vorrede) ţi easti nai ma di simasii documentu trâ diştiptarea noastâ ca populu cu identitati ahoryea, unu populu cu limba lui şi ţi ari-ndreptu sâ şi-u aveagl’e şi s-u lucreadzâ: “Itido limbâ easti unâ damcâ (amprentâ) a spiritlui uminescu. Cu câtu ma multi limbi ari nviţatâ omlu, ahântu ma multi cãl’iuri va si-nveatâ s-discl’idâ spiritlu-a lui. Tr-aţea ninga di la Ennius s-ţâni zborlu aestu vecl’iu: Quot linguas calles, tot homines vales” icâ “Hotentot s-eara vlahil’i şi tutu va lâ armânea-ndreptulu şi câştiga sâ si cultivâ tu limba loru, calea aţea ma buna di tuti.”



    Boiagi easti unu mari patriotu armânu ma şi unu mari umanistu aţilui chiro. S-nu-agârşimu câ tu Avstro-Ungarie bâna mãri comunitãt armâneşţâ (Viena, Budapesta; Miskoltz) şi Boiagi vrea tra s-l’i-agiutâ s-nu şi-agârşeascâ limba di dadâ. Protluzboru alu Boiagi easti ca unâ “Dimândari” modernâ, “avant la lettre” a “Dimândaril’iei 1333”, unâ câftari câtâ lumea evropeanâ, câtâ fraţl’ii di limbâ latinâ, tra s-agiutâ s-nu chearâ n’ica loru sorâ latinâ, armâna: “Limbili surãri ţi li dzâsu ma ninti ( italiana, franceza şi spaniola) eara, tu ahurhitâ tutu aşi i ninga cama multu fârâ agiutoru şi oarfâni, cumu s-veadi dupâ vecl’ili cãrţâ a loru şi cu tuti aesti, trâ urnechi, limba italianâ easti adzâ limba gheneralâ a cânticlui tu tutâ Evropa, a s-hibâ câ tu locurili-aţeali sâ zburaşti şi s-anyrâpseaşti ghermana, engleza, franceza!”… “Tr-atea a Armânlui nu ari trâ ţe si-l’i hibâ arşini di limba a lui, din contra el va si-aduchiascâ pirifanu cu ea, ş-cându elu va-si muşuteadzâ, va-şi cultivâ duhlu, limba va-l’i calcâ torlu, tra s-dzâcu aşi, cu harauâ, cumţe s-hibâ ma cu harauâ ca multi alti limbi.”



    Gramatica ari tu soni texti ţi suntu orighinali şi suntu protili texti litirari ditu litiratura armâneascâ. Suntu Fabuli, Pârvulii şi Isturii anyrâpsiti cu multâ hazi şi cu hari. Suntu texti anyrâpsiti di unu omu anviţatu câ va s-aflãmu multi maximi (zboarâ mintimeni) latini, gârţeşţâ şi ditu alti culturi.



  • Nicolas Simion din Germania

    Nicolas Simion din Germania

    Celebrul saxofonist, compozitor şi producător, Nicolas Simion, stabilit la Koln, în Germania



  • Franz Liszt, voltă tru văsiliili române

    Franz Liszt, voltă tru văsiliili române

    Tru 1846, pianistul și compozitorlu Franz Liszt — ţi eara ună ţelebritate internațională tru aţelu kiro – ș-ahurhi aţea ditu soni mari voltă a lui europeană tru partea sud-estică a continentului.


    Cu aestă furñie, ţănu recitaluri, anamisa di alţă căsăbadz, și tru Viena, Sibiu, București, Iași, Cernăuți, Constantinopol, Odessa, dimecu ş-bitisi volta tru Rusia țaristă. Tru andreu 1846, agiundzea București, tru capitala Țarăllei Românescă, iu fu aştiptatu di marli kihăe Mihai Ghica și iu, tru yinaru 1847, vrea s’concerteadză tru pălatea a domnitorlui Gheorghe Bibescu. Tru capitala Țarăllei Românească, cosmopolitlu muzician s’adună cu ună societati ahoryea, mplină di uspiţălle și ciudioasă, cari nica naviga anamisa di orientul predominantu până atumţea și occidentul cari ahuhrea s’hibă aştiptat tru casili a elităllei, prota ş-prota. A deapoa elita — neise kihăeadzlli și burghezia ţi ghiuşbilea acăţa ñiedzu — agiumsi pi hopa di modernizari, maxus, pritu cilimeañilli ţi avea ahurhită cu ună praxi occidentală și ahurhea s’hibă vidzuţ ca entităț individualizate, nu maş tu harea di clirunomlli miniaturali ali tradiție pi torlu a părințăloru. Nicoleta Roman, istoric specializat ti secolul XIX, cundilleadză turlia tru cari s-alăxiră gusturli artistiţi și praxea a cilimeañiloru tru Moldova și Țara Românească, tru prota parti a secolui XIX.


