Tag: violoncel

  • O pasiune pentru muzica clasică

    O pasiune pentru muzica clasică

    Victor Sandu este
    unul dintre muzicienii noii generații. Aventura lui pe teritoriul muzicii
    clasice a început încă din copilărie, când tatăl său l-a introdus în universul
    sunetelor. Cum își amintește Victor de acele momente? Provin dintr-o
    familie în care unul dintre părinți este muzician. Tata este trombonist, iar
    mama nu are nicio tangență cu muzica. Am apărut eu pe lume și, de când eram
    mic, tata fiind la Filarmonică, m-au dus la concerte. La oratoriile de Haydn,
    la simfoniile de Beethoven. Îmi povestește tata cum nu mă plictiseam deloc, în
    momente în care chiar el poate că se plictisea. Atunci și-a spus: Îl dăm să
    facă muzică! Chiar am o casetă video din copilărie, cu o înregistrare în care
    dirijez Oda Bucuriei din Simfonia a 9-a de Beethoven.


    Îndrăgostit de
    sunete, Victor Sandu nu își mai imaginează viața în afara artei pe care a
    îmbrățișat-o încă de copil. Crede că simțul auzului este atât de important
    pentru că oferă informații clare, nedisimulate, despre lumea în care trăim. Cred că este foarte important, fiindcă noi ne naștem sensibili în mod
    fiziologic la sunet. Cred că în aceste momente de mare tensiune și violență
    între oameni, cu foarte multe conflicte, este timpul să fim mai deschiși la
    vibrații și la sunete și mai puțin la ceea ce vedem. De multe ori, ochiul poate
    fi înșelat. Cu urechea, este mai greu, poate doar într-o situație de
    hipoacuzie. Cred că, de multe ori, celelalte simțuri în afară de auz ne pot
    înșela.


    În prezent,
    Victor Sandu este masterand în anul I în cadrul Universității Naționale de
    Muzică din București. Studiază violoncelul, instrumentul lui de suflet, sub
    îndrumarea maestrului Marin Cazacu. Este important, în opinia lui Victor, să
    mai avem, încă, mentori? Mă simt privilegiat, pentru că, într-adevăr,
    generația mea este undeva la mijloc. Avem și mentori, dar și foarte, foarte
    multă informație. Cu atâta informație, dacă ai un maestru lângă tine sau un om
    care să te coordoneze, este mult mai ușor să selectezi ceea ce ți se
    potrivește. Sper să reușesc să devin cât mai sincer în actul artistic, să pot
    să am o conexiune foarte bună cu publicul, să știu să dialoghez cu el, să
    înțeleg ce simte, cine este acest public. O comunicare mai bună cu cei din jur.


    Pasiunea este,
    pentru Victor Sandu, cu mult mai importantă decât câștigul material. Vorbește
    despre muzica clasică și despre marii compozitori cu multă însuflețire. Odată cu instituționalizarea muzicii în filarmonici, opere et alia, s-a
    restrâns puțin ideea de câștig. Desigur, un post definitiv îți oferă un salariu
    constant, primești niște bani și ai siguranța zilei de mâine. Dar ceea ce nu
    vede lumea, în ansamblu, este faptul că profesia de muzician a început pe
    stradă. Erau freelanceri cu toții. Până să ajungă la Curte compozitorii sau
    interpreții, să devină cunoscuți și să poată primi niște bani în schimbul
    produsului lor artistic, servind o persoană importantă, erau pe stradă și
    cântau de plăcere, în primul rând. Era ceva ce făceau cu drag.


