Radio România Internațional

Tag: Viorel Stefan

  • 07.09.2018 (mise à jour)

    07.09.2018 (mise à jour)

    Violences — Les violences survenues à Bucarest, lors de la manifestation antigouvernementale du 10 août dernier, ainsi que la situation de la justice et de l’Etat de droit en Roumanie feront l’objet d’un débat au Parlement Européen début octobre. Cette décision a été prise dans le cadre de la Conférence des présidents, formée des chefs des groupes politiques du Parlement Européen, sur demande du Groupe des Verts/ Alliance libre européenne. Selon le président des Verts, Philippe Lamberts, son groupe croit fortement à la liberté du discours et à l’assemblée pacifique, tout comme à la lutte contre la corruption, estimant que les membres du PE doivent prouver qu’ils défendent les valeurs européennes telles la démocratie et l’Etat de droit.



    DNA — La procureure Adina Florea, proposée par le ministre de la Justice, Tudorel Toader, au poste de procureur en chef de la Direction nationale anticorruption (DNA) sera auditionnée par le Conseil supérieur de la magistrature le 27 septembre prochain. L’avis de l’institution est obligatoire, mais consultatif. Par la suite, la proposition sera transmise au président Klaus Iohannis. Mme Adina Florea est procureur de la Cour d’Appel de Constanta (sud-est). Le poste de procureur en chef du Parquet anticorruption est vacant depuis juillet dernier, lorsque sa titulaire, Laura Codruta Kovesi a été révoquée par le chef de l’Etat.



    Gouvernement — C’est le vice premier – minitre Viorel Ştefan qui assurera l’intérim à la tête du ministère de la Recherche et de l’Innovation. L’annonce a été faite par la cheffe du cabinet de Bucarest, Viorica Dăncilă, qui a précisé avoir soumis cette proposition au président Klaus Iohannis. Rappelons que ce poste est devenu vacant suite à la démission, le 31 août, de l’ancien titulaire de ce portefeuille, Nicolae Burnete. Ce dernier n’avait fourni aucune explication à son geste, mais, selon la presse, il aurait été mécontentent de l’enveloppe budgétaire de son ministère et visé par un éventuel remaniement gouvernemental.



    Réunion — Les représentants de plusieurs villes — ports d’Europe, à savoir Aberdeen (Ecosse), Anvers ( Belgique), Trieste (Italie) et Klaipeda ( Lituanie), ont participé vendredi à Constanţa (sud-est de la Roumanie), à la réunion annuelle qui se propose de dresser le bilan du projet Civitas Portis. Les participants essaient de trouver des solutions en vue d’une mobilité urbaine novatrice et durable dans les villes-ports d’Europe. Selon les spécialistes, le nombre croissant des véhicules en Roumanie et l’infrastructure déficitaire causent de la pollution, des blocages du trafic routier, des pertes économiques, beaucoup d’accidents de la route et des ennuis de santé pour la population.



    Visite — Le premier ministre néerlandais, Mark Rutte, se rendra mercredi prochain en Roumanie, dans le contexte de la future présidence roumaine du Conseil de l’UE, au premier semestre de 20219, peut-on lire sur la page Facebook officielle de l’ambassade des Pays-Bas à Bucarest. Le chef du gouvernement de la Haye s’entretiendra avec le président Klaus Iohannis et avec la première ministre Viorica Dăncilă sur des sujets relevant de la coopération politique et économique entre les deux pays, ainsi que sur les dossiers européens d’actualité.



    Statistiques — Le Produit intérieur brut de la zone euro et de l’UE a connu une progression de 0,4% sur le deuxième trimestre de l’année en cours, révèlent les données rendues publiques vendredi par Euostat. Les taux de croissance les plus élevés ont été enregistrés par Malte (1,9%), Roumanie et Estonie (1,4%). Toujours vendredi, l’Institut national de la statistique a annoncé que le PIB de la Roumanie sur le deuxième trimestre de 2018 avait augmenté de 1,4% par rapport à la même période de l’année dernière, grâce à la contribution de toutes les branches de l’économie, dont notamment l’industrie, le commerce et certains services.



