Tag: viitorul Europei

  • Modificarea tratatelor Uniunii Europene

    Modificarea tratatelor Uniunii Europene

    Parlamentul a avut un rol esențial în instituirea și participarea la Conferința privind viitorul Europei (2021/22) și la deliberările sale privind propunerile cetățenilor europeni. Cele 49 de recomandări politice au fost urmate imediat de activarea de către Parlament a procesului de modificare a tratatelor UE.

     

    În cursul următoarelor 18 luni, a fost elaborat un set cuprinzător de propuneri de modificare a tratatelor, pe baza raportului final al conferinței și ținând seama de seria de crize cu care s-a confruntat UE. Acestea au fost aprobate de Parlament în noiembrie 2023, iar acum este la latitudinea Consiliului European să decidă (prin majoritate simplă) dacă să inițieze o convenție pentru revizuirea tratatelor.

    Vor fi sau nu revizuite tratatele UE, ne spune  prof.univ. dr. Radu Carp de la Facultatea de Științe Politce, Universitatea București:

      

    “Pe moment, nu, pentru că este o operațiune foarte complicată, înseamnă un demers la nivelul tuturor celor douăzeci și șapte de state membre. Ori noi am văzut că tratatul  fiscal a produs o traumă. În ce sens? O traumă? În sensul că a fost foarte greu să intre în vigoare, deși era consideratt ca fiind internațional a durat mai mult decât se aștepta acest proces.

    Avem două probleme aici, fundamentale dacă să fie implicați cetățenii, respectiv să fie modelul convenției care a procedat Conferința de puncte, guvernamentală, un model care a eșuat. De ce? Pentru că această supra-reprezentare a comisiei Parlamentului, cetățeni, ș.a.m.d. duce la un număr infinit de amendamente care la un moment dat nu mai pot fi gestionat. Deci nu s-a găsit acel mecanism care să asigure și reprezentare mai bună și eficiență.”

     

  • “Meet and Greet EUROPE DIRECT București!” – Eveniment online de promovare a Centrului ED București

    “Meet and Greet EUROPE DIRECT București!” – Eveniment online de promovare a Centrului ED București

    Marți, 5 octombrie 2021, Centrul EUROPE
    DIRECT București, din cadrul Institutului European din România, a organizat
    evenimentul online intitulat Meet and Greet EUROPE DIRECT București!, un
    eveniment de promovare a Centrului ED București, cu ocazia Zilei Educației,
    care este și ziua Centrelor EUROPE DIRECT.



    Porțile Centrului au fost deschise în
    mod virtual, pe platforma Zoom, începând cu orele 10:00, când a avut loc prima
    întâlnire dintr-o serie de trei. În această parte a evenimentului au fost
    invitați, pe lângă echipa EUROPE DIRECT București, voluntari, stagiari,
    colaboratori, cadre didactice, precum și publicul larg. Pe lângă informații
    privind activitățile proiectului EUROPE DIRECT București din perioada
    2021-2025, a fost prezentată și platforma Conferinței Privind Viitorul Europei,
    iar participanții au fost invitați să împărtășească cu noi ideile și nevoile de
    informare pe tematică europeană. Au urmat apoi două serii de activități
    interactive (jocuri, quiz-uri cu tematică europeană) pentru elevii de gimnaziu
    și cei de liceu.


    Evenimentul a demonstrat că EUROPE
    DIRECT București este o mare familie europeană. Mulțumim tuturor invitaților
    și participanților! Vă așteptăm și în viitor cu multe alte surprize!


    Articolul complet poate fi accesat pe
    site-ul Europe Direct București


    (Loredana Licuța, coordonator Europe
    Direct București)

  • Direcții strategice propuse de Partidul Popular European

    Direcții strategice propuse de Partidul Popular European

    În cadrul conferinței privind
    Viitorul Europei, eurodeputatul Manfred Weber a subliniat consecințele
    sociale și economice ale crizei COVID-19 și a afirmat că Europa a ieșit mai
    puternică după această etapă a pandemiei, dar cu răni sociale și economice
    profunde. El a pledat
    pentru un plan de reducere a birocrației și un program de urgență între Uniunea European[ și SUA în domeniul
    comerțului pentru sectorul transporturilor, mobilității și cel digital.

    Doar
    dacă creăm locuri de muncă, ne putem asigura prosperitatea și vom apăra modul
    de viață european, a declarat Manfred Weber în motivarea direcțiilor strategice
    propuse.


    Manfred WEBER: În primul rând,
    dezvoltarea rapidă a unui vaccin a fost posibilă doar pentru că autoritățile au
    trecut rapid prin procesul de aprobare.
    Dar de această viteză avem nevoie și acum în alte domenii ale sectorului de
    cercetare și în investițiile pentru protecția climei. Cu un plan de acțiune
    imediat pentru reducerea birocrației în Uniunea Europeană, ar trebui să lucrăm
    împreună – toate părțile interesate pentru a identifica cele
    aprox. 300 de reglementări ale UE astfel încât în următoarele 12 luni să le eliminăm
    sau să le simplificăm.


