Radio România Internațional

Tag: vinovati

  • Justiţie după protestele din vară

    Justiţie după protestele din vară

    Procurorii civili au anunţat, joi, noi identificări şi reţineri printre
    huliganii care, pe 10 august, la mitingul antiguvernamental de la Bucureşti, au
    lovit jandarmi. Convocat de organizaţii din diaspora şi marcat de ciocniri
    între unii participanţi şi forţele de ordine, protestul a fost, finalmente, spulberat
    de intervenţia fără menajamente a Jandarmeriei. Sute de oameni, din ambele
    tabere, au fost, atunci, răniţi şi peste o sută de mii de protestatari, marea
    majoritate paşnici, între care femei şi copii, au inhalat gaze lacrimogene. Potrivit
    unui comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 al
    Capitalei, care efectuează cercetări într-o cauză penală cu privire la actele
    de violenţă şi morală împotriva organelor de Jandarmerie, doi bărbaţi au fost
    reţinuţi pentru săvârşirea, acum două luni, a infracţiunilor de ultraj şi
    tulburare a ordinii şi liniştii publice. Unul dintre ei este acuzat că a lovit un jandarm
    cu picioarele, iar celălalt că s-a folosit de o bucată de metal pentru a agresa
    fizic un alt membru al forţelor de ordine. La scurt timp după miting, anchetatorii
    reuşiseră să-l identifice şi pe cel care, în mijlocul unui grup ce agresa fizic
    o jandarmeriţă izolată, îi furase acesteia pistolul.

    Ministrul de Interne,
    social-democrata Carmen Dan, acuza, însă, acum două săptămâni, că procurorii nu
    îi cheamă la audieri pe cei care au comis violenţe, deşi Poliţia a identificat
    zeci de de agresori, iar probatoriile au fost depuse la Parchet. De cealaltă
    parte a baricadei, protestatari paşnici care au căzut victime dezlănţuirii
    jandarmilor lansează acuzaţii similare la adresa Puterii de stânga. Ei se tem
    că aceasta încercă să blocheze ancheta Parchetului Militar asupra celor
    responsabili de excesul de zel al aparatului poliţienesc. În septembrie, patru
    personaje de la vârful Jandarmeriei au fost oficial puse oficial sub acuzare,
    pentru complicitate la abuz în serviciu şi purtare abuzivă. Dar victimele spun
    că vor să afle şi identitatea celor care, în stradă, le-au lovit cu bastoanele,
    le-au călcat în picioare şi le-au expediat jeturi de gaze lacrimogene în ochi
    de la câţiva centimetri.

    Săptămâna trecută, violenţele de la protestul antiguvernamental şi
    situaţia justiţiei şi a statului de drept în România au fost dezbătute în
    Parlamentul European, după ce fuseseră radiografiate
    şi în Legislativul de la Bucureşti. Camera Deputaţilor a dezbătut moţiunea
    simplă depusă de PNL, cel mai mare partid din opoziţia de dreapta, la adresa
    ministrului de Interne. Intitulată ‘Bastoanele PSD peste obrazul democraţiei
    româneşti’, aceasta o acuza pe d-na Carmen Dan de coordonarea acţiunilor
    represive. În Parlament, ministrul şi-a reiterat convingerea că intervenţia
    jandarmilor a fost legală şi a dat asigurări că vinovaţii pentru violenţe vor
    răspunde în faţa legii. E ceea ce, tot mai insistent, solicită şi societatea
    civilă şi presa de la Bucureşti.

  • Revoluţia română – 25 de ani

    Revoluţia română – 25 de ani

    În urmă cu 25 de ani, pe 22 decembrie, după ce Timişoara se declarase primul oraş românesc liber de comunism, iar Bucureştiul asistase la primul miting în care discursul dictatorului comunist Nicoale Ceauşescu a fost întrerupt de mulţime, lua amploare revoluţia română. După 25 de ani, românii işi reamintesc principalele momente ale acelei zile. Dimineaţa, în centrul Bucureştiului, peste 100 de mii de demonstranţi se adună în faţa Comitetului Central al Paridului Comunist Roman. deşi înaintarea lor este oprită de baraje formate din trupe de miliţie, securitate şi armată. Ceauşescu încearcă, fără succes, să vorbească mulţimii de la balconul clădirii. Se scandează lozinci anticeauşiste, iar acesta este huiduit.



    Manifestanţii ocupă Piaţa Palatului şi forţează intrarea Comitetului Central, iar soţii Ceauşescu părăsesc clădirea cu un elicopter. Ziua de 22 a fost marcată de coalizarea armatei cu revolutionarii si de formarea Frontului Salvarii Nationale, care a preluat puterea in stat. 22 decembrie a fost, însă, şi începutul câtorva zile în care revoluţionarii s-au confruntat la Bucureşti, dar şi în alte oraşe, cu riposta elementelor armate fidele regimului, care au deschis focul asupra civililor, omorând sute de oameni. Acţiunea lor a încetat numai după judecarea sumară şi executarea cuplului Ceauşescu, pe 25 decembrie, chiar de Crăciun. După 25 de ani, eroii revoluţiei anticomuniste sunt comemoraţi în întrega tara. Cel mai greu le este celor care atunci au pierdut pe cineva drag.. Unii retrăiesc cu durere momentele deşi au trecut 25 de ani. O doamna care si-a pierdut sotul isi aminteşte:


    Pe 12 decembrie împlinise 47 de ani şi în noaptea de 23 spre 24 a fost împuşcat, la ora patru dimineaţa şi pe 25 în loc să fac masa de Crăciun, am făcut parastas./ Am fost noapate de noapte acolo. Mai mi-am luat şi fiica după mine şi îmi era frică şi pentru ea şi pentru mine. Eu am văzut oameni, am dus oameni la spitalul Municipal, mi-au murit oameni în braţe. Am venit cu soţia şi aprind lumânări mereu aici.”



    Alţii constată resemnati că, deşi la revoluţie peste o mie de oameni au murit, în cei 25 de ani care s-au scurs de atunci nu s-au aflat adevăraţii vinovaţi. Un sondaj INSCOP relevă că aproape 80% dintre români nu ştiu adevărul în legătură cu ce s-a întâmplat în decembrie 1989. Rugaţi să se pronunţe cu privire la evenimentele de atunci, 33,5% dintre români cred că acestea au reprezentat voinţa poporului român, care s-a revoltat împotriva sistemului comunist. 33,4% cred că mai degrabă a fost o lovitură de stat dată de persoane care au încercat să îl îndepărteze pe Ceauşescu, în timp ce 20,9% consideră că evenimentele au fost consecinţa deciziei marilor puteri de a desfiinţa sistemul comunist în Europa de Est.