    Météo — Dans le prochain intervalle de 24 heures, il fera beau. Les tesmpératures maximale, légèrement plus élevées que la normale de saison, s’étaleront entre 20 et 30°.

  • Semestrul European 2018: Recomandări de țară și măsuri naționale de răspuns

    Semestrul European 2018: Recomandări de țară și măsuri naționale de răspuns

    Ministerul Afacerilor Externe, prin Ministrul delegat pentru Afaceri Europene și Institutul European din România (IER) au organizat în data de 10 iulie dezbaterea cu tema Semestrul European 2018: Recomandări specifice de țară și măsuri naționale de răspuns.



    Dezbaterea s-a bucurat de prezența și intervenții oficiale din partea domnului Viorel Ștefan, Viceprim-ministru, Guvernul României, doamnei Gabriela Crețu, Senator, Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene, Senatul României, domnului Victor Negrescu, Ministrul delegat pentru Afaceri Europene/Coordonator al Semestrului European și domnului Maarten Verwey, Director general, Serviciul de Sprijin pentru Reforme Structurale, Comisia Europeană.



    A doua secțiune a evenimentului a reunit intervențiile domnului Minel Ivașcu, Vicepreședinte, Blocul Național Sindical, domnului Cătălin Gheran, Director general, Autoritatea de Management pentru Programul Infrastructură Mare, Ministerul Fondurilor Europene, domnului Gelu Duminică, Director executiv, Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună”, domnului Valentin Sorin Popescu, Director general, Ministerul Educației Naționale și domnului Anton Hadăr, Președinte, Federația Națională Sindicală Alma Mater”. Evenimentul a fost moderat de doamna Prof.univ.dr. Gabriela Drăgan, Director general al IER.



    Intervențiile oficiale și opiniile exprimate de experți, invitați și vorbitori au vizat observații legate de ceea ce reprezintă Semestrul European, recomandările specifice de țară, programe și proiecte de succes legate de recomandările de țară, situația existentă pe diferite domenii legate de recomandări și măsurile care trebuie implementate pentru îmbunătățirea situației la nivel național.



    Pentru detalii, vă invităm să accesați articolul integral în Newsletterul IER, nr. 92, iulie 2018, disponibil aici:


    http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/newsletter_iulie_2018_ro.pdf


    (autor: Tiberiu Nica, Compartimentul Proiecte, IER)

  • Parteneriat public-privat pentru dezvoltarea infrastructurii din România

    Parteneriat public-privat pentru dezvoltarea infrastructurii din România

    În pofida
    scandalurilor politice cotidiene între cele două tabere – preşedintele Klaus
    Iohannis, susţinut de opoziţia parlamentară de dreapta, pe de o parte, şi cele
    două formaţiuni din coaliţia la guvernare, PSD şi ALDE, pe de alta – Executivul
    de la Bucureşti îşi vede de treabă.
    Declaraţia îi aparţine vicepremierului Viorel Ştefan, care a prezentat, marţi, proiectele
    strategice care vor fi începute în scurt timp, pe baza unei noi legislaţii a
    parteneriatului public-privat. Este vorba, în mare, despre construcţia a trei
    autostrăzi, de modernizarea a 15 spitale şi de realizarea unui complex medical
    de anvergură.


    Iată câteva detalii la capitolul autostrăzi! Prima va
    lega oraşele Ploieşti, din sudul ţării, de Râşnov, din centru. În estul
    României, o alta va asigura legătura dintre Târgu Neamţ, Iaşi şi Ungheni, din
    Republica Moldova, iar în sud – dintre Bucureşti, Craiova, Drobeta-Turnu Severin
    şi Lugoj. Vicepremierul Viorel Ştefan a precizat că autostrada din est, în
    lungime de 100 de km, va include şi un pod peste râul Prut, care o va conecta
    cu infrastructura rutieră din Republica Moldova majoritar românofonă vecină, în
    timp ce autostrada Sudului va contribui inclusiv la dezvoltarea turismului, mai
    ales că se va lega de cea deja existentăa Soarelui, care duce pe litoralul la Marea
    Neagră.


