Tag: vin spumant

  • Comerțul cu vin spumant și artificii al UE

    Comerțul cu vin spumant și artificii al UE

    După un 2020 marcat de debutul pandemiei de COVID-19 și de restricțiile dure la nivel mondial, anul 2021 a adus o redresare a exporturile de vin spumant ale UE. Astfel, statele UE au exportat în afara spațiului comunitar 636 milioane de litri de vin spumant, ceea ce înseamnă o creștere de 29% față de 2020, când au plecat 494 milioane de litri în afara Uniunii.



    Creșterea exporturilor de vin spumant în 2021 vine după primul an de pandemie, când comerțul cu vin a fost afectat semnificativ din cauză că multe baruri şi restaurante au fost închise parţial sau total, astfel că exporturile au scăzut cu 6% în 2020 comparativ cu 2019.



    Cu toate că restricțiile în ceea ce înseamnă accesul în baruri și restaurante au continuat și anul trecut, cifrele sunt mai mari chiar şi în comparaţie cu 2019. UE a exportat 528 de milioane de litri în anul pre-pandemic, ceea ce aduce o creştere de 21% sau 108 milioane de litri pentru 2021. În medie, exporturile de vin spumant au înregistrat o creștere medie anuală de 7%, mai arată datele Eurostat.



    Exporturile de vin spumant ale statelor UE 2011-2021 / Sursa: Eurostat


    export-vin-spumant-ue-2021-eurostat.jpg



    Prosecco, cel mai importat vin spumant produs în UE



    Vinurile din categoria prosecco au dominat exporturile către destinații din afara UE cu o pondere de 43% sau 273 de milioane de litri. Șampania a avut 15% (94 de milioane de litri), iar cava 10% (65 de milioane de litri) din totalul exporturilor de vin spumant.



    Statele Unite ale Americii au fost principala destinație cu un total 31% din exporturile UE de vin spumant sau 198 milioane de litri, urmate de Marea Britanie cu 28% sau 177 milioane de litri.


    Tot în 2021, cele 27 de statele membre UE au importat 5,8 milioane de litri de vin spumant din afara spaţiului comunitar, echivalentul a 1% din exporturile de vin spumant ale UE.



    Importurile de artificii din România la aproape jumătate față de 2019



    Revelionul este sărbătorit, în mod tradițional cu focuri de artificii, dar importurile pentru sunt pe un trend descendent. Anul trecut, statele UE au importat din afara spațiului comunitar o cantitate de 29.200 de tone de artificii, în valoare de 90 de milioane de euro. Cifrele sunt de trei ori mai mici în comparație cu 2019, când în UE au intrat 105.000 de tone de artificii în valoare de 264 milioane de euro, potrivit Eurostat.


    Aproape toată cantitatea de artificii importată (28.800 de tone sau 99%) a sosit din China.



    Statele membre cu cele mai mari importuri de artificii în 2021 sunt: Ţările de Jos (6.900 de tone sau 24% din total), Polonia (5.300 de tone sau 18%) şi Danemarca (5.200 de tone sau 18%). Împreună, cele trei state acumulează 59% din totalul importurilor UE. România a importat 514 tone de artificii în 2021, în scădere de la 838 de tone în 2020, respectiv, 946 de tone în 2019.



    Importurile de artificii ale statelor UE din afara spațiului comunitar (2021) / Sursa: Eurostat


    deimport-artificii-ue-2021-eurostat.jpg

  • Șimleul Silvaniei

    Șimleul Silvaniei

    Astăzi vă
    invităm într-o zonă încărcată de istorie şi deosebit de ofertantă din punct de
    vedere turistic, deşi este mai puţin cunoscută: Şimleul Silvaniei. Ne aflăm în nord-estul regiunii istorice Crișana, în
    partea de vest a județului Sălaj, la o distanță de 29 km față de municipiul
    Zalău (în partea de nord-vest a României). Localitatea a fost atestată prima
    dată documentar în anul 1251 când, într-un act emis la Alba Iulia, se amintește
    de prima denumire cunoscută a localității.



    Istoria
    medievală a Șimleului este strâns legată de familia Báthory, care a jucat
    roluri importante în istoria Transilvaniei. Cetatea Șimleu intră în posesia
    familiei mai sus amintite în urma căsătoriei lui Ladislau Báthory cu Anna
    Medgyesaljai, în anul 1351.


    Daniel Stejeran,
    de la Centrul de informare turistică Şimleul Silvaniei ne-a povestit:

    Vă invit astăzi la un periplu
    în Ţara Silvaniei, aşa cum ne place nouă sălăjenilor să-i spunem, această ţară
    a pădurilor în care odinioară îşi făceau veacul dacii şi romanii. Şimleul
    Silvaniei este atractiv în primul rând pentru istoria locului, o istorie
    milenară, încărcată de evenimente şi personalităţi care şi-au pus amprenta
    asupra localităţii. Vorbim aici despre primele aşezări ale dacilor liberi, pe
    dealurile dimprejurul Şimleului, acolo, pe Măgura, unde şi-au stabilit cele mai
    importante cetăţi. Romanii veneau şi încercau să cucerească zona, iar dacii se
    apărau de pe dealul Măgura, care şi astăzi reprezintă o atracţie. Puţin mai
    târziu în istorie, cetatea Şimleului este interesantă pentru zonă. Familia
    Bathory care a pus bazele construirii cetăţii din centrul oraşului de astăzi.
    Stefan Bathory este primul rege al Poloniei care s-a născut în cetatea din Şimleul
    Silvaniei, a copilărit aici şi a ajuns principe al Transilvaniei, iar mai apoi,
    în 1576 a ajuns prin căsătoria cu Anna Jagiello, mare rege al Poloniei şi al
    Marelui ducat al Lituaniei. Aşadar, această cetate reprezentativă şi emblematică
    pentru Şimleu se află în centru şi poate fi vizitată.



