Tag: Viorel Husanu

  • Controverse privind legea salarizării unitare

    Controverse privind legea salarizării unitare

    Principalul
    partid de opoziţie din România, PNL, a decis, luni, să depună moţiune simplă
    împotriva ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu, motivele ţinând, în principal,
    de domeniul salarizării. Liberalii critică şi transferul contribuţiilor sociale
    de la angajator la angajat, în vigoare de la începutul acestui an, şi susţin că
    această măsură a dat peste cap şi mai mult sistemul de salarizare şi
    fiscalitatea în România. Că sunt magistraţi, că sunt personal din IT, că sunt
    profesori, că sunt medici, că sunt acea categorie, cu ghilimelele de rigoare,
    de bugetari de lux pe care doamna ministru o prezenta nu mai demult de acum
    câteva zile, toate aceste categorii vor avea scăderi, pentru că nu a făcut
    nimeni un studiu de impact în ceea ce înseamnă transferul contribuţiilor din
    sarcina angajatorului în sarcina angajatului şi de aceea ne aflăm în această
    situaţie.
    , afirmă PNL. Adică în situaţia în care pentru câteva sute de mii de
    români salariile scad, în pofida promisiunilor de creşteri din programul de
    guvernare.


    Salariile nete ale angajaţilor vor scădea în mai multe domenii de
    activitate, respectiv în sectorul de Sănătate, în Cultură, în Poliţie şi în
    Justiţie, spun şi liderii de sindicat. Preşedintele federaţiei sindicale
    SANITAS Bucureşti, Viorel Huşanu, a declarat că veniturile vor scădea în
    spitalele mono-profil, mai exact pentru secţia de psihiatrie, TBC şi boli
    infecţioase, iar salariile vor creşte în Sănătate doar pentru medici, dar nici pentru
    aceştia atât cât a fost estimat. Poliţiştii din zona operativă, aproximativ
    8.000, se vor confrunta, de asemenea, cu o scădere a salariilor nete de până la
    400 de lei (circa 85 de euro), potrivit preşedintelui Sindicatului Naţional al
    Poliţiştilor şi Personalului Contractual, Dumitru Coarnă, potrivit căruia, nivelul de trai va scădea cu 5-10%.


    Şi în
    mediul privat sunt angajaţi nemulţumiţi, pentru că nu toţi patronii au întocmit
    acte adiţionale la contractele de muncă prin care să fie majorate salariile
    brute şi astfel să fie evitate scăderile nete de venituri. În plus, 3% dintre
    angajaţii din sistemul bugetar au salariile diminuate ca urmare a intrării în
    vigoare a legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
    Potrivit Ministerului Muncii, scopul actului normativ a fost echilibrarea
    sistemului bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncţionalităţi majore,
    în sensul că, pentru aceleaşi funcţii şi atribuţii, funcţionarii din
    instituţiile statului aveau salarii diferite. Dar, există şi români fericiţi -
    parlamentarii au primit, în luna februarie, indemnizaţii majorate cu
    aproximativ 10%, ca urmare a creşterii salariului minim la 1900 de lei (circa
    410 euro) de la 1 ianuarie.

  • Jurnal românesc – 08.03.2017

    Jurnal românesc – 08.03.2017

    40 de
    tour-operatori din România participă, până duminică, la Târgul de Turism de la
    Berlin, cel mai mare de profil din lume. Potrivit unui comunicat al
    Ministerului de resort de la Bucureşti, sunt prezentate destinaţii turistice
    din întreaga ţară. Totodată, la standul românesc au loc demonstraţii de
    încondeiat ouă, realizare şi design de port popular şi bijuterii tradiţionale.
    Vizitatorii pot cunoaşte muzica, dansurile populare şi gastronomia tradiţională
    în cadrul unei seri româneşti. România
    participă la Târgul de Turism de la Berlin din 1970.




    În sistemul
    de sănătate din România sunt, în prezent, 231.000 de salariaţi, din care 14.000
    de medici în sistemul public -
    a declarat Viorel Huşanu, preşedintele SANITAS Bucureşti, într-un
    interviu acordat AGERPRES. Potrivit acestuia, în perioada 2009-2015, peste
    14.000 de medici şi 28.000 de asistenţi medicali au plecat din România, mulţi
    dintre ei ajungând să lucreze în cu totul alte domenii. Totuşi, spune Viorel Huşanu,
    în ultimii doi ani, exodul medicilor peste hotare s-a diminuat, după ce aceştia
    au început să fie mulţumiţi de ceea ce li se oferă acasă. În opinia preşedintele
    SANITAS Bucureşti, principalele probleme ale sistemului sanitar din România
    rămân politizarea excesivă, începând de la directorii de spitale şi până la
    şefi de secţie sau asistenţii şefi, precum şi subfinanţarea.




    Majoritatea
    oamenilor de afaceri din România susţin lupta anticorupţie – a declarat, marţi,
    la Bucureşti, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Mihai Daraban, la un
    seminar pe tema bunelor practici anticorupţie. Potrivit unui sondaj de opinie,
    65% din oamenii de afaceri apreciază activitatea DNA. Prezent la seminar,
    ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a apreciat că fenomenul corupţiei
    creşte costurile şi angajaţii câştigă, din acest motiv, mai puţin. În România
    sunt peste 7000 de societăţi cu capital american care au făcut investiţii
    directe de 1,6 miliarde de euro şi schimburi comerciale cu ţara noastră de 1,7
    miliarde de euro.




    Antreprenorii
    români care vor să-şi deschidă mici afaceri vor putea primi sediu temporar,
    îndrumare în business, servicii de contabilitate şi financiare în incubatoare
    de afaceri finanţate cu fonduri europene. Incubatoarele vor putea fi amenajate
    inclusiv în clădiri dezafectate, pentru care se vor putea primi finanţări
    europene între 200.000 şi 7 milioane de euro, în cadrul Programului Operational
    Regional. Primăriile, universităţile şi firmele private de toate dimensiunile,
    inclusiv microîntreprinderile, îşi vor putea face sau extinde incubatoare de
    afaceri cu bani europeni, în care să ajute antreprenorii să-şi deschidă, la rândul
    lor, mici firme.




    România are a
    şasea cea mai mare suprafaţă agricolă disponibilă din Uniunea Europeană, cu
    13,9 milioane de hectare, însă valoarea adăugată generată de agricultură,
    raportată la această suprafaţă, este foarte mică. Potrivit unui studiu realizat
    de o companie de consultanţă, aproape 60% din terenul disponibil (8,2 milioane
    ha) este alocat cultivării plantelor, restul fiind alocat creşterii animalelor
    şi cultivării fâneţelor. Din întreg terenul agricol cultivat, cea mai mare
    parte, aproape 66%, este cu cereale, în principal grâu şi porumb.