    Viorel Ştefan: Autostrada Sudului, în lungime de 550 de km,
    este un proiect important pentru foarte mulţi investitori care deja au
    investiţii mari în zonă şi mă refer în primul rând la Craiova, dar şi celelalte
    zone limitrofe. Să nu uităm că această autostradă va contribui la creşterea
    potenţialului turistic în Defileul Dunării. În plus, va asigura
    legătura cu Serbia, Bulgaria, dar şi cu Coridorul IV Paneuropean la Lugoj.
    În parteneriat public-privat vor fi modernizate şi 15 spitale CFR, administrate
    de Ministerul Transporturilor.


    Tot în domeniul sănătăţii, pe o suprafaţă de 300 de hectare, în Capitală va
    fi construit complexul medical Carol Davila. Acesta va fi alcătuit dintr-un
    Spital Republican cu o capacitate de 3.000 de paturi şi cu 37 de săli de
    operaţie. Vor mai fi ridicate o Facultate de Medicină şi cămine studenţeşti
    aferente, spaţii rezidenţiale sau comerciale pentru personalul medical, parcări
    şi un hotel pentru însoţitorii pacienţilor. Toate proiectele prezentate,
    considerate strategice, vor mobiliza resurse financiare estimate între 15 şi 20
    de miliarde de euro. Lucrările vor putea începe anul viitor, iar finalizarea va
    fi de cinci ani la autostrăzi, de trei ani la Spitalul Republican şi de şapte
    ani, cel mult, până la realizarea integrală a complexului medical Carol Davila.
    Guvernul – a conchis vicepremierul Viorel Ştefan – are ambiţia de a recupera întârzierile de decenii privind
    investiţiile în infrastructură.

  • Rezultate economice în 2018

    Rezultate economice în 2018

    La cuţite cu Guvernul PSD-ALDE de la Bucureşti,
    preşedintele de dreapta Klaus Iohannis a cerut, luni, pentru a doua oară în
    câteva zile, demisia premierului Viorica Dăncilă. Şeful ţării şi-a susţinut demersul invocând, de această
    dată, ceea ce el consideră a fi o serie de contra-performanţe economice ale actualului Executiv, al
    treilea al social-democraţilor
    de când aceştia au câştigat alegerile parlamentare din decembrie 2016. Preşedintele
    Klaus Iohannis a susţinut că bugetul naţional este supus unei presiuni imense
    pe fondul creşterii cheltuielilor totale, iar că evoluţia finanţelor publice
    este total nesatisfăcătoare. El a criticat aspru guvernarea PSD-ALDE, spunând,
    totodată, că a neglijat investiţii importante şi nu a reuşit să transforme
    creşterea economică într-o creştere a veniturilor.


    Klaus Iohannis: După, deja, aproape un an şi jumătate de guvernare PSD, cu această fază
    extrem de discutabilă a aşa-ziselor creşteri salariale, nu vedem nici drumuri,
    nici autostrăzi, nici şcoli, nici spitale. PSD-ul, în fapt, amanetează viitorul
    ţării. Creşte salarii şi pensii şi neglijează investiţii importante în
    infrastructură sau necesare dezvoltării în general.


    Replica nu a întârziat
    să apară! A venit, marţi, din partea vicepremierului Viorel Ştefan, care a
    prezentat informaţii cu privire la execuţia bugetară pe primele luni ale lui
    2018. Potrivit acestuia, parametrii economici din primul trimestru sunt în
    creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Veniturile bugetare au
    crescut cu aproape 12%. ANAF a colectat, numai luna trecută, cu peste 17% mai
    mult. În ceea ce priveşte deficitul bugetar, vicepremierul spune că aceşti bani
    au fost alocaţi aproape în totalitate investiţiilor, a căror valoare, tot faţă de anul precedent, a
    fost dublată. Viorel Ştefan: Observăm că la patru luni,
    ianuarie-aprilie 2018, veniturile bugetului general consolidat se situează la
    nivel de 89,6 miliarde lei (n.r. peste 19 miliarde de euro). Prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a
    anului 2017, creşterea înregistrată este de 11,8%. 89,6 include atât sumele
    încasate din activitatea ANAF-ului, cât şi în sumele care se încasează din alte
    operaţiuni care nu sunt gestionate de ANAF.