    Nicoleta Roman. Tru secolul XVIII va-lli videmu aeşţă cilimeañi reprezentaț tru tablourli votivi purtânda ună turlie idyili strañe cata cum purta părințălli a lor, ama tru format ma ñic tra să spunu aesta. Ti aţea tablourli votive reprezintă un izvuru extraordinaru tra să studiadză aparența a cilimeañiloru ditu elită. Deapoa turlia tru cari elli eara prăxiţ: cama multu acasă cu profesori cari, tu inşita di secolu XVIII, yinu maxus ditu mediul gărţescu, di itia că eara prezenti dumniili fanariote, ama cu treaţirea cătă secolul XIX, profesorlli suntu francezi, pțăñi ditu elli ghirmañi și nica ma pţăñi englezi. Practic aeșţă profesori aduc cultura occidentală cătră spațiul sud-est european și cătră văsiliili români, iara părințălli cilăstăsescu s’află ună ziyă anamisa di aesti influențe. Avem deapoa burghezia tru formare cari ari ca motor maxus prămătefţălli cari cilăstăsescu multu di multu tra s’cacaţă torlu ti atea ţi vedu tru familiili princiare ică la kihăeadz. Și atumţea investescu tru cilimeañi, tru praxea a lor ică tru aparența ali praxi. Și aesta diferențiadză aestă ficiurami ali elită și ali burghezie andicra di cilimeañilli di la hoară.


    Alăxearea a paradigmăllei educaționale cadealihea că aduţi, și ună alăxeari a gusturilor estetiţi. Ti aţea, un reprezentantu pritu excelență ali muzică occidentală cata cum Franz Liszt s-hărsi di multu succes la București și Iași. Tru capitala ali Moldovă, cătă iu ankiseaşti tru yinaru 1847, kinduri tru casa a vistierniclui Alecu Balș iu deadi și un recital tra cari ălli si adusi nica di Paris un pian Erard. Instrumentele profesioniste di aestă turlie s’pari că nica eara cu ixiki tru văsiliili române, tu aţelu kiro. Publicațiile a kirolui, iu angrăpsea tinirlli intelectualii cari vrea s’llia parti la revoluția ditu 1848 și s’alumtă tră modernizarea a văsiliillei, aprukea articoli di alăvdari şi tiñie ti Liszt. Tru arada lui, artistul “profita” cu arastea a turneului a lui di avea şi sinferu ti foclorlu românesc și andreapsi ligături cu compozitorlli autohtoni, cum vrea s’hibă cu aţelu cari angrăpsi muzica tra Hora Unirillei, di agiumsi himnul a protăllei uniri ditu 1859. Nicoleta Roman:



    Lizst mi arisi multu di multu di itia că el nkisi volta pritu tută Europă di Sud-Est și avu furteaţa tra s’ţănă keptu dinintea a unlui program di concerte multu ancărcatu. Easti ţiva ti ciuduseari şi tiñiseari tru aţea epocă, pi aţea ilikie, căţe avea aproapea 40 di añi. Aestu şingiru di concerte tru Sud-Estul ali Europă easti aţea ditu soni ţi va u facă cu aestă furteaţă și mini ălu vedu ca hiinda personajlu cari ancurpilleadză nai cama ghini andamasea anamisa di Vestu și Estu. El easti un produs cadealihea a culturăllei occidentală, ama ari ună arăzgă ţi lu-agiută s’akicăsească Europa de Sud-Est. Tutunăoară tru concertele a lui nu alasă nanăparti elementul local și-lu videm colaborânda cu compozitorlu Alexandru Flechtenmacher ili cu alti personalităț di la noi.



    Hiinda un mari sinfirisitu ti folclor sud-est european, pi cari lu-ari şi prilucrată tru compozițiile a lui, Franz Liszt lli-ari audiată, s’pari, tru Văsiliili Române și pi niscănţă di rapsozlli populari cu anami tru epocă, cata cum Barbu Lăutarul. A deapoa, dukimăsitu ti anamea a lui și nihiinda cilăstisitoru ti păradz, Liszt ștea s’aproaki și publiclu ma puțănu avut. Nicoleta Roman. Putemu să spunem că avea purtaticlu a unlui star. Ștea cari easti și căte ari ananghi di succesu. Tamam haristusită a stilului a lui și a turliillei tru cari cânta putea s’agiungă la sensibilitatea a iţi kihăe ică a sultanlui, di itia că fu și la Constantinopol. Ama aprăftăsea s’emoționeadză și persoanili ma puțănu avuti. Tamam ti aesta eara ahât căftatu, căte ștea s’facă spectacol tru perioada 1846-1847 cându eara vinitu aoa. Tutu cu tutu, avu vazi, fu aclamat și sălliurli fură mplini. Lipseaşti ama să spunem că el cântă ahât tra elită, ama feaţi concerte și tra persoane cari viniră gratuit ică intrară fără s’păltească un tadi păhă.


    Nkisinda di Iași, după un şcurtu popas tru căsăbălu-portu la Dunăre, Galați, Franz Liszt ankisi ma largu cătă Constantinopol (Istanbul) și Odessa.