    În al doilea rând, pentru producția unei mașini electrice
    este nevoie doar de jumătate din numărul angajaților. Multe locuri de muncă din
    industrie sunt amenințate. În Uniunea Europeană actuală, sunt necesare urgent
    noi locuri de muncă. Comerțul internațional a fost și este o mașină de lucru.
    De ce să nu începem această dezbatere cu prietenii noștri americani ? Haideți
    să negociem cât mai curând posibil un program de urgență între UE din SUA cu
    privire la schimburile comerciale, în domeniul
    economiei digitale sau alte ramuri industriale, ca prim pas pentru un acord
    comercial mai amplu. Și numai aceasta va fi calea de a consolida economia
    occidentală, sectoarele industriale cheie și împreună ne putem proteja
    împotriva Chinei.


    Uniunea Europeană și SUA reprezintă împreună 50% din
    economia globală. Împreună, putem lansa acest mecanism de prosperitate
    de care poate beneficia întreaga lume.


    În al treilea rând, pandemia ne-a arătat cât de important
    este sectorul sănătății. Următorul deceniu va aduce un val de inovație în
    medicină. Putem învinge cancerul. Vreau ca Europa să creeze 10 milioane de noi
    locuri de muncă în următorii patru ani. Este o ofensivă imediată a inovației în
    acest domeniu. La începutul digitalizării, în urmă cu 20 de ani, noi,
    europenii, am rămas în urmă în ceea ce privește inovația pe internet în timp ce
    SUA și China au creat locuri de muncă în domeniu. Astăzi, nici chinezii, nici americanii
    nu sunt înainte cu vaccinurile COVID, dar noi suntem. Așadar, să ne
    folosim cunoașterea – know-how-ul chiar
    acum.




  • Schimb de experiență și bune practici cu Centre EUROPE DIRECT din țară

    Schimb de experiență și bune practici cu Centre EUROPE DIRECT din țară

    În perioada 10-14
    septembrie, echipa și voluntarii Centrului EUROPE DIRECT București, alături de
    echipele și voluntarii Centrelor EUROPE DIRECT Târgoviște și Vâlcea au fost
    implicați într-un schimb de experiență și bune practici cu alte centre EUROPE
    DIRECT din țară, în cadrul Caravanei de teatru forum Stă în puterea ta să
    schimbi ceva!. Cu prilejul acestui schimb de experiență am avut plăcerea să îi
    vizităm și să interacționăm cu colegii noștri de la Centrele EUROPE DIRECT
    Râmnicu Sărat, Brăila, Galați și Buzău.



    Astfel, vineri, 10
    septembrie, am fost în vizită la colegii noștri de la EUROPE DIRECT Râmnicu
    Sărat, luni, 13 septembrie ne-am întâlnit cu colegii de la Brăila și Galați,
    iar marți, 14 septembrie cu colegii de la EUROPE DIRECT Buzău. Pe parcursul
    acestor întâlniri, echipele și coordonatorii centrelor EUROPE DIRECT implicate
    în acest schimb de experiență au dialogat pe tema evenimentelor dedicate
    Conferinței privind Viitorul Europei și a metodelor non-formale utilizate în
    cadrul acestora, despre posibile colaborări etc.


    La final, putem spune că a
    fost o experiență interesantă, din care fiecare dintre noi a avut de învățat
    câte ceva, iar voluntarii noștri au fost cei mai câștigați: și-au făcut
    prieteni noi și au aflat, în mod direct, cum este să faci parte din familia
    EUROPE DIRECT!




    Articolul complet poate fi
    accesat pe site-ul Europe Direct Bucureşti.




    (Loredana Licuţa,
    coordonator Europe Direct Bucureşti)

  • Școala de vară „Nu e chin să fii Green” / „Nimeni nu pierde dacă e verde!”

    Școala de vară „Nu e chin să fii Green” / „Nimeni nu pierde dacă e verde!”

    În perioada 16-19 august, Centrele
    Europe Direct București și Argeș au organizat școala de vară Nu e chin să fii
    green/Nimeni nu pierde dacă e verde
    . Acest curs de formare a avut loc la
    Băile Tușnad iar participanți au fost cei mai activi voluntari ai celor două
    Centre Europe Direct.


    Pe parcursul celor 4 zile, Școala de
    vară a cuprins o serie de activități interactive, interesante și antrenante.
    Voluntarii participanți, ghidați cu cu dibăcie de formatorul Sorina Bunescu de
    la Asociația CERE și Asociația Partener pentru Tine, au învățat cum să
    identifice idei și soluții pentru a sensibiliza comunitățile din care provin cu
    privire la problemele de mediu existente. Prin intermediul metodei PhotoVoice,
    aceștia au aflat cum pot converti argumentele verbale în exprimări vizuale,
    care emoționează și impresionează. Voluntarii au surprins în fotografiile lor
    diferite aspecte de mediu (atât pozitive cât și negative) și au alcătuit câte o
    poveste în jurul fiecărei fotografii. Lucrând foarte bine în echipă, aceștia au
    organizat o expoziție pe terasa Hotelului Ciucaș din localitate, invitând
    publicul și autoritățile locale să li se alăture în acest demers.


    Ultima zi a Școlii de vară a fost concentrată
    pe Conferința privind viitorul Europei. În urma brainstorming-ului efectuat în
    grupuri de lucru, tinerii au venit cu idei interesante, care ar putea influența
    politicile europene de mediu. Toate aceste idei vor fi încărcate pe platforma
    CoFE.


    Le mulțumim tuturor voluntarilor pentru
    implicare și pentru energia pozitivă pe care au emanat-o pe tot parcursul
    acestor zile de training!


    Articolul complet poate fi accesat pe
    site-ul Europe Direct București


    Loredana Licuța, coordonator Europe
    Direct București

  • Conferința privind Viitorul Europei –  „Ar trebui să fie ascultați în primul rând cetățenii”

    Conferința privind Viitorul Europei – „Ar trebui să fie ascultați în primul rând cetățenii”

    UE e o construcție îndepărtată de cetățeni, care nu le ascultă vocea. Este o opinie generală, și justificată, de altfel. La nivelul instituțiilor europene se încearcă schimbarea acestei imagini prin inițiativa Conferința privind Viitorul Europei, lansată de Comisia Europeană. Ce ne deranjează, ce vrem să se schimbe, care sunt așteptările noastre, și, neapărat, ce soluții propunem… Putem comunica asta către decidenții politici europeni participând direct la evenimentele organizate în toată Uniunea sau transmițându-le comentariile prin intermediul Platformei digitale multilingve https://futureu.europa.eu/ . Aceasta este disponibilă în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene și aici găsim toate informațiile de care avem nevoie.

    Sesiunea plenară inaugurală a Conferinței privind viitorul Europei a avut deja loc, pe 19 iunie 2021, la Strasbourg. Au participat reprezentanți ai instituțiilor UE, ai parlamentelor naționale, dar și cetățeni. Care au fost ideile dezbătute? Ce urmează? Cum ne putem implica? Încearcă să ne convingă că vocile noastre vor fi auzite europarlamentarul Alin Mituța, reprezentant din partea României în plenara Conferinței privind Viitorul Europei.


  • Conferința privind Viitorul Europei: Prioritățile Societății Civile

    Conferința privind Viitorul Europei: Prioritățile Societății Civile

    Trei sferturi dintre europeni consideră că inițiativa Conferința privind Viitorul Europei va avea un impact pozitiv asupra democrației în UE. Dezbaterile organizate în cadrul acestei inițiative europene au început. Se vor implica într-adevăr cetățenii? Își vor spune opiniile? Au încredere că propunerile lor vor fi luate în seamă de decidenții politici europeni?

    Cetățenii nu au niște garanții că vor fi băgați în seamă cu prioritățile lor, că acele priorități se vor transforma în realitate după aceea sau că acea realitate va fi o realitate pentru care vor fi alocate și resurse, poate și eforturi care țin de voința politică. Ce pot în schimb cetățenii să realizeze este faptul că este o oportunitate foarte bună pentru a testa capacitatea instituțiilor europene de a se deschide către societate, dar și pentru a educa instituțiile europene să fie mai atente la felul în care cetățenii privesc angrenajul european.

    (Elena Calistru, membră în Comitetul Economic și Social European, președinta asociației Funky Citizens)


  • Zero poluare în aer, apă, sol

    Zero poluare în aer, apă, sol

    Nu cu mult timp în urmă mediul era un subiect marginal, periferic pentru Uniunea Europeană. Acum însă este cea mai importantă preocupare pentru generația noastră și pentru cele care vin după noi, sunt cuvintele rostite recent de șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, la lansarea oficială a Conferinței privind viitorul Europei, cea mai amplă consultare lansată de Uniune pentru a afla ce îi preocupă pe cetățeni și pentru a găsi soluții la problemele lor.

    Câteva zile mai târziu, ca o dovadă că protejarea mediului a devenit una din temele de mare interes, Comisia Europeană a adoptat un Planul de acțiune, în care este stabilită o viziune pentru 2050: o lume în care poluarea să fie redusă la un nivel la care să nu mai fie dăunătoare sănătății umane și ecosistemelor naturale.

    Dacă nu ne ocupăm acum de aceste probleme, copiii noștri ar trebui să facă acest lucru, dar costurile vor fi mult mai mari și va fi mult mai dificil,a afirmat la prezentarea planului vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Și tot el a ținut să precizeze: Poluarea din Uniunea Europeană este cauza unui deces din opt. Așadar, o persoană din opt își pierde viața din cauza poluării care provoacă forme grave de cancer, boli cardiace și respiratorii. Și ca întotdeauna, oamenii cei mai vulnerabili din societate au de înfruntat cele mai grave consecințe.

    Planul stabilește obiective de etapă valabile pentru anul 2030. Astfel, față de situația actuală ar trebui îmbunătățită calitatea aerului pentru a reduce cu 55 % numărul de decese premature cauzate de poluarea atmosferică. Ar urma să aibă loc și o îmbunătățire a calității apei prin reducerea deșeurilor, a deșeurilor de plastic din mediul marin (cu 50 %) și a microplasticelor deversate în mediul înconjurător (cu 30 %).

    Îmbunătățirea calității solului ar urma să se producă prin reducerea cu 50 % a utilizării pesticidelor. Documentul mai stabilește, printre altele, că este nevoie și de reducerea semnificativă a cantității de deșeuri generate și cu 50 la sută a celor municipale.

    Pentru ca toate aceste obiective să fie atinse, planul conectează toate politicile relevante ale Uniunii în materie de combatere și prevenire a poluării și pune un accent deosebit pe utilizarea soluțiilor digitale.

    În mod categoric, acest plan nu este decât începutul unui lung proces, care cere timp și multă determinar, a conchis comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.


  • Conferinţa privind viitorul Europei (partea a doua)

    Conferinţa privind viitorul Europei (partea a doua)

    Trei sferturi dintre europeni consideră că inițiativa Conferința privind viitorul Europei va avea un impact pozitiv asupra democrației în UE. Șase din zece europeni sunt de acord că criza provocată de coronavirus i-a făcut să reflecteze asupra viitorului Uniunii Europene. Peste 90% dintre europeni, din toate statele membre, au fost de acord că vocile cetățenilor UE ar trebui să fie luate mai mult în considerare în deciziile referitoare la viitorul Europei.
    Sunt rezultate ale unui sondaj la nivelul UE, care arată că europenii sprijină lansarea Conferinței privind viitorul Europei. Această Conferință presupune o serie de dezbateri și discuții, organizate începând cu data de 9 mai 2021, ziua Europei, la care pot participa activ toți europenii.

    Miruna Troncotă, coordonatoare la Centrul de Studii Europene din cadrul SNSPA, comentează concluziile acestui Eurobarometru, cu tema Viitorul Europei.


  • Creşterea rolului tehnologiei în procesul decizional al UE

    Creşterea rolului tehnologiei în procesul decizional al UE

    În întâlnirile pe care le organizează, Comitetul
    Economic şi Social European (CESE)
    avertizează, din experienţele trecute, că trebuie evitate situaţiile în care
    cetăţenilor din UE li se cere părerea cu privire la aspecte ale funcţionării
    uniunii, pentru ca mai apoi să nu se ţină cont de părerea exprimată.


    Valoarea democrației participative a fost
    dovedită. Iar astăzi, progresul tehnologic face posibilă o exprimare dincolo de
    partidele politice și societatea civilă organizată.


    Dezamăgirile provocate de prima generație a
    organizatorilor Iniţiativei Cetăţeneşti Europene, care au trecut prin procesul
    complex de inițiere a vreunei iniţiative, prin colectarea și validarea unui
    milion de semnături, pentru ca apoi să nu aibă încotro şi să le spună signatarilor
    că nu va urma nicio acțiune, au avut un efect şocant.


    Noile reguli în vigoare, simplificate începând cu
    1 ianuarie, însoțite de un sprijin mai bun pentru organizatori, îşi doresc să
    combată oboseala fenomenului de strângere de petiții.


    Cu ocazia Zilei Iniţiativei Cetăţeneşti Europene
    2020, Președintele CESE, Luca Jahier, a afirmat pentru RRI că:

    Înainte de a merge mai departe,
    trebuie să nu uităm până unde am ajuns. Trebuie să conştientizăm şi să
    exploatăm la maximum instrumentele pe care le avem. Avem reglementări noi,
    pentru care am luptat de mulţi ani, aşa că nu trebuie să uităm de acest
    instrument.

    Desigur, acest instrument este pus la încercare de apariţia noilor
    tehnologii. Tehnologiile digitale ne oferă noi posibilităţi de a implica
    cetăţenii în deciziile privind politicile, dar şi în conturarea unei agende
    europene, dar ne şi face mai uşor responsabili în faţa cetăţenilor. Avem, de asemenea, noi perspective, privind
    viitorul Europei şi alte probleme.


    Președintele
    CESE, Luca Jahier, a reafirmat valoarea de durată a democrației reprezentative
    și a organismelor intermediare, în timp ce a subliniat angajamentul CESE
    dintotdeauna pentru ca cetăţenii să aibă un cuvânt marcant de spus.


    În același timp, nu ar
    trebui să acceptăm noua era digitală fără niciun gând critic. Suntem deja
    conștienți de pericolul știrilor false, al dezinformării și al fenomenului Big
    Data, care, prin algoritmi, ne pot manipula și controla
    , a mai spus el.


  • Un summit pentru viitorul Europei

    Un summit pentru viitorul Europei

    La capătul unui îndelung proces de reflecţie europeană, pe 9 mai – ziua în care europenii aniversează pronunţarea Declaraţiei Schumann, care a fondat construcţia comunitară — la Sibiu a avut loc primul summit informal al Uniunii Europene organizat de România. Un summit în format UE27, la care a fost creionat viitorul Europei. Unitatea este principiul pe care se va construi acest viitor, conform Declaraţiei de la Sibiu, un document ce include angajamente pe care liderii europeni le fac cetăţenilor din statele membre privind bunăstarea şi securitatea lor. Liderii europeni promit că ţările membre vor fi unite, solidare, cu o singură voce şi în căutarea întotdeauna de soluţii comune.



    Documentul mai cuprinde un angajament de protejare a modului de viaţă european, a democraţiei şi statului de drept şi menţionează o prioritate a preşedinţiei române a Consiliului UE, respectiv reducerea diferenţelor de dezvoltare din interiorul Uniunii. Europa, mai menţionează Declaraţia, va acţiona ca un lider responsabil, implicat alături de partenerii internaţionali să menţină o ordine mondială bazată pe dreptul internaţional. Angajamente care vor să transmită determinare pentru un viitor comun, pe fondul procesului de retragere a Marii Britanii din UE. În ce măsură răspunde oferta liderilor europeni cererilor pe care le fac cetăţenii continentului?



    Dan Cărbunaru, directorul portalului multimedia caleaeuropeană.ro, invitat la Radio România: Sunt tot felul de eurobarometre care măsoară nevoile oamenilor şi chestiunile legate de securitate, chestiunile legate de economie, problemele legate de viziunea noastră comună în această Uniune. Se regăsesc, sub o formă sau alta, indiferent de ordinea lor, în toate ţările membre. Întrebarea este cum livrăm aceste soluţii, cum reuşesc instituţiile europene să articuleze aceste soluţii împreună cu statele membre. Pentru că au fost situaţii în care, în situaţii de criză, în chestiuni legate de migraţie sau probleme economico-financiare, statele membre dădeau vina pe Bruxelles, iar Bruxellesul spunea că nu are suficientă putere.


    Noi trebuie să luăm la un moment dat o decizie, să vedem cum facem această Uniune mai bună, să livreze mai mult şi mai repede pentru cetăţenii săi. Unii vorbesc despre nevoia unui nou tratat, alţii spun că ar trebui explorat în continuare Tratatul Lisabona, dar soluţia este la noi. Nu este rău ce se întâmplă nici acum. Sigur că noi ne dorim mai mult, şi mai bine, şi mai repede, dar toate statele membre ale Uniunii Europene sunt acum pe plus din punct de vedere economic. După aceea, criza economico-financiară, valurile de migranţi nu mai sunt atât de puternice şi nu mai destabilizează continentul european cum o făceau odinioară de la sud la nord şi există în continuare perspective ca viaţa noastră în Uniunea Europeană să arate mai bine.”



    La Sibiu a avut loc şi o primă discuţie pe marginea agendei strategice a Uniunii Europene pentru 2019-2024 – agendă care ar urma să fie adoptată la Consiliul European, din luna iunie. Aceasta include obiective majore. Este vorba despre protejarea cetăţenilor şi libertăţilor, dezvoltarea bazei economice, prin mobilizarea tuturor politicilor relevante în domeniu, un viitor mai ecologic, mai echitabil şi mai incluziv, alături de promovarea intereselor şi valorilor europene în lume.



    Formulări destul de generale, probabil tocmai pentru a lăsa loc în negocieri ca fiecare stat membru să-şi poată promova şi susţine interesele. Chiar înaintea summitului, 21 de şefi de state, între care şi România, au publicat o scrisoare deschisă, care pleacă de la ideea că Uniunea Europeană se confruntă cu provocări profunde.



    Din nou, jurnalistul Dan Cărbunaru: Este o iniţiativă care asigură o formă destul de confortabilă, numeric cel puţin, de reprezentare a intereselor cetăţenilor europeni şi, dacă vreţi, este poate o nouă dovadă a faptului că au dreptate cei care consideră că este nevoie de o reformă a sistemului de decizie în Uniunea Europeană. Pentru că acum suntem în această situaţie extrem de ciudată, în care şi cei care vor mai multă Europă şi cei care vor mai puţină Europă se plâng că nu e suficient spaţiu de decizie.



    Ei bine, se discută la Bruxelles şi în unele capitale europene pe această temă, a modului în care să iau deciziile, noi acum vorbim de o declaraţie, evident, dar sunt situaţii în care sunt decizii importante de luat şi care încă stau sub imperiul majorităţii calificate sau chiar unanimitate în unele situaţii, şi asta uneori a ţinut Europa pe loc. E una dintre explicaţiile faptului că în timp ce americanii au ieşit în câteva luni din criza economico-financiară, europenii încă analizau efectele şi bâjbâiau prin ce uşă să iasă. Crizele nu ne vor ocoli. Criza migraţiei care acum doar a luat o pauză se poate întoarce. Criza economico-financiară, am văzut la cum circulă capitalul în lume, poate de asemenea să se întoarcă.”



    Sunt multiple crize care ne pot pândi, adaugă Dan Cărbunaru, dar de dragul viitorului nostru comun, de care să ne bucurăm în mod egal, trebuie să avem o viziune comună.

  • Summit-ul de la Sibiu, un moment de entuziasm pentru liderii UE

    Summit-ul de la Sibiu, un moment de entuziasm pentru liderii UE

    Vreme frumoasă, aplauze și o neobișnuită baie de mulțime – așa au fost primiți șefii de stat din UE și liderii europeni la Sibiu, joi, unde a avut loc summit-ul informal al Uniunii Europene.


    Cu această ocazie, liderii europeni au adoptat o declaraţie comună care cuprinde 10 angajamente față de modul de viață și valorile europene, față de echitatea și drepturile cetățenilor europeni, dar și față de protejarea mediului și a viitoarelor generații.



    Focus pe alegerile europene din 23-26 mai



    Apropiatul scrutin european a fost una dintre temele principale ale evenimentului de la Sibiu. În declarația de presă de la începutul, summitului, președinytle Klaus Iohannis a declarat:


    “Toții președinții din Uniunea Europeană, președinții de state, am semnat un apel, lansat astăzi, de Ziua Europei, prin care îi chemăm pe europeni la urne. Aceste alegeri europarlamentare nu sunt alegeri obișnuite. La aceste alegeri se decide realmente viitorul Uniunii Europene. Vedeți că avem peste tot partide eurosceptice, politicieni populiști, politicieni care nu vor să continuăm în această frumoasă Uniune Europeană, iar cetățenii europeni sunt chemați să decidă prin vot ce fel de viitor vrem pentru Uniunea Europeană. Este clar că avem de ales între partide tradiționale, partide care vin cu soluții, și partide populiste, extremiste, care vin cu sloganuri, dar nu cu soluții.



    Întâlnirea informală de la Sibiu a fost și un bun prilej de a discuta despre nominalizările pentru conducerea instituțiilor europene. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că și-ar nominalizări până în luna iunie, de aceea va convoca o nouă întâlnire cu liderii după alegerile pentru Parlamentul European: “Aş vrea să anunţ că, după alegerile europarlamentare, pe 28 mai, voi convoca o întâlnire cu toţi cei 28 de lideri UE pentru a începe procesul de nominalizări. Intenţia mea este să parcurg alegerea şefilor instituţiilor UE într-o manieră cumpătată, rapidă şi eficientă”, a spus președintele Consiliului European.



    Justiția din România, în atenția liderilor europeni



    Liderii PSD, principalul partid de guvernare, au fost ocoliți la Sibiu chiar și de familia socialiștilor europeni care au decis să aibă întâlnirea în marja summit-ului fără prezența vreunui reprezentant al partidului condus de Liviu Dragnea. Liderii europeni au punctat din nou abaterile României de la respectarea statului de drept, Întrebat la sosirea în Piața Mare din Sibiu când va fi României gata pentru aderarea la spațiul Schengen, premierul olandez, Mark Rutte, a răspuns: “România va fi admisă când vă veţi conforma tuturor regulilor statului de drept şi ale democraţiei. Deocamdată, nu mergeţi în direcţia corectă.



    Și președintele francez, Emmanuel Macron, a vorbit despre situația justiției în România: “Cred că există decizii luate de guvernul român care au dus la fragilizarea statului de drept. Comisia Europeană a avut ocazia de a spune acest lucru şi suntem vigilenţi în această privinţă. (…)Consider pentru România, pentru poporul român, că a fi un stat puternic în UE, a respecta toate valorile UE, inclusiv independenţa justiţiei şi tot ce constituie statul de drept, este un element foarte important pentru popor“, a declarat Macron în cadrul conferinţei de presă de după încheierea summit-ului.



    Declarații de dragoste pentru Sibiu



    Summit-ul de la Sibiu a fost considerat un succes atât de șefii de state prezenți în in inima Transilvaniei, cât și de liderii UE.


    Cancelarul Germaniei, Angela Merkel a avut cuvinte frumoase pentru Sibiu: “Cred că acest oraş este un simbol pentru schimbările puternice din Europa, pentru că avem minoritatea germană care trăieşte foarte bine cu românii. Am discutat despre problemele UE, putem discuta unii cu alţii cu două săptămâni înainte de alegerile europene despre toate subiectele.



    Donald Tusk și-a arătat mulțumirea pentru ce s-a petrecut la Sibiu, într-un discurs ținut, din nou, în limba română, într-o declarație comună de presă cu Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker: “Când ne-am întâlnit în ianuarie (n.r. la București), am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Aţi organizat un summit excepţional, puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu m-am îndrăgostit de Sibiu, toată lumea s-a îndrăgostit de dumneavoastră.

  • Preşedinţia română a Consiliului UE, la început

    Preşedinţia română a Consiliului UE, la început

    10 ianuarie 2019, Bucureşti – sunt coordonatele lansării oficiale a preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, exercitate în premieră de România, membră a organizaţiei din ianuarie 2007. Un concert susţinut de renumiţi muzicieni români şi de orchestra Uniunii Europene, formată din muzicieni din toate ţările Uniunii, va marca momentul la Ateneul Român, pentru ca, a doua zi, vineri, să aibă loc întâlnirea de lucru comună a Comisiei Europene şi a guvernului român.



    România va avea de gestionat chestiuni foarte importante pentru viitorul UE, precum Brexitul, negocierea viitorului buget, alegerile pentru Parlamentul European, iar autorităţile de la Bucureşti dau asigurări că sunt pregătite pentru toate aceste provocări. Preşedintele Klaus Iohannis: Începem acum practic direct cu preşedinţia Consiliului UE. Vom avea vizita Comisiei Europene pentru a începe în forţă această preşedinţie. Sunt convins că vom face faţă bine.”



    România şi-a fixat coeziunea ca motto al preşedinţiei sale rotative, pentru că acest principiu este fundamental pentru evoluţia proiectului european, a explicat premierul Viorica Dăncilă: Toate acţiunile pe care le vom derula în următoarele şase luni vor fi pentru susţinerea şi consolidarea acestui concept de coeziune pe care se sprijină întreaga arhitectură europeană.”



    Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene are ca prioritate în primele trei luni de mandat să finalizeze dosarele legislative care depind de colaborarea cu Parlamentul European, a anunţat, la Radio România, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, amintind că tot în această perioadă Bucureştiul va trebui să gestioneze un eventual Brexit fără acord cu Uniunea:



    Priorităţile României sunt, în primul rând, în prima perioadă când vom lucra împreună cu actualul Parlament European, să ducem la bună sfârşit cât mai multe dosare legislative. Acest Parlament European va fi doar până în aprilie, practic perioada utilă este destul de scurtă, ceea ce ne va face să trebuiască să accelerăm toate negocierile pe care le avem, inclusiv în cadrul Consiliului. România va trebui să aibă o poziţie imparţială, dar în acelaşi timp să reuşească să găsească majorităţi calificate care să permită ajungerea la o poziţie comună la nivelul Consiliului.”



    A doua parte a preşedinţiei române la Consiliul UE va fi dedicată Summitului de la Sibiu pentru viitorul Europei, din 9 mai.

  • Klaus Iohannis, discurs despre viitorul UE

    Klaus Iohannis, discurs despre viitorul UE

    Klaus Iohannis s-a aflat marți, la Strasbourg, unde a susţinut un discurs în plenul Parlamentului uropean privind viitorul Europei. Şeful statului român a prezentat viziunea României asupra viitorului Europei într-o alocuţiune considerată de presă şi analişti politici cea mai importantă din mandatul său.



    Preşedintele României a pledat pentru o unitate şi coeziune în interiorul Uniunii Euroepene şi a dezaprobat ideea unei Europe cu mai multe viteze: “Principala constatare pozitivă a acestei perioade este că există un element care ne unește: identitatea europeană bazată pe principii, valori și interese comune. Iar aceste valori comune trebuie mereu redescoperite, re-apreciate și repuse în valoare, pentru că universalitatea valorilor stă tocmai în caracterul lor regenerator.


    O Uniune puternică nu trebuie să fie realizată în detrimentul unității. Avem nevoie de o Uniune incluzivă, care nu lasă în urmă niciun stat și niciun cetățean european.


    Din acest punct de vedere, idei precum o Europă cu mai multe viteze sau o Uniune a cercurilor concentrice nu pot reprezenta o soluție, în măsura în care dorim menținerea caracterului unitar și indivizibil al Uniunii Europene, care îi conferă valoare și credibilitate în relația sa cu restul lumii.



    Klaus Iohannis răspunde în plenul PE la întrebărilor legate de situaţia statului de drept şi consolidarea democraţiei în România (Sursa: Parlamentul European)



    Zona euro şi securitatea economică a UE



    Klaus Iohannis şi-a exprimat încrederea faţă de întărirerea Uniuninii Europene în timpul mandatului României de preşedinte a Consiliului UE. Totodată, a subliniat că Europa trebuie să acorde o mare importanţă şi siguranţei economice în toate statele membre şi că aderarea la zona euro este o prioritate pentru România:


    “Uniunea Europeană se află astăzi într-un moment de redresare economică. Acest lucru nu ar fi fost posibil în absența unei viziuni și acțiuni comune în crearea și consolidarea unei Uniuni Economice și Monetare. Siguranța economică este la fel de importantă ca cea a frontierelor, iar prosperitatea Uniunii depinde de capacitatea noastră de a asigura o Uniune Economică și Monetară puternică, capabilă să răspundă așteptărilor cetățenilor, dar și să facă față unor noi provocări.


    În vederea atingerii acestui obiectiv, avem nevoie de măsuri și decizii cuprinzătoare, care să garanteze participarea tuturor statelor membre la eforturile comune de realizare a unei Zone Euro mai puternice, mai stabile și mai competitive. Pentru România, aderarea la Zona Euro, cât mai curând posibil, când toate condițiile vor fi îndeplinite, este un obiectiv național fundamental.



    Aderarea la Spaţiul Schengen, o prioritate pentru România



    Discursul în plenul Parlamentului European a fost o bună ocazie pentru preşedintele României de a reaminti de o alt capitol prioritar pentr ţara noastră, aderarea la spaţiul Schengen.


    “Uniunea Europeană trebuie să rămână un spațiu de liberă circulație, în care toți cetățenii noștri să se poată deplasa liber și să poată munci oriunde în spațiul comunitar, unde tinerii să poată călători, studia, beneficiind astfel pe deplin de unul dintre cele mai vizibile și ambițioase proiecte ale construcției europene – Spațiul Schengen.


    Pentru România, aderarea la Spațiul Schengen reprezintă un obiectiv important. Acest demers va contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întregul spațiu de liberă circulație din Uniune”, a spus Klaus Iohannis.



    Declarație de presă comună cu Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani


  • Preşedintele României, în Parlamentul European

    Preşedintele României, în Parlamentul European

    Preşedintele României, Klaus Iohannis a pledat marţi, în plenul Parlamentului European, la o dezbatere privind viitorul Europei, pentru consolidarea proiectului european. El a declarat că unul dintre cele mai importante proiecte pentru România este summitul UE care va avea loc anul viitor la Sibiu, subliniind că ţara noastră intenţionează să aibă un mandat de succes la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.



    Iohannis a arătat că în ultimul deceniu UE a fost marcată de provocări multiple – de la criza financiară şi economică, criza migraţiei, atacurile teroriste până la ascensiunea mişcărilor populiste. Şeful statului român a subliniat că valorile europene trebuie mereu redescoperite, reapreciate şi repuse în valoare.



    Preşedintele a susţinut că noua etapă în care va intra Uniunea Europeana începând cu anul 2019 şi pe care România, în calitatea sa de deţinătoare a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, o va pregăti împreună cu celelalte state membre şi cu instituţiile europene va fi una fructuoasă.







    România va avea de gestionat dosare extrem de grele pe perioada preşedinţiei la Consiliul Uniunii Europene, unul dintre acestea fiind cel referitor la Brexit, a declarat preşedintele Klaus Iohannis. Un alt dosar menţionat de Klaus Iohannis a fost cel privind cadrul financiar multianual post-2020. Migraţia este tema unui alt dosar care urmează să fie gestionat de viitoarea preşedinţie a Consiliului UE.



    Klaus Iohannis a declarat în plenul PE că în România există o dezbatere politică, însă nu a dorit să dea alte detalii, precizând că este hotărât să rămână implicat în a le garanta românilor păstrarea valorilor democratice, regulilor şi principiilor unui stat de drept şi continuarea unei lupte foarte dure, grele, dar drepte, a luptei împotriva corupţiei. El a susţinut că în Europa există mai multe probleme, iar una dintre ele este conexiunea dintre cetăţeni şi politicieni, arătând că de multe ori aceasta este slabă.





    Preşedintele a mai declarat, în plenul Parlamentului European, că aderarea României la zona euro cât mai curând posibil este un obiectiv naţional fundamental. El a subliniat şi importanţa aderării României la spaţiul de liberă circulaţie. Potrivit lui Iohannis, provocările generate de migraţie, dar şi cele legate de securitate sunt aspecte de maxim interes pentru toţi europenii.





    Klaus Iohannis a menţionat că Uniunea Europeană se află în prezent într-un moment de redresare economică, arătând că siguranţa economică este la fel de importantă ca cea a frontierelor. El a pledat pentru o piaţă internă “funcţională, competitivă şi incluzivă”.



    Românii sunt conectaţi activ la valorile civice şi au dovedit acest lucru când a fost nevoie să apere statul de drept şi democraţia, a declarat marţi preşedintele Klaus Iohannis, în plenul Parlamentului European. Şeful statului a mai arătat că tânăra generaţie crede în Europa şi se implică în dezbateri privind viitorul UE de o manieră pozitivă şi optimistă.




    Preşedintele



    În context, el a precizat că economia datelor este viitorul, iar sectoarele româneşti de IT&C şi creativ au una dintre ponderile cele mai mari din PIB-ul naţional din întreaga Uniune. De asemenea, acesta a arătat că România susţine activ o Uniune Europeană care investeşte în siguranţa cetăţenilor săi.




    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi că este dreptul Parlamentului European să dezbată o rezoluţie cu privire la situaţia statului de drept în România, programată în noiembrie 2018, însă a subliniat că este extrem de neobişnuit ca aceste discuţii să aibă loc doar cu o lună înainte de preluarea de către ţara noastră a preşedinţiei Consiliului UE. Iohannis a declarat, la conferinţa comună cu preşedintele PE, Antonio Tajani, că va colabora instituţional cu Guvernul pentru pregătirea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, punctând că acest fapt nu înseamnă că va avea standarde mai scăzute în ceea ce priveşte reforma justiţiei.