    Aplombul Guvernului PSD-ALDE
    este întreţinut şi de rapoartele economice externe, potrivit celui mai recent,
    al Băncii Mondiale, economia României urmând să continue să crească peste
    potenţial în 2018, cu aproximativ 5,1%. Doar că războiul dintre preşedintele Klaus Iohannis şi PSD nu dă semne să se
    diminueze, fiind, dimpotrivă, întreţinut şi de o parte şi de cealaltă. O
    demonstrează inclusiv afirmaţia vicepremierului Viorel Ştefan potrivit căreia,
    între 2014 şi 2017, singurul an cu o scădere serioasă a veniturilor
    bugetare a fost 2016, când România a fost condusă de un Guvern tehnocrat,
    despre care preşedintele ţării afirmase nu o dată că ‘este al său’.

  • On the unified pay law

    On the unified pay law

    Following heated debates, the controversial unified pay bill assumed by the leftist government in Bucharest has been eventually green-lighted. Questions over the bill had emerged after the labor minister, Lia Olguta Vasilescu, announced that pay rises for all public sector employees would no longer be applied as of July 1, as scheduled, but as of January 1, 2018. She explained that there were many amendments accepted by Parliament, which would have exceeded the amount of 32 billion lei, that is 7 billion euros, provided for this purpose for the period 2017-2022.



    In comparison with the initial version of the bill, pay rises in the healthcare and education systems in Romania have been postponed, therefore doctors, nurses and teachers will receive the promised integral pay rises as of March 2018 and not as of January 1. The postponement was needed to allow for the financial support of the bill, explained the Finance Minister Viorel Stefan. Further modifications have been brought to the unified pay bill, among which increments of 10% for teachers for neuropsychological stress and 55% increments for public servants in charge of managing European funds.



    In exchange, the 40% increase for military staff, policemen and public servants with a special status that need to intervene outside the normal work schedule was eliminated. Although they are included in the public sector employees category, elected officials will nevertheless benefit from pay rises as of July 1 this year. The labor minister explains:



    “Salaries in the education system will be increased by 15%, in the healthcare system by 15%, in the local administration by 20%. Last month there was a 20% increase for the employees of environment agencies, the Danube Delta Biosphere Reserve, the Consumers’ Protection Agency and now, as of July 1, there will be a new pay scale not only for elected officials but also for the employees of the local public administration.”



    Taken by surprise and discontented with the announced postponement of pay rises, trade unionists with the Cartel Alfa Confederation are asking for rises to be applied for all public sector employees. In turn, the main opposition party, the National Liberal Party, has criticized the unified pay bill, accusing the government and the majority coalition, made up of the Social Democratic Party and the Alliance of Liberals and Democrats, of being incoherent. The Save Romania Union in opposition has equally claimed that the bill is a reason of discontent for all categories of public sector employees and calls for the resignation of the labor minister Lia Olguta Vasilescu. (Translated by L. Simion)

  • Despre legea salarizarii unitare

    Despre legea salarizarii unitare

    În urma unor dezbateri aprinse, controversatul proiect al legii salarizarii unitare asumat de Guvernul de stânga de la Bucureşti a primit, în cele din urmă, undă verde. Dubii asupra proiectului apăruseră după ce ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat că nu vor mai fi aplicate majorări salariale de la 1 iulie, aşa cum era preconizat, ci abia de la 1 ianuarie anul viitor, pentru toţi bugetarii. Ea a explicat că au fost foarte multe amendamente acceptate în Parlament, care ar fi dus la depăşirea sumei de 32 de miliarde de lei, prevăzută, în acest sens, pentru perioada 2017-2022.



    Faţă de varianta iniţială a proiectului, majorarea salariilor în sistemele de Sănătate şi de Educaţie din România este amânată. Astfel, medicii, asistentele sau profesorii vor primi integral majorările promise din martie 2018 şi nu de la 1 ianuarie. Numai cu această amânare, legea salarizării unitare putea fi susţinută financiar – a explicat ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan. Au fost aduse şi alte modificări proiectului legii salarizarii unitare. Printre acestea se numără acordarea unui spor de 10 procente pentru cadrele didactice, pentru suprasolicitare neuropsihiatrică, si un spor de 55 de procente pentru funcţionarii care gestionează fondurile europene.