    Autoru: Christine Leşcu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Franz Liszt, în turneu în țările române

    Franz Liszt, în turneu în țările române


    În 1846, pianistul și compozitorul Franz Liszt – deja o celebritate internațională în acel moment – și-a început ultimul său mare turneu european în partea sud-estică a continentului. Cu acest prilej, a susținut recitaluri, printre alte orașe, și la Viena, Sibiu, București, Iași, Cernăuți, Constantinopol, Odessa, așadar încheindu-și turneul în Rusia țaristă. În decembrie 1846, poposea la București, în capitala Țării Românești, unde a fost găzduit de marele boier Mihai Ghica și unde, în ianuarie 1847, avea să concerteze în palatul domnitorului Gheorghe Bibescu. În capitala Țării Românești, cosmopolitul muzician a găsit o societate aparte, ospitalieră și curioasă, care încă naviga între orientul predominant până atunci și occidentul care începea să fie primit în casele elitei, mai întâi. Iar elita – adică boierimea și burghezia de-abia în formare – a început să se modernizeze, mai ales, prin copii care deja primeau o educație occidentală și începeau să fie văzuți ca entități individualizate, nu doar ca moștenitorii miniaturali ai tradiției întruchipate de părinți. Nicoleta Roman, istoric specializat pe secolul XIX, punctează modul în care s-au schimbat gusturile artistice și educația copiilor în Moldova și Țara Românească, în prima parte a secolului XIX.


    Nicoleta Roman. În secolul XVIII îi vedem pe acești copii reprezentați în tablourile votive purtând oarecum aceeași vestimentație ca și părinții lor, dar în format mai mic ca să zic așa. De aceea tablourile votive reprezintă o sursă extraordinară pentru a studia aparența copiilor din elită. Apoi modul în care ei erau educați: mai mult acasă cu profesori care, la final de secol XVIII, provin în special din mediul grecesc, datorită prezenței domniilor fanariote, dar pe măsură ce trecem în secolul XIX, profesorii sunt francezi, puțini din ei germani și mai puțini englezi. Practiv acești profesori aduc cultura occidentală către spațiul sud-est european și către țările române, iar părinții încearcă să găsească un echilibru între aceste influențe. Avem apoi burghezia în formare care are ca motor în special negustorii care încearcă foarte mult să imite ceea ce văd la familiile princiare sau la boieri. Și atunci investesc în copii, în educația lor sau în aparența educației. Și asta diferențiază această copilărie a elitei și a burgheziei față de copii de la sat.



    Schimbarea paradigmei educaționale denotă, evident, și o schimbare a gusturilor estetice. De aceea, un reprezentant prin excelență al muzicii occidentale precum Franz Liszt s-a bucurat de mult succes la București și Iași. În capitala Moldovei, spre care pleacă în ianuarie 1847, a locuit în casa vistiernicului Alecu Balș unde a dat și un recital pentru care i s-a adus chiar de la Paris un pian Erard. Instrumentele profesioniste de acest tip se pare că încă lipseau în țările române, pe atunci. Publicațiile vremii, unde scriau tinerii intelectualii care aveau să participle la revoluția din 1848 și să lupte pentru modernizarea țării, găzduiau articole laudative despre Liszt. La rândul său, artistul “profita” de pe urma turneului său interesându-se de folclorul românesc și stabilind contacte cu compozitorii autohtoni, cum ar fi cu cel care a scris muzica pentru Hora Unirii, devenit imnul primei uniri din 1859. Nicoleta Roman:



    Lizst mi-a plăcut foarte mult pentru că el chiar a parcurs întreaga Europă de Sud-Est și a avut forța de a rezista unui program de concerte foarte încărcat. E ceva de admirat în epoca respectivă, la vârsta aceea, căci avea aproape 40 de ani. Această serie de concerte în Sud-Estul Europei este ultima pe care o va mai face cu această forță și eu îl văd drept personajul care încorporează cel mai bine întâlnirea dintre Vest și Est. El este un produs într-adevăr al culturii occidentale, dar are o origine care îl ajută să înțeleagă Europa de Sud-Est. Totodată în concertele sale nu exclude elementul local și-l vedem colaborând cu compozitorul Alexandru Flechtenmachersau alte personalități de la noi.



    Fiind un mare culegător de folclor sud-est european, pe care l-a și prelucrat în compozițiile sale, Franz Liszt i-a audiat, se pare, în Țările Române și pe unii dintre rapsozii populari celebri în epocă, precum Barbu Lăutarul. De altfel, conștient de faima sa și nefiind preocupat de bani, Liszt știa să atragă și publicul mai puțin avut. Nicoleta Roman. Am putea spune că avea comportamentul unui star. Știa cine este și de ce are nevoie ca să aibă succes. Tocmai grație stilului său și modului în care cânta putea să ajungă la sensibilitatea oricărui boier sau a sultanului, pentru că a fost și la Constantinopol. Dar reușea să emoționeze și persoanele mai puțin avute. Tocmai pentru asta era atât de solicitat, căci știa să facă spectacol în perioada 1846-1847 când a fost aici. Peste tot a avut răsunet, a fost aclamat și sălile au fost pline. Ar trebui totuși să spunem că el a cântat atât pentru elită, dar a făcut concerte și pentru persoane care au venit gratuit sau au intrat fără să plătească un anumit cost.



    Plecând din Iași, după un scurt popas în orașul-port la Dunăre, Galați, Franz Liszt a pornit mai departe spre Constantinopol (Istanbul) și Odessa.




  • Jurnal Românesc – 06.01.2022

    Jurnal Românesc – 06.01.2022

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretele de acreditare a lui Stelian Stoian în funcţia de şef al Misiunii Permanente a României pe lângă organizaţiile internaţionale de la Viena şi a Monicăi-Mihaela Ştirbu – ambasador al României în Brazilia şi în Surinam. Stelian Stoian îl înlocuieşte pe Cristian Istrate, numit între timp ambasador al României la Moscova. Stoian a fost ambasador al României la NATO din octombrie 2013 până în noiembrie 2021. În ultimii ani, a deținut poziția de decan al Consiliului Nord-Atlantic, organismul care reunește ambasadorii tuturor statelor membre ale Alianței. Experiența sa diplomatică include și poziția de reprezentant permanent al României pe lângă Consiliul Europei, deţinută între 2006 şi 2013, precum și poziții de prim colaborator la Ambasada României în SUA, între 2001 şi 2004 și secretar în cadrul Misiunii Permanente a României la ONU, în perioada 1996-2000. Monica-Mihaela Ştirbu a condus Consulatul General al României la Bilbao, în Spania, iar din 2016 până în mai 2021 a fost ambasadorul României în Chile. Ea îl înlocuieşte pe Ștefan Mera, care a condus reprezentanţa diplomatică la Brasilia din octombrie 2016.

    Oamenii sosiţi în Anglia nu vor mai trebui să prezinte la frontieră un test negativ PCR sau rapid antigen pentru COVID-19 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea călătoriei, iar dacă sunt vaccinaţi nu vor mai trebui să se izoleze până la aflarea rezultatului unui test PCR efectuat după sosire. Renunţarea la testare va întra în vigoare la 7 ianuarie, începând cu ora 4.00 GMT. Premierul britanic Boris Johnson a declarat că a fost luată această măsură din cauză că varianta Omicron a coronavirusului este atât de răspândită în Anglia, încât testarea la sosire nu mai are un impact major în prevenirea înmulţirii infectărilor. Regulile aplicate călătorilor care sosesc în Anglia din străinătate vor reveni astfel la sistemul instituit în octombrie 2021, care prevede efectuarea unui test PCR sau antigen în cel mult 48 de ore de la intrarea în Anglia. Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor au instituit la rândul lor în decembrie măsura testării obligatorii cu două zile înaintea călătoriei. Deocamdată, acestea nu au anunţat dacă urmează exemplul Londrei. Marea Britanie se confruntă, în ultima perioadă, cu un val puternic de îmbolnăviri cu SARS-CoV2, aproape 200.000 de infectări pe zi, situaţie descrisă de premierul Boris Johnson drept cea mai rapidă înmulţire a cazurilor de COVID-19 de la începutul pandemiei.

    Pachetul financiar de 150 milioane de euro, propus de Comisia Europeană pentru Republica Moldova, va contribui la stabilizarea economiei Republicii şi o va pune pe calea redresării, a transmis preşedintele Executivului comunitar, Ursula von der Leyen. Bruxelles-ul a anunţat că 30 milioane de euro sunt granturi şi până la 120 milioane de euro sunt împrumuturi pe termen mediu în condiţii de finanţare favorabile. Asistenţa financiară are la bază cele două operaţiuni precedente, prin care UE a distribuit în total Republicii Moldova, din 2017, 160 milioane de euro. Pachetul de asistenţă financiară, care mai trebuie adoptat de Parlamentul European şi de Consiliu înainte de a putea intra în vigoare, ar urma să însoţească noul program al Fondului Monetar Internaţional pentru Republica Moldova, aprobat la 20 decembrie 2021. Asistenţa financiară urmează să fie plătită în trei tranșe, între anii 2022 și 2024, şi este menită să ajute Republica Moldova să îşi acopere o parte din nevoile sale de finanţare externă în următorii doi ani şi să contribuie la reducerea vulnerabilităţilor fiscale.

    Acordul între Guvernele României şi Republicii Moldova privind construirea unor apeducte pentru alimentarea cu apă potabilă din judeţul Iaşi a raioanelor Nisporeni, Ungheni, Glodeni şi Făleşti a fost aprobat de Executivul de la Bucureşti. Racordarea fizică între cele două state face parte din priorităţile noastre, alături de alte proiecte cu impact major asupra calităţii vieţii cetăţenilor din Republica Moldova, a declarat ministrul Mediului, Tanczos Barna. El a arătat că prin proiectele existente se prevăd patru traversări ale Prutului: între localităţile Tabăra din România şi Viilor din Republica Moldova, Măcărăşti şi Măcărăşti de pe ambele maluri, Sculeni şi Sculeni aflate de o parte şi de alta a graniţei, precum şi traversarea pe viitorul pod care va lega localităţile Ungheni din România şi Ungheni din Republica Moldova. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România precizează că, în următorii ani, vor putea fi deservite cu apă potabilă aproximativ 250.000 de persoane care locuiesc în oraşele Glodeni, Nisporeni, Ungheni şi Făleşti şi în circa 100 de comune din zonă.


  • Cu pamporea di Viena pănă Constantinopolu

    Cu pamporea di Viena pănă Constantinopolu

    Aflati tră ndauă secole sum influența otomană, Țările Române își căfta și afla ună nauă cali tru prota giumitati a secolui al 19-lea. Eara calea a modirnizarillei și al europenizarillei.


    Istoria geopolitică a Europăllei tru prima giumitate a secolului a 19-lea feaţi ca idiile occidintali și diterminarea-a elitelor s’ducă la aalăncearea-a statlui român. Una ditu idiile-forță băgarea a arăului Dunărea nolgica ali comuniuni europeană și expansiunea a Occidintului cătră Orientu. Călătoriili cu pamporea pi Dunăre anamisa di Viena și Constantinopol tră persoane feaţi ca orizontul spațial s’agiungă tutu ma larguriu după ţi transporturile comerciale pi marli arău avea adusă amintatiţi.



    Istoriclu Constantin Ardileanu easti autorlu a volumului “Ună voltă di Viena pănă Constantinopol. Călători, spații, imagini, 1830-1860”. Easti ună carte di istorie pritu ocllili a aţiloru cari urdinară pi calea anamisa di aţeali dauă mări imperii, aţelu habsburgic și aţelu otoman.


    Cum aproaki societatea românească alăxerli vinite ditu Occidintu, inovațiile tehnologice, easti prota ntribare la cari Constantin Ardileanu apandasi:


    “Aproaki cu multă dişcllidiari va sa spunu. Și cu frixi, ca ti prota, ama și cu ună bună akicăseari a hăirlăticlui cu aţeali tehnologhii modirne. Spațiul românesc s’ndzimineadză cu călliurli di urdinari ditu Europa după băgarea tru practico a navigațiillei cu aburi pi fluviu. Aesta s’faţi ahurhinda cu anii 1830 și momentul simbolic easti apriiuru 1834, atumţea cându prima pampori cu aburi, protlu piroscaf ţi eara a protăllei companii austrieacă di navigație, agiundzi tru porturli românești. Ari loc ună recepție, elitili românești îmbărtiteadză ntrăoară inovația pi cari u cunuștea ditu urdinărli a loru tru xinătati și u ufilisescu acutotalui isa isa cătă Vest, ti Viena, și di-aclo cătă alantă parti a Europăllei occidintale, pritu Contantinopol, cătră est și cătră locurle sămti, cătră Egipt și spațiul Meditearanei orientale.


    Di altă parte, normal că tră oamiñilli aplo aţea invenție teribilă eara una pi cari nu u akicăsea cathi oară, ama ţi u scoati tu vidială. Aesta tră atea că pamporea și tehnologhia a llei modirnă ari ună formă specifică di teritorialitate. Îlu vedz, ama idyealui va lu-avdză tutu aşi, îlli dukeşţă nurizma, îlli dukesţă prezența tru ună turlie cari nu ti alasă s’lu agărşeşţă.”



    Dunărea fu, orlea zorlea, axa di modirnizari a românilor. Ași fu lugursită atumţea și acă tricură aproapea dauă secoli di atumţea, importanța a llei actuală armasi intactă.



    Constantin Ardileanu: “Easti multu importantă aestă ligătură cu Dunărea, fu prima autostradă naturală cari nă ligă cu lumea. Fără di alta că ea avu ananghi di alăxeri. Eale s-feaţiră isa isa tru zona a Porților di Heru și tru zona a Diltei tră aţea ca funcția di arteră di transport paneuropeană s’hibă ndreaptă. Lipsea ta s’yină compania austriacă DDSG (Donau-Dampfschiffahrts-Gesellschaft) cari s’bagă aesti cursi anamisa di Viena și Constantinopol ca parte a unei investiții tra s’leagă sud-estul a Europei. Spuneam că Dunărea easti magistrala cari îlli leagă pi români di lumi și di aoa și numili cari va lă si da, dimecu aţelu di Principatele Dunărene. A Tru ahurhita aluştui termen și Sărbia eara inclusă, tră aţea că, ma amănatu, tru kirolu a polimlui a Crimeillei ditu 1853-1856, numili Principatele Dunărene s’hibă ufilisitu aproape exclusiv tră Muntenia și Moldova.”



    1830-1860 easti interval di kiro aleptu di Constantin Ardileanu tră s’ducă cu mintea ti călătoria pi Dunăre di Viena ti Constantinopol.


    Lu ntribămu căţe aleapsi aesti añi: “Alidzearea țăni di momentele di ahurhită și di apogeu a aliştei cali dunăreană anamisa di Viena și Constantinopol. 1830 easti anlu tru cari compania austriacă, tru parteneriat britanic, bagă ună cursă pi Dunăre anamisa di Viena și Budapesta. Ase ahurheaşti ligarea a spațiului habsburgic pritu autostrada Dunării. Atumţea s’bagă tru lucru navigația cu aburi pi Dunăre, cari va s’agiungă tru spațiul românesc tru 1834, cum spuneam. 1860 easti un an tru cari concurența a călliurloru di heru agiundzi tutu ma importantă. Ruta agiundzi pi declin unăoară cu băgarea tru lucru a călliurloru di heru tru spațiul habsburgic prota ti prota. Ahurhinda cu aestu dekeniu a añiloru 1860 și tru spațiul românesc s’faţi idyea. Tru 1860 s’adară prima cali di heru ditu spațiul românesc tru zona a Gurilor Dunării. Eara zborlu ti calea di heru di la Cernavodă la Constanța, aţea cari ună turlie u scurtcircuiteadză ruta dunăreană. Numata eara ananghi di ocolul pritu Brăila și Galați, s’economisea ase ndauă dzăli. Ahurheaşti ună nauă cuşie tră dari sila a kirolui, după ñicurarea a durat4llei di călătorie anamisa di Viena și Constantinopol și alti destinații.”



    Cari călăturea pi Dunări? Eara ma multi turlii di călători. Prota ş’prota prămătefţălli și militarllii, nai ma veclli călători, spiritili nai cama aventuroasi di daima. Deapoa hăgilăkearlli spirituali, și elli ţi căfta mărdziñilli a lumillei, cătă muntili Athos și cătă locurli sămti di Ierusalim și ditu Palestina. Ama alănceaşti și ună nauă categorie, turiștilli. Oamiñilli ditu clasili avuti ţi voru s’u află lumea și s’ambarcă pi pampori cari îlli poartă pi Dunăre cătră lumea largă. Ună croazieră pi Dunăre di Viena la Constantinopol tru secolu al 19-lea îlli poartă și pi la români. Cari aproaki ună ş’ună urnekea a aţilui kiro.




    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearea: Taşcu Lala








  • Jurnal Românesc – 16.11.2021

    Jurnal Românesc – 16.11.2021

    Ministerul Afacerilor Externe îi informează pe cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Suedia că autorităţile de la Stockholm au anunţat prelungirea perioadei de efectuare a controalelor la frontiere până la 11 mai 2022. În acest context, Bucureştiul le recomandă românilor să se asigure că deţin în permanenţă asupra lor, pe timpul călătoriei spre şi dinspre statul nordic, un paşaport sau o carte de identitate naţională valabile. Români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Stockholm +46 820 56 74, iar pentru situaţii de urgenţă au la dispoziţie linia telefonică specială a misiunii diplomatice +46 736 98 54 63. MAE recomandă, totodată, consultarea paginii de internet stockholm.mae.ro şi le reaminteşte conaţionalilor că au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie actualizate.

    Certificatele de vaccinare anti-COVID-19 eliberate de autorităţile de la Chişinău sunt recunoscute în spaţiul comunitar începând din 16 noiembrie, a anunţat Comisia Europeană. Potrivit aceleiaşi decizii a Bruxelles-ului, şi documentele COVID emise de Noua Zeelandă sunt acum valabile în interiorul UE. Georgia, Republica Moldova şi Serbia s-au alăturat sistemului nostru de certificat digital COVID şi aştept cu nerăbdare ca mai mulţi vecini ai noştri să se conecteze cât mai curând posibil, a declarat comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi. Acesta a arătat că cele patru state vor fi astfel conectate sistemului UE şi certificatele lor COVID-19 vor fi acceptate în aceleaşi condiţii ca şi Certificatul Digital COVID al Uniunii Europene. La rândul lor, cele patru state terţe vor accepta acest certificat european pentru călătoriile dinspre ţările UE. Comisarul european a precizat că, în prezent, 49 ţări şi teritorii de pe cinci continente sunt conectate la sistemul Certificatului Digital COVID al Uniunii Europene.

    Reprezentanții românilor ortodocși din Viena au aprobat un nou statut, care pune accentul pe mai multă descentralizare, în condițiile creșterii numerice a comunității, scrie basilica.ro. Românii ortodocși din Austria vor avea astfel trei entități subordonate Arhiepiscopiei Germaniei, Austriei și Luxemburgului, nu doar una care să înglobeze toate parohiile. Până în prezent, parohiile aparțineau de Comunitatea Ortodoxă Română La Sfânta Învieredin Viena. La Adunarea Generală a Comunității Ortodoxe Române au participat aproximativ 70 de persoane: preoții și membrii Consiliilor Parohiale din 10 parohii situate în landurile austriece. Comunitatea Ortodoxă Română din Viena, Austria de Jos și Burgenland l-a ales în unanimitate ca președinte pe părintele profesor Ioan Moga de la Parohia Sf. Antonie cel Mare din Viena. Vicepreședinte a fost ales părintele Cătălin Soare de la Parohia St. Pölten. Noul statut a fost redactat în urma mai multor întâlniri ale Mitropolitului Serafim cu clericii comunității, cu experți juridici și cu reprezentanți ai Oficiului pentru Culte ai statului austriac. basilica.ro scrie că în anii 2017-2020, numărul românilor din Austria a crescut de la aproximativ 80.000 la 125.000, exceptându-i pe cei care au obținut cetățenie austriacă.

    Paula Seling a lansat recent un colaj videvaccinare, o de colinde tradiţionale româneşti destinat românilor din străinătate. Intitulat Paula Seling – În inima diasporei, materialul online a fost realizat de Asociaţia de Treabă, cu ajutorul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Proiectul îşi propune să ducă spre românii din întreaga lume colindele tradiţionale româneşti şi să contribuie astfel la menţinerea vie a tradiţiilor. Filmările au fost realizate în locuri emblematice din Maramureş, iar artista poartă costume populare din mai multe zone ale României. Pentru păstrarea vie a spiritului românesc de peste hotare, este esenţial ca românii să nu piardă legătura cu tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti. Cele unsprezece piese incluse în proiect creează o punte de spiritualitate şi identitate naţională cu şi între românii din întreaga lume, a transmis Asociaţia de Treabă. La rândul său, Paula Seling a spus că materialul este menit să dăruiască fiecăruia dintre cei ce îl ascultă şi privesc, sentimentul de acasă. Colajul video de colinde poate fi accesat liber pe canalul de YouTube al Paulei Seling.


  • Cu vaporul de la Viena la Constantinopol

    Cu vaporul de la Viena la Constantinopol


    Aflate pentru câteva secole sub influența otomană, Țările Române își căutau și găseau un nou drum în prima jumătate a secolului al 19-lea. Era drumul modernizării și al europenizării. Istoria geopolitică a Europei în prima jumătate a secolului a 19-lea a făcut ca ideile occidentale și determinarea elitelor să ducă la apariția statului român. Una dintre ideile-forță a fost punerea fluviului Dunărea în centrul comuniunii europene și expansiunea Occidentului către Orient. Călătoriile cu vaporul pe Dunăre între Viena și Constantinopol pentru persoane au făcut ca orizontul spațial să devină mai vast după ce transporturile comerciale pe marele fluviu aduseseră profituri.



    Istoricul Constantin Ardeleanu este autorul volumului “O croazieră de la Viena la Constantinopol. Călători, spații, imagini, 1830-1860”. Este o carte de istorie prin ochii celor care au călătorit pe ruta dintre cele două mari imperii, cel habsburgic și cel otoman.


    Cum primește societatea românească schimbările venite din Occident, inovațiile tehnologice, este prima întrebare la care Constantin Ardeleanu a răspuns:


    “O primește cu multă deschidere aș spune. Și cu teamă, inițial, dar și cu o bună înțelegere a utilității respectivelor tehnologii moderne. Spațiul românesc se racordează la rutele de călătorie din Europa după introducerea navigației cu aburi pe fluviu. Aceasta se întâmplă începând cu anii 1830 și momentul simbolic este aprilie 1834, atunci când prima navă cu aburi, primul piroscaf aparținând primei companii austriece de navigație, ajunge în porturile românești. Are loc o recepție, elitele românești îmbrățișează rapid inovația pe care o cunoșteau din deplasările lor în străinătate și o folosesc din plin în egală măsură spre Vest, spre Viena, și de-acolo spre restul Europei occidentale, prin Contantinopol, către est și către locurile sfinte, către Egipt și spațiul Mediteranei orientale.


    Pe de altă parte, normal că pentru oamenii simpli acea invenție teribilă era una pe care n-o înțelegeau de fiecare dată, dar pe care o remarcă. Asta pentru că vaporul și tehnologia sa modernă are o formă specifică de teritorialitate. Îl vezi, dar la fel de mult îl auzi, îi simți mirosul, îi simți prezența într-o formă care nu te lasă să îl uiți.”



    Dunărea a fost, fără discuție, axa de modernizare a românilor. Așa a fost considerată atunci și deși au trecut aproape două secole de atunci, importanța ei actuală a rămas intactă.



    Constantin Ardeleanu: “Este foarte importantă această relație cu Dunărea, a fost prima autostradă naturală care ne-a conectat de lume. Fără îndoială că ea a avut nevoie de ceva transformări. Ele s-au făcut în egală măsură în zona Porților de Fier și în zona Deltei pentru ca funcția de arteră de transport paneuropeană să fie îndeplinită. A trebuit să vină compania austriacă DDSG (Donau-Dampfschiffahrts-Gesellschaft) care să introducă aceste curse între Viena și Constantinopol ca parte a unei investiții în a conecta sud-estul Europei. Spuneam că Dunărea este magistrala care îi leagă pe români de lume și de aici și numele care ajunge să fie dat, acela de Principatele Dunărene. La începuturile acestui termen și Serbia era inclusă, pentru ca, mai târziu, în timpul războiului Crimeii din 1853-1856, numele Principatele Dunărene să fie folosit aproape exclusiv pentru Muntenia și Moldova.”



    1830-1860 este intervalul de timp ales de Constantin Ardeleanu pentru a imagina călătoria pe Dunăre de la Viena la Constantinopol.


    L-am întrebat de ce a ales acești ani: “Alegerea ține de momentele de început și de apogeu a acestei rute dunărene între Viena și Constantinopol. 1830 este anul în care compania austriacă, în parteneriat britanic, introduce o cursă pe Dunăre între Viena și Budapesta. Astfel începe legarea spațiului habsburgic prin autostrada Dunării. Atunci se introduce navigația cu aburi pe Dunăre, care va ajunge în spațiul românesc în 1834, cum spuneam. 1860 este un an în care concurența căilor ferate devine tot mai importantă. Ruta intră în declin odată cu introducerea căilor ferate în spațiul habsburgic mai întâi. Începând cu acest deceniu al anilor 1860 și în spațiul românesc se întâmplă la fel. În 1860 se construiește prima cale ferate din spațiul românesc în zona Gurilor Dunării. Era vorba de calea ferată de la Cernavodă la Constanța, cea care într-un fel scurtcircuitează ruta dunăreană. Nu mai era nevoie de ocolul prin Brăila și Galați, se economiseau astfel câteva zile. Începe o nouă goană pentru accelerarea timpului, după reducerea duratei de călătorie între Viena și Constantinopol și alte destinații.”



    Cine călătorea pe Dunăre? Erau mai multe tipuri de călători. În primul rând negustorii și militarii, cei mai vechi călători, spiritele cele mai aventuroase dintotdeauna. Apoi pelerinii spirituali, și ei căutători ai marginilor lumii, către muntele Athos și către locurile sfinte de la Ierusalim și din Palestina. Dar apare și o nouă categorie, turiștii. Oamenii din clasele bogate doresc să descopere lumea și se îmbarcă pe vapoare care îi poartă pe Dunăre către lumea largă. O croazieră pe Dunăre de la Viena la Constantinopol în secolul al 19-lea îi poartă și pe la români. Care adoptă imediat modele timpului prezent.





  • Jurnal Românesc – 21.12.2020

    Jurnal Românesc – 21.12.2020

    Consulul României la Slatina, Ucraina, Grațian
    Florin Pârvu, l-a primit, recent, pe Boris
    Vașkeba, președintele Asociației Platforma dialogului
    dintre etniile coabitante din Transcarpatia, la solicitarea
    acestuia. Potrivit BUC PRESS, Boris Vașkeba a făcut o scurtă
    prezentare a platformei dialogului dintre etnii și a expus opțiunile
    pentru dezvoltarea cooperării în sferele economică și
    culturală. În cadrul întrevederii, au fost discutate posibilele modalități
    de cooperare în diferite domenii. Şeful misiunii diplomatice a României în
    Transcarpatia și-a exprimat sprijinul pentru elaborarea și
    implementarea unor proiecte de colaborare bilaterală și transfrontaliere
    în sprijinul comunităților de pe ambele maluri ale Tisei.


    La sfârșitul săptămânii
    trecute, românul Gheorghe Berinde a fost ales președinte al Consiliului raional
    Teceu din Ucraina, informează BUC PRESS.40 din cei 42 de deputați au fost prezenți, iar
    singurul candidat nominalizat pentru funcția de președinte, Gheorghe
    Berinde, membru al partidului Ridne Zakarpattya a fost ales cu majoritate de
    voturi – 32. Noul președinte este rezident al satului
    Biserica Albă, raionul Rahău, care, în procesul de descentralizare, a devenit
    parte a comunei Slatina din raionul Teceu. El a ocupat funcția de președinte al
    consiliului sătesc pentru mai multe mandate consecutive.


    Guvernul de la Viena a anunțat o modificare cu privire la
    circulația de sărbători a persoanelor din domeniul Îngrijire bătrâniˮ, notează
    Ziarul românesc. În noua modificare a regulamentului de intrare în Austria,
    îngrijitoarele sunt exceptate de la carantină, dacă pot prezenta un certificat
    medical care confirmă un test PCR sau antigen negative și dacă testul nu a fost
    făcut cu mai mult de 72 de ore în urmă. Schimbarea
    a intrat în vigoare începând cu 19 decembrie 2020. Se acceptă și certificate
    medicale, care confirmă un test ANTIGEN cu rezultat negativ. Excepția la care
    se încadrează îngrijitoarele este cea pentru persoanele care intră în Austria
    din motive care țin de muncă.


    Expoziţia Memoria
    ca formă de justiție, dedicată Memorialului Victimelor Comunismului şi al
    Rezistenţei este prezentată în spațiul hispanic în perioada 11-31 decembrie
    2020. Realizată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului-Fundația
    Academia Civică, sub înaltul patronaj al preşedintelui Parlamentului European,
    este prima expoziție de asemenea amploare în ţările ex-comuniste, anunță
    Institutul Cultural Român de la Madrid. Institutul propune vizualizarea
    expoziției pe pagina web a Reprezentanței de la Madrid a ICR și pe rețelele de
    socializare. Expoziția este însoțită de un mesaj al poetei Ana Blandiana,
    președinta Fundației Academia Civică, inițiatoarea si realizatoarea primului
    Memorial al Victimelor Comunismului din lume. Varianta virtuală în limba
    spaniolă, curatoriată de Virginia Ion, secretarul științific al Memorialului,
    conține o serie de 17 panouri de mari dimensiuni, cinci cu dimensiuni mai mici
    și un afiș de prezentare, cu imagini și texte explicative în română și
    spaniolă. Este prezentată o istorie a represiunii comuniste în România – de la
    evocarea închisorii și muzeului Sighet la acapararea puterii, distrugerea
    libertății de conștiință și a dreptului de proprietate, propaganda «omului
    nou», deportarea în Bărăgan, femei în închisoare, «epoca de aur», războiul rece
    în România.


    Galeria
    Institutului Cultural Român de la Berlin găzduiește, până la sfârșitul lunii
    ianuarie a anului viitor, expoziția de fotografie Last Christmas (of
    Ceaușescu) semnată de Anton Roland Laub, curator: Frizzi Krella. Potrivit ICR,
    din cauza restricțiilor impuse pentru prevenirea răspândirii Covid-19,
    expoziția poate fi văzută exclusiv online, cu un tur video pe pagina de
    Facebook a reprezentanței. Artistul Anton Roland Laub povestește despre căderea
    dictatorului român Nicolae Ceaușescu, iar privirea este îndreptată către trei
    locuri, martori ai unui trecut unde ecoul cultului personalității răsună și
    astăzi. Născut și crescut în București, Anton Roland Laub locuiește și lucrează
    la Berlin. El deține o diplomă de masterat de la Academia de Artă Weißensee din
    Berlin. În 2018, a fost finalist pentru Premiul New Discovery la Festivalul
    Internațional de Fotografie Les Rencontres d’Arles. În 2017, a fost nominalizat
    la Dummy Book Award la Unseen Photography Festival din Amsterdam și, de
    asemenea, la Les Rencontres d’Arles. Opera sa este inclusă în Colecția de carte
    și media a Staatliche Museen zu Berlin, Arhiva Les Rencontres de la
    Photographie, Arles; Colecția Muzeului Memorial al Zidului Berlinului; Colecția
    Muzeului Municipiului București.