    L-am rugat pe
    Victor Sandu să ofere un sfat pentru o viitoare carieră de succes unui tânăr
    care s-ar hotărî să devină muzician. Ce aș putea recomanda unui tânăr? Am
    putea face mai ușor pentru ei, dacă le-am prezenta o viitoare carieră muzicală
    ca pe o joacă, la început. Dacă îi spui unui copil va fi greu și vei avea mult
    de muncă, pentru a ajunge cunoscut și a și câștiga bani, o să fugă de asta.
    Apoi, un tânăr trebuie să fie cât mai sincer în actul artistic, ceea ce urmăresc
    și eu, pentru că poți să faci un produs care să se vândă ușor, dar să nu aibă
    conținut. De forma fără fond fugim de foarte mult timp. Iar publicul simte când
    nu ești sincer cu el.


    Deși ar accepta
    oferta de a se alătura unei filarmonici internaționale, Victor Sandu ar reveni
    întotdeauna acasă. Crede că România are nevoie, mai mult decât oricând, de
    modele demne de urmat. De altfel, Victor Sandu este parte a Orchestrei de
    Tineret a Uniunii Europene.


  • Đinh Hoài Xuân din Vietnam

    Đinh Hoài Xuân din Vietnam

    Đinh
    Hoài Xuân din Vietnam, cu studii doctorale în interpretare la
    violoncel la Universitatea Naţională de Muzică din București.




    Ascultaţi
    Radio România Internaţional (spus în limba vietnameză), mă numesc Xuân, cuvânt care în limba noastră înseamnă
    primăvară. Iar în România am absolvit doctoratul la Universitatea Națională de Muzică din București.
    Teza mea de doctorat a avut drept subiect Interpretarea și popularizarea violoncelului în Vietnam. Sunt foarte
    fericită când vorbesc despre ţara mea, Vietnam. Ţara mea e un loc foarte
    special, după aproximativ 1000 de ani de război, Vietnamul a devenit o ţară
    puternică şi s-a bucurat de dezvoltare economică şi culturală. Oamenii sunt
    foarte buni, iar ţara este într-o continuă dezvoltare.


    Đinh Hoài Xuân îşi încheia în 2012 masteratul în interpretare la
    violoncel la Academia Națională de Muzică din Hanoi. În 2019 îşi obţinea
    doctoratul în interpretare la violoncel la Universitatea Națională de Muzică
    din București. A studiat în limba engleză în România, deşi vorbeşte şi limba
    română, pe care a reuşit să o înveţe la un curs intensiv de câteva luni urmat
    la Universitatea din Piteşti. Tânăra ajungea în România acum 4 ani, printr-o
    bursă de studiu acordată în baza unui acord de cooperare interguvernamental
    româno-vietnamez în domeniul educației.



    România e o ţară foarte specială pentru
    mine, experienţa în România a fost puţin dificilă în primii ani de studiu, dar
    cu timpul am început să mă simt din ce în ce mai bine. Am cunoscut oameni
    deosebiţi şi am avut parte de profesori foarte buni. Profesorul Nicolae Brânduş
    mi-a condus teza de doctorat, iar cu profesorul Răzvan Suma am studiat
    violoncelul. Profesorul Nicolae Brânduş este foarte bun, dar e puţin sever, dar
    el vrea tot ce e mai bun pentru studenţi. Are un suflet foarte bun. Iar
    profesorul Răzvan Suma e foarte deschis cu studenţii şi foarte apropiat de
    aceştia. Am şi cântat cu profesorul Răzvan Suma în Vietnam şi l-am urmărit în
    concerte, este un muzician foarte bun, un artist impresionant. Desigur, nu voi
    uita niciodată aceşti patru ani petrecuţi în România. Îmi plac foarte multe
    lucruri în România, îmi plac fructele – dude, mere, sunt mai bune decât în ţara
    mea şi au toate gust şi îmi place mult vremea frumoasă de aici, lumina e
    specială toamna aici.


    Primul instrument pe care Đinh Hoài Xuân l-a studiat în Vietnam, încă de
    la vârsta de 8 ani, a fost pianul. Simţea însă că acesta nu e tocmai
    instrumentul său de suflet şi prin 2003, cu prilejul unui concert de la şcoala
    sa din oraşul natal, Huế, aude pentru prima oară violoncelul, pe care din acel
    moment hotărăşte să şi-l aleagă ca instrument principal.