    În schimb, a fost eliminat sporul de 40% pentru personalul militar, poliţişti, funcţionari publici cu statut special, care trebuie să asigure intervenţia după orele de program. Deşi se încadrează la categoria bugetari, demnitarii şi aleşii vor beneficia de creşteri ale salariilor de la 1 iulie, anul acesta. Ministrul Muncii explică: “Este vorba de 15% pe care i-a obţinut ca majorare educaţia, 15% sănătatea, 20% administraţia locală, luna trecută iarăşi au fost 20% agenţiile de mediu, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Protecţia Consumatorilor.”



    Luaţi prin surprindere şi nemultumiţi de anunţul privind amânarile salariale, sindicaliştii de la Confederaţia Cartel Alfa solicită ca acestea să se aplice pentru toţi bugetarii. La rândul său, principalul partid de opoziţie, PNL, a criticat proiectul de lege privind salarizarea unitară, acuzând guvernul şi majoritatea PSD-ALDE de incoerenţă. Tot din opoziţie, USR sustine că acest proiect nemulţumeşte toate categoriile de bugetari şi a cerut demisia Olguţei Vasilescu din funcţia de ministru al Muncii.

  • Bugetul de stat şi creşterea salariilor

    Bugetul de stat şi creşterea salariilor

    Ministrul român al finanţelor, Viorel Ştefan, s-a aflat, luni, în plenul Camerei Deputaţilor, la solicitarea Partidului Naţional Liberal,(opoziţie) care a dorit să afle dacă sunt bani pentru promisiunile făcute de PSD în campania electorală, inclusiv pentru majorările salariale anunţate. Liberalii susţin că încasările pe primul trimestru sunt mai mici comparativ cu perioada similară din 2016 şi sub nivelul anunţat prin Legea bugetului de stat. PNL a solicitat chiar demisia ministrului finanţelor, enumerând printre motive tăierea investiţiilor publice şi slaba colectare.



    Bogdan Huţucă, deputat PNL: “După primele trei luni de guvernare, economia românească este deja proptită în gard. Şi asta, înainte ca guvernul să apuce să onoreze beneficiile sociale promise. Nu numai partea de venituri este deteriorată. În urma guvernării, şi partea de cheltuieli este profund deformată. Ca urmare a politicilor incoerente pe primele trei luni ale anului, am ajuns în situaţia total nedorită ca trei categorii de cheltuieli, vorbim de personal, bunuri şi servicii şi asistenţă socială, să deţină 85,31% din total cheltuieli”.



    La rândul său, preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, afirmă că încasările din ianuarie şi februarie sunt la jumătatea sumei estimate pentru primele trei luni şi că va fi imposibil ca luna martie să fie acoperită din punct de vedere financiar. Ministrul finanţelor spune că afirmaţiile opoziţiei sunt incorecte şi că cifrele de afaceri pe primele luni se înscriu în obiectivul asumat de creştere economică, de 5,2%. S-au înregistrat peste 44.000 de noi locuri de muncă şi o îmbunătăţire a gradului de încredere în economie, apreciază ministrul finanţelor.



    Viorel Ştefan: “Estimările bugetare pe primul trimestru al anului 2017 indică un excedent al soldului bugetului general consolidat la nivel de 0,2% din PIB. În acelaşi timp, se constată o evoluţie foarte bună a veniturilor din impozit pe venit şi contribuţii sociale, ca urmare a dinamicii ridicate a masei salariale din economie, o îmbunătăţire a încasărilor în luna martie pe zona de TVA şi accize, precum şi reduceri ale cheltuielilor cu bunurile şi serviciile de aproximativ 4,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”.



    Viorel Ştefan a adăugat că aşteaptă execuţia bugetară pe trimestrul întâi pentru a vedea ce impact bugetar vor avea creşterile salariale atunci când va intra în vigoare legea salarizării unice. Viorel Ştefan: track “În legătură cu capacitatea bugetului de a absorbi impactul, este prematur să mă pronunţ, aştept măcar execuţia pe trimestrul intâi şi atunci voi avea o imagine mai clară cât din suplimentul de anvelopă salarială va putea fi absorbit în semestrul doi în acest an şi cât o să absorbim în următoarele execuţii bugetare”. Legea salarizării unitare pentru bugetari ar urma să intre în vigoare la 1 iulie, după dezbatere şi adoptare în Parlament.