    Am aflat că pot
    fi văzute zidurile cetăţii, imagini cu reproduceri ale cetăţii aşa cum arăta în
    perioada de graţie. Tot de numele Bathory se leagă şi construcţia bisericii
    romano-catolice, care este cea mai veche biserică din Sălaj şi din Şimleul
    Silvaniei, construită în 1532, unde însuşi Stefan Bathory a fost botezat. Apoi,
    Daniel Stejeran, de la Centrul de informare turistică Şimleul Silvaniei, a
    continuat:

    Nu departe de
    această zonă, cu o legătură încă de pe vremea regelui Bathory, se află şi
    Sinagoga, transformată în primul Muzeu al Holocaustului, din Transilvania de
    nord, o clădire monument istoric, care a fost salvată de la distrugere şi transformată
    în 2005 în primul Muzeu al Holocaustului, care poate fi vizitat. Spuneam de legătura
    pe care Bathory a creat-o cu comunitatea evreiască din zonă, fiind primul rege
    care i-a invitat pe evrei să locuiască în interiorul cetăţilor şi să dezvolte
    aceste zone. Aşadar primele mărturii despre existenţa unor evrei în zonă le
    avem din secolul al XVI-lea.



    Ce alte atracţii
    avem aici am aflat tot de la Daniel Stejeran:

    Zona este încărcată din punct de vedere istoric, avem în
    oraşul Şimleul Silvaniei casa în care s-a născut marele om politic Iuliu Maniu
    (n.r. om politic român, deputat român de Transilvania în Dieta de la Budapesta,
    de mai multe ori prim-ministru al României, deținut politic după 1947, decedat
    în închisoarea Sighet – n. 08.01.1873- d. 05.02.1953), iar nu departe de Şimleu,
    la Bădăcin, avem Casa memorială, acolo unde a copilărit şi a petrecut o bună
    bucată din viaţă. Locuri frumoase găsim şi în împrejurimile Şimleului, unde
    avem două biserici din lemn, construite în secolul al XVIII-lea, una la Bic şi
    una la Cehei, extrem de frumoase. Reprezentativă pentru zonă este producerea
    vinului spumant Silvania, acea faimoasă şampanie, cum ne place nouă să îi
    spunem, produsă la podgoria Silvania, iar galeriile subterane de 3,5 km, unde
    se depozitează şi se învecheşte vinul care se transformă în vin spumant pot fi,
    de asemenea, vizitate şi se organizează tururi cu degustare. Bineînţeles, zona
    beneficiază şi de apă termală, nu departe, lângă Nuşfalău există câteva bazine
    cu apă termală, care îşi aşteaptă în fiecare sezon turiştii, pentru a se bucura
    de ceea ce noi, ca locuitori ai Ţării Silvaniei putem să le oferim celor care
    vor să ne viziteze.



    Vizitatorii pot găsi toate
    informaţiile necesare organizării unui periplu în zonă pe site-ul Centrului de informare
    turistică, cniptsimleu.ro.


  • Vinul spumant în Uniunea Europeană

    Vinul spumant în Uniunea Europeană

    809 milioane litri de vin spumant au fost exportate de statele membre ale Uniunii Europene, în 2017, conform cifrelor Eurostat. Circa 61% din totalul exporturilor, adică 494 milioane litri de vin spumant, au mers spre alte state comunitare.



    Clasamentul celor mai mari exportatori de vin spumant din Uniunea Europeană este dominat de Italia care a avut 367 milioane litri de vin spumant exportate în 2017 ceea ce înseamnă 45% din exporturile totale UE. Pe locul doi se situează Franţa cu 184 milioane litri sau 23% din exporturile blocului comunitar. La foarte mică dostanţă este Spania cu 183 milioane litri, de asemnea 23% din total urmată de departe de Germania (31 milioane litri sau 4% din total) şi Letonia (10 milioane litri sau 1%). Deşi este printre marii producători de vinuri din Europa, România nu se numără printre cei mai importanţi exportatori de vin spumant.

    Exporturile către statele din afara UE au crescut în 2017 faţă de anul precedent

    grafic-vin-spumant-eurostat.jpg



    În ceea ce priveşte exporturile de vin spumant spre ţările din afara UE, acestea au totalizat 315 milioane litri, anul trecut. Principala destinaţie este SUA cu 127 milioane litri sau 40% din totalul exporturilor din afara graniţelor Uniunii, urmată de Rusia, cu 32 milioane litri sau 10%, Japonia (26 milioane litri sau 8%), Elveţia (20 milioane litri sau 6%), Canada (14 milioane litri sau 4%) şi Australia (13 milioane litri sau aproximativ 4%).



    La capitolul importuri, în statele membre UE au ajuns, în 2017, 7,4 milioane litri de vin spumant. Aproape jumătate din aceste importuri au venit din două ţări: Australia (1,9 milioane litri sau 25%) şi Africa de Sud (1,7 milioane litri sau 23%), mai arată Eurostat, citat de Agerpres. Alte state de unde europenii au importat vin spumant au fost: Chile (1,1 milioane litri sau 15%), Noua Zeelandă (600.000 de litri sau 8%), Argentina, SUA şi Republica Moldova (fiecare cu 400.000 de litri sau 5% din totalul importurilor).