    Prima
    dată când am avut ocazia să ascult violoncelul am fost încântată de sunetul
    acestuia. Este instrumentul cel mai apropiat de vocea umană. Aşadar am început
    studiul violoncelului la vârsta de 19 ani, foarte târziu. Violoncelul este
    instrumentul meu de suflet, care îmi place din toată inima.


    Đinh Hoài Xuân a făcut tot posibilul să popularizeze violoncelul în
    Vietnam. În 2017 şi-a lansat un album cu muzică interpretată la violoncel, Khuc Phieu Du Mot Doi. Este prezentă şi în mediul online cu
    înregistrări. Pe 28 septembrie, la Biblioteca Județeană G.T. Kirileanu din
    Piatra Neamţ, tânăra a susţinut un concert extraordinar, Omagiu României,
    alături de alte două artiste vietnameze, Hồ Thị Ngọc Hà (pian) și Do Vu Lan
    Nhung (soprană). Cel mai drag proiect al său rămâne Cello Fundamento, iniţiat
    în 2016.


    Am
    organizat o serie de concerte internaţionale intitulată Cello Fundamento în
    Vietnam. În fiecare an am invitat artişti din străinătate, în mod special din
    România, cei mai mulţi dintre ei fiind violoncelişti. Am realizat toate acestea
    din dorinţa de a face violoncelul din ce în ce mai cunoscut în ţara mea. Una
    dintre dorinţele mele este ca publicul să iubească violoncelul şi să încurajeze
    tânăra generaţie să cânte la acest instrument.


    Đinh Hoài Xuân s-a întors deja în Vietnam, unde va continua să promoveze
    violoncelul în rândul publicului de acolo şi nu numai. Deocamdată e preocupată
    de dezvoltarea carierei sale artistice, însă, pe termen lung, nu exclude nici
    ideea de a deveni profesoară.

    Următorul proiect
    este Cello Fundamento, ediţia a IV-a, care va avea loc în decembrie 2019. La
    această ediţie voi invita doi violoncelişti din România, pe profesorul Răzvan
    Suma şi pe artista Ella Bokor, pe un dirijor din Osaka şi Orchestra Simfonică
    din Vietnam. Îmi doresc să împărtăşesc tot ce am învăţat de-a lungul celor
    patru ani în România şi să folosesc toată experienţa mea în beneficiul
    dezvoltării şcolii violoncelistice. Îmi doresc din toată inima să continui
    acest festival în care am să promovez şi nume mari din muzica românească -
    George Enescu, Ciprian Porumbescu, Dinu Lipatti, Constantin Dimitrescu, Radu
    Aldulescu. Deocamdată vreau să cânt, să devin un bun artist violoncelist şi
    vreau să popularizez violoncelul în Vietnam.

  • Don Quijote de Richard Strauss, cu Orchestra Naţională Radio

    Don Quijote de Richard Strauss, cu Orchestra Naţională Radio

    Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, Orchestra Naţională Radio invită publicul la o călătorie simfonică în lumea celebrului hidalgo Don Quijote şi a scutierului său, Sancho Panza, imaginată muzical de Richard Strauss, în poemul simfonic cu acelaşi nume. La pupitrul dirijoral se va afla dirijorul Cristian Oroşanu, un nume familiar publicului de la Sala Radio pentru colaborările sale frecvente cu orchestrele radio.

    Subintitulată Variaţiuni fantastice pe o temă în caracter cavaleresc, lucrarea este o spumoasă simfonie concertantă pe două voci principale – violoncel şi violă, care personalizează aventurile celor doi protagonişti din cunoscutul roman de Cervantes. Vor da viaţă sonoră acestor două voci violoncelistul Filip Papa şi violistul Daniel Vagner, soliştii invitaţi ai concertului.

    Poemul simfonic Don Quijote va fi precedat în program de Simfonia nr. 104 în re major – London, de J. Haydn.

    Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet, pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.

    Biletele şi abonamentele pentru evenimentele Orchestrelor şi Corurilor Radio se pot achiziţiona on-line prin reţeaua www.bilete.ro. Acestea se pot achiziţiona şi la casa de bilete a Sălii Radio şi sunt disponibile, de asemenea, în oficiile Poştei Române semnalizate Bilete.ro şi în magazinele Germanos şi Inmedio, semnalizate Bilete.ro.

    Alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro.

  • Editura Casa Radio – lansare album şi sesiune autografe Marin Cazacu

    Editura Casa Radio – lansare album şi sesiune autografe Marin Cazacu

    La final de an, înainte de sărbătorile de iarnă, Editura Casa Radio a pregătit pentru publicul meloman un eveniment dedicat unuia dintre cei mai îndrăgiţi şi apreciaţi muzicieni români contemporani, violoncelistul Marin Cazacu. Este vorba de lansarea albumului Marin Cazacu – Dvořák, Enescu. Interpretări din Arhiva Radio România.

    Evenimentul va avea loc în foaierul Ateneului Român, cu participarea artistului, în pauza concertului din seara zilei de 8 decembrie, când violoncelistul Marin Cazacu va evolua pe scena Filarmonicii bucureştene. La final, maestrul Marin Cazacu va oferi spectatorilor o sesiune de autografe.

    Albumul cuprinde două înregistrări din Fonoteca Radio România: Simfonia concertantă op. 8 pentru violoncel şi orchestră, o lucrare superbă ce evidenţiază latura romantică a lui George Enescu, mai ales în interpretarea inspirată (din 1995) a lui Marin Cazacu, alături de Orchestra Naţională Radio dirijată de Horia Andreescu şi Concertul op. 104 pentru violoncel şi orchestră de Antonin Dvořák, o înregistrare realizată în anul 2000 de Marin Cazacu împreună cu aceeaşi orchestră, condusă însă de Emil Simon. Prezentarea albumului este semnată de muzicologul Valentina Sandu-Dediu.

    Compact-discul Marin Cazacu – Dvořák, Enescueste disponibil pe site-ul Editurii Casa Radio (www.edituracasaradio.ro), la Librăria Casa Radio din str. Temişana nr. 31, Bucureşti, şi la standul din foaierul Sălii Radio, unde poate fi achiziţionat la preţ de producător. Produsele Editurii Casa Radio se găsesc şi în magazinele de specialitate (librăriile Humanitas, Cărtureşti ş.a.).

  • Povestea turneului Vă place Schu…? continuă la Timişoara, Iaşi, Bucureşti şi Piteşti

    Povestea turneului Vă place Schu…? continuă la Timişoara, Iaşi, Bucureşti şi Piteşti

    După ce la acest sfîrşit de săptămână au concertat la Timişoara – Sala Capitol şi Iaşi – Aula BCU, violoncelistul Răzvan Suma, alături de pianistul Horia Mihail, vor ajunge cu recitalul lor la Bucureşti, la Sala Radio, pe 16 noiembrie şi la Piteşti, pe 18 noiembrie


    Parafrazând titlul unui film celebru, violoncelistul Răzvan Suma a străbătut ţara începând din 2012 alături de diferiţi muzicieni în turneele Vă place Bach?, Vă place Brahms?, Vă place Tango?, ajungând în 2016 să caute împreună cu publicul şi cu pianistul Horia Mihail răspunsul la întrebarea, cu răspuns cunoscut, desigur, Vă place Schu…?.



    Turneul se desfăşoară între 7 şi 18 noiembrie, în 7 oraşe din România, la 10 ani de la primul turneu naţional. După primele concerte, apar şi primele opinii ale artiştilor despre acest turneu.