  • Romania’s budget deficit in the focus of the European Commission

    Romania’s budget deficit in the focus of the European Commission

    The European Commission warns that Romania might report the biggest budget deficit growth within the EU this year, despite the fact that it registered the biggest economic growth rate in Europe in 2016. The head of the European Commission Representation in Romania, Angela Cristea, pointed out, at the launch of the economic report for Romania, that the document signals a number of paradoxes related to Romania’s economic evolution.



    Angela Cristea: “On the one hand, the poverty rate in Romania has dropped, but social inequalities have grown. Also, the document shows the biggest growth of income inequalities within the EU in Romania. And we notice that this is not one single occurrence, there has been a tendency for income inequalities since 2012. Actually, this tendency has also been reported in other EU member states and we believe that it reflects the global effects of a crisis complicated by the effects of globalization.”



    The EC estimates that Romania will end the year with a deficit of 3.6% of the GDP, the biggest in the EU. Finance Minister, Viorel Ştefan, said Romania reported good economic results, adding that the EC’s concerns are carefully followed by the government.



    Viorel Stefan: “Romania has made progress in terms of structural reforms, especially as regards governance, employment and the reduction of poverty, healthcare and public administration. I would like to point out that, in 2016, Romania was included in the category of states without macroeconomic imbalances alongside Austria, Belgium, Estonia, Hungary and Great Britain. The government has reiterated its commitment to maintaining the budget deficit within the limits set under the Stability and Growth Pact and it intends to take further measures to reduce spending, if it notices potential failure to reach the targets set for the first quarter.”



    Viorel Ştefan has also said that the government wants to streamline and improve control actions with a view to increasing the rate of tax collection to the budget. As regards the evolution of the Romanian economy, the chief economist of the national bank, Valentin Lazea, says that in order to have potential growth of the GDP close to 5% annually, which is the necessary level to help Romania bridge the gaps separating it from the European developed countries, we should implement structural reforms in the education and healthcare sectors and also improve demographic conditions. Furthermore, Romania needs to increase the absorption rate for European funds and make public investments efficient.


  • Deficitul bugetar, în atenţia Comisiei Europene

    Deficitul bugetar, în atenţia Comisiei Europene

    Comisia Europeană avertizează că România ar putea înregistra în
    acest an cea mai mare creştere a deficitului bugetar din Uniunea Europeană, în
    ciuda faptului că a avut cea mai mare creştere economică din Europa anul
    trecut.

    Şefa reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Cristea, a
    afirmat, cu ocazia lansării raportului economic pentru România, că documentul
    consemnează o serie de paradoxuri legate de evoluţia economiei. Angela Cristea: Pe de o parte, constatăm
    scăderea sărăciei în România, dar creşterea inegalităţilor sociale, şi este,
    cred, cea mai mare creştere din Uniunea Europeană a inegalităţilor de venituri
    în România. Şi observăm că acesta nu este un fenomen punctual, ci o tendinţă
    încă din 2012 şi este, de altfel, o tendinţă care nu este specifică numai
    României, ci observăm asta şi în alte state membre din UE şi considerăm că
    reflectă efectele globale ale crizei complicate cu efectele globalizării.

    Executivul
    comunitar estimează că România va încheia anul cu un deficit de 3,6 la sută din
    PIB, cel mai mare din Uniune. Ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan, a declarat
    că România a înregistrat rezultate economice bune şi a adăugat că îngrijorările
    Comisiei Europene sunt urmărite cu atenţie de către Executiv.

    Viorel Ştefan: România a făcut progrese în ceea
    ce priveşte reformele structurale, îndeosebi în domeniul guvernanţei, a
    ocupării forţei de muncă şi reducerii sărăciei, în domeniul sănătăţii, dar şi
    în domeniul administraţiei publice. Doresc să subliniez că, începând cu 2016,
    România este încadrată în categoria statelor fără dezechilibre macroeconomice,
    alături de Austria, Belgia, Estonia, Ungaria şi Marea Britanie. Guvernul şi-a
    afirmat în repetate rânduri angