Tag: Viktor Ianukovici

  • Charles Michel la Kiev, la marcarea a 10 ani de la declanșarea protestelor Euromaidan

    Charles Michel la Kiev, la marcarea a 10 ani de la declanșarea protestelor Euromaidan

    Pe 21 noiembrie 2013, mii de ucraineni se adunau în Piața Independenței din capitala Kiev, pentru a protesta față de preşedintele de atunci al țării, filorusul Viktor Ianukovici, care refuzase – sub presiunea Moscovei – să semneze un acord de asociere cu Uniunea Europeană, reaminteşte France Presse.

    Declanşarea aşa-numitului Euromaidan avea să ducă la îndepărtarea preşedintelui Ianukovici. Dar după plecarea acestuia şi câştigarea alegerilor de către pro-europeni, Rusia a invadat şi anexat peninsula ucraineană Crimeea şi a sprijinit declanşarea unei insurecţii a separatiştilor pro-ruşi în Donbass. De altfel, şi ieri Kremlinul a transmis că revoluţia ucraineană a fost o lovitură de stat organizată de Occident.

    Dacă invadatorul rus s-a simțit în pericol în urmă cu zece ani, intuind că existența unei țări europene mari și prospere la granița sa i-ar putea face și pe ruși să își dorească același lucru, cu totul altfel se văd lucrurile la Kiev.

    În urmă cu zece ani, ucrainenii au început prima contraofensivă (…) împotriva tentativelor de a ni se refuza viitorul european., le-a spus, ieri, oamenilor, într-un mesaj video, președintele Volodimir Zelenski. El a apreciat că revoluţia din Piaţa Independenţei a fost prima victorie în războiul cu invadatorii ruşi.

    Prezent și el la Kiev, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a punctat că Maidanul a fost o revoluţie istorică pro-europeană, care a alungat de la putere regimul pro-rus. El declarase înainte de vizită că doreşte să exprime susţinerea puternică a Uniunii Europene şi că a venit să pregătească împreună cu Volodimir Zelenski summitul european din decembrie, la care se va decide următorul pas pentru demersul Ucrainei de aderare la Uniune.

    Charles Michel a ținut să atragă atenția și că discuţiile de luna viitoare vor fi dificile. De altfel, și liderul ucrainean a recunoscut că decizia din decembrie a şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană ar putea fi o provocare pentru unitatea blocului comunitar.

    La Kiev s-a aflat, ieri, și preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cărei țară așteaptă, la rândul ei, începerea negocierilor de aderare, așa cum a recomandat Comisia Europeană. Aceasta a cerut Uniunii să arate unitate şi rapiditate în ce priveşte dorinţa Republicii Moldova şi a Ucrainei de a se alătura forului European, într-o perioadă marcată de război şi insecuritate.

    Amintim că Republica Moldova şi Ucraina au cerut oficial să adere la Uniunea Europeană anul trecut, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina.


  • Un an de la protestele din Ucraina

    Un an de la protestele din Ucraina

    În urmă cu un an, pe 22 februarie, când fostul preşedinte, pro-rusul Viktor Ianukovici, a fugit, ucrainenii celebrau ceea ce ei credeau că va fi marea schimbare de macaz în destinul post-sovietic al ţării. Nemultumiţi că Ianukovici nu le-a satisfacut aşteptările, odată cu refuzul de a semna acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE, ucrainenii au apelat la cea mai puternică formă de protest – ieşirea în stradă. Aproape 100 de persoane au murit în cele câteva zile de confruntări sângeroase dintre protestatarii animaţi de crezul pro-european şi trupele fidele lui Ianukovici. Luptele de stradă au avut loc, cu precădere, în Piaţa Independenţei, cunoscută, astăzi, ca Euromaidan, ce dă şi numele mişcării pro-europene născute în acele zile.



    La un an de atunci, pe fondul dezamăgirii provocate de evenimentele nefericite ce s-au succedat în cascadă, între care anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia şi conflictul dur, cu rădăcini secesioniste, din estul ţării, ucrainenii au avut puterea să-şi comemoreze morţii. Astfel, mii de persoane au participat, duminică, la “Marşul Demnităţii”, în fruntea căruia s-a aflat noul preşedinte, Petro Poroşenko, însoţit de câţiva lideri europeni, între care preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, şi cel al Consiliului European, Donald Tusk.



    Cu această ocazie, România, care împarte cu Ucraina împarte o frontieră de sute de kilometri, şi-a reiterat speranţa că ţara vecină va deveni un stat stabil şi suveran, căruia să i se respecte integritatea teritorială. Preşedintele României, Klaus Iohannis, reprezentat la “Marşul Demnităţii” de consilierul său pentru securitate, George Scutaru, a mai spus că, în urmă cu un an, ucrainenii s-au mobilizat împotriva unui regim corupt şi autoritar, care le amanetase destinul european. Am văzut – continuă preşedintele Iohannis – cum o naţiune renaşte şi cum aspiraţiile ei nu pot fi distruse de şenilele tancurilor. În multe privinţe, eroii Euromaidanului au semănat cu eroii de la Timişoara sau Bucureşti, din decembrie 1989, a apreciat şeful statului, într-un moment de rememorare a sacrificiului suprem pe care mulţi români au fost dispuşi să-l facă pentru ca ţara să spună adio comunismului.



    Preşedintele Iohannis a adăugat că Bucureştiul susţine rezolvarea în cheie diplomatică a conflictului din estul Ucrainei, care a dus, deja, la pierderea a mii de vieţi.



    Despre situaţia din estul Ucrainei, preşedintele României şi omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, vor discuta la întâlnirea pe care o vor avea pe 17 martie, la Kiev, în timpul unei vizite confirmate de Preşedintia de la Bucureşti.


  • Ucraina alege democraţia

    Ucraina alege democraţia

    Previzibile, fiindcă sondajele privind intenţiile de vot indicau, deja, limpede că electoratul ucrainean a basculat masiv spre formaţiunile pro-europene, rezultatele alegerilor de duminică pentru Parlamentul de la Kiev au fost salutate la unison în Occident. Nostalgicii Uniunii Sovietice sau adepţii fostului preşedinte rusofil Viktor Ianukovici devin minoritari pe băncile Radei. Şi, pentru prima dată după proclamarea independenţei, în 1991, comuniştii nu mai depăşesc pragul electoral de cinci procente şi nu mai sunt reprezentati în Legislativ.



    Statele Unite, Uniunea Europeană, precum şi ţările membre ale acesteia au subliniat atât corectitudinea organizării scrutinului, cât şi deznodământul acestuia.



    Şi la Bucureşti, principalii responsabili politici au aplaudat alegerea europeană a celui mai mare, teritorial şi demografic, dintre vecinii României. Preşedintele Traian Băsescu a precizat că România va rămâne un partener loial al Ucrainei pe drumul integrării europene, despre care a spus că e extrem de dificil, dar reprezintă singura opţiune corectă. Rezultatul alegerilor legislative este un semnal clar că poporul ucrainean rămâne unit în dorinţa sa de pace, democraţie şi unitate naţională — apreciaza şi ministerul român de Externe. Diplomaţia de la Bucureşti notează că, în pofida situaţiei de securitate dificile în care s-a desfăşurat scrutinul, din cauza obstrucţiilor din partea aşa-ziselor autorităţi din regiunile separatiste şi din Crimeea, responsabilii ucraineni au reuşit să asigure desfăşurarea unui proces electoral transparent şi corect. MAE român îşi exprimă încrederea că rezultatele acestor alegeri parlamentare vor crea condiţiile necesare pentru coagularea, în Ucraina, a unei coaliţii guvernamentale pro-europene solide, în măsură să acţioneze cu consecvenţă şi fermitate.



    Orientată, în sfârşit spre Vest, Ucraina va trebui, însă, să-şi gestioneze pe mai departe cele mei fierbinţi dosare în Est.



    Potrivit analiştilor, noua majoritate din Parlament e favorabilă unei ofensive mai dure contra separatiştilor proruşi din Donbas, unde, începând din aprilie, luptele s-au soldat cu peste 3.700 de morţi. Moscova a declarat că va recunoaşte alegerile programate pe 2 noiembrie de către separatiştii din estul Ucrainei pentru conducerea autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk.



    Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a avertizat, de altfel, că aceste pseudo-alegeri pun în pericol întregul proces de pace şi contravin flagrant acordurilor de la Minsk, unde Kievul şi secesioniştii conveniseră asupra unui armistiţiu fragil şi de nenumărate ori încălcat.