    Răzvan Suma: Revederea pe scenă cu Horia Mihail e importantă pentu mine. Dacă ar fi să calculez numărul concertelor alături de el, aş ajunge undeva în fruntea clasamentului. Acum 10 ani am luat viteză împreună, pornind la drum cu acest concept, pus în practică pentru prima dată tot de noi, pe atunci cu Romanian Piano Trio. Acum 10 ani, aburii carierei ne îmbiau către limitele fizice şi psihice. Cântam încontinuu. Îmi amintesc că primul turneu a avut 24 de concerte – inuman pentru un muzician. Dar, iată, roadele eforturilor de atunci ne oferă astăzi acel public alături de care am crescut.



    Horia Mihail: A fost foarte uşor să cânt din nou cu Răzvan Suma. Ideea este că au trecut câţiva ani şi mi-am schimbat în totalitate optica şi modul de a trata o colaborare muzicală. Am cântat cu mulţi artişti de atunci şi am învăţat să accept cu uşurinţă ideile celorlalţi.



    În 2006, Răzvan Suma şi Horia Mihail intrau în povestea turneelor naţionale tot cu un program Schumann, fiecare urmându-şi de atunci propriul drum şi multiplicând ideea pornită împreună. La întrebarea cât de mare e diferenţa faţă de acum 10 ani, răspund amândoi:



    Răzvan Suma: Noi evoluăm ca artişti permanent, iar unul dintre aspectele fantastice ale acestei evoluţii este flexibilitatea. Deşi nu am cântat de 5 ani împreună, ne simţim, şi prin acel simţ care te face să creezi muzică adevărată, devenim un tot unitar muzical – definiţia muzicii de cameră, de fapt.



    Horia Mihail: Este cu totul altfel decât acum 10 ani. Din toate punctele de vedere. Dacă în 2006 încercam marea cu degetul, acum avem de-a face cu o reţetă deja stabilă. Asta nu înseamnă că este perfectă, dimpotrivă, vom putea lucra la ea pentru a o îmbunătăţi. Cert este că România de acum nu seamănă deloc cu România de acum 10 ani, nici măcar din punct de vedere muzical.



    Programul de recitaluri din acest turneu susţinut de Răzvan Suma şi Horia Mihail cuprinde F. Schubert: Sonata Arpeggione în la minor, D 821, R. Schumann: Adagio şi Allegro în la bemol major, op. 70, Fantasiestücke, op. 73 şi Cinci piese în stil popular, op.102.



    Itinerar:


    16 noiembrie, ora 19:00 – Bucureşti, Sala Radio.



    18 noiembrie, ora 19:00 – Piteşti, Centrul multifuncţional.



    Organizatori: Asociatia culturală Analia Selis şi Centrul Cultural Media Radio România. Partener oficial: BMW. Proiect cofinanţat de UCIMR. Transportator aerian oficial: Air France. Sponsori: Sensiblu, Vestra, Cai de Vis, Elsaco.



    Un proiect Radio România



    Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Muzical, Radio România Regional, Radio România Internaţional, TVR 2, România TV, Caţavencii, Şapte Seri, Metropolis, Agenţia de carte, Accente, Business review, Forbes, Hotnews, Avantaje, Cariere, 9 A.M., Kudika, Garbo, Urbo.ro Actualitatea Muzicală, mediaTRUST. Parteneri culturali: Asociaţia Culturală DevART, Centrul Cultural Drăgan Muntean Deva, Municipiul Alba Iulia, Filarmonica Oltenia din Craiova, Filarmonica Banatul din Timişoara, Filarmonica Moldova din Iaşi, Orchestrele şi Corurile Radio, Filarmonica din Piteşti,




  • Violoncelistul Răzvan Suma şi pianistul Horia Mihail în turneu naţional cu Vă place Schu…?

    Violoncelistul Răzvan Suma şi pianistul Horia Mihail în turneu naţional cu Vă place Schu…?

    Între 7 şi 18 noiembrie, violoncelistul Răzvan
    Suma revine în turneu pe scenele din România, alături de pianistul Horia
    Mihail, într-o călătorie muzicală în 7 oraşe din România, la 10 ani de la
    primul turneu naţional.


    În 2006, Răzvan Suma intra în povestea
    turneelor naţionale alături de doi colegi şi prieteni muzicieni, tot cu un
    program Schumann, fiecare urmându-şi de atunci propriul drum şi multiplicând
    idea pornită împreună.


    Parafrazând titlul unui film celebru,
    violoncelistul Răzvan Suma a străbătut ţara începând din 2012 alături de
    diferiţi muzicieni în turneele Vă place
    Bach?, Vă place Brahms?, Vă place Tango?, ajungând în 2016 să
    caute împreună cu publicul său şi cu pianistul Horia Mihail răspunsul la
    întrebarea, cu răspuns cunoscut, desigur, Vă
    place Schu…?.


    Violoncelistul Răzvan Suma: Ce consider eu a fi important acum este că
    fără acel nou început al conceptului de turneu, pentru România, care s-a
    petrecut acum 10 ani, din punct de vedere profesional lucrurile ar fi stat cu
    totul altfel pentru mine. Turneul este cel care, prin repetarea aceluiaşi
    program în diferite contexte, te aduce la limita superioară de interpretare şi
    gândire. Turneul este cel care te face să îţi descoperi noi limite de control
    psihologic, de comportament şi mai ales să te descoperi în momente critice, cu
    bune şi cu rele. Turneele şi ciclicitatea lor creează publicul tău ca artist,
    iar împreună creştem şi ne bucurăm de muzică. În 2006 am pornit la un drum
    alături de Romanian Piano Trio, iar reîntâlnirea cu Horia Mihail pentru a
    sărbători un deceniu de când am început fiecare dintre noi aceste turnee este,
    cred, semnificativă.


    Programul de recitaluri din acest turneu
    susţinut de Răzva Suma şi Horia Mihail cuprinde F. Schubert: Sonata Arppeggione în la minor, D 821,
    R. Schumann: Adagio şi Allegro în la
    bemol major, op. 70, Fantasiestücke,
    op. 73 şi Cinci piese în stil
    popular, op.102.


    Itinerar:


    7
    noiembrie, ora 19:00 – Deva, Teatrul de Artă.


    8
    noiembrie, ora 19:00 – Alba Iulia, Casa de cultură.


    9
    noiembrie, ora 19:00 – Craiova, Filarmonica Oltenia.


    11
    noiembrie, ora 19:00 – Timişoara, Sala Capitol.


    13
    noiembrie, ora 19:00 – Iaşi, Aula BCU.


    16
    noiembrie, ora 19:00 – Bucureşti, Sala Radio.


    18
    noiembrie, ora 19:00 – Piteşti, Centrul multifuncţional.


    Organizatori: Asociaţia culturală
    Analia Selis şi Centrul Cultural Media Radio România. Partener oficial: BMW. Proiect cofinanţat de UCIMR. Transportator aerian oficial: Air France.
    Sponsori: Sensiblu, Vestra, Cai de
    Vis, Elsaco.


    Un
    proiect Radio România.


    Parteneri media: Radio
    România Actualităţi, Radio România Muzical, Radio România Regional, Radio
    România Internaţional, TVR 2, România TV, Caţavencii, Şapte Seri, Metropolis,
    Agenţia de carte, Accente, Business review, Forbes, Hotnews, Avantaje, Cariere,
    9 A.M., Kudika, Garbo, Urbo.ro Actualitatea Muzicală, mediaTRUST. Parteneri culturali: Asociaţia Culturală
    DevART, Centrul Cultural Drăgan Muntean Deva, Municipiul Alba Iulia,
    Filarmonica Oltenia din Craiova, Filarmonica Banatul din Timişoara,
    Filarmonica Moldova din Iaşi, Orchestrele şi Corurile Radio, Filarmonica din
    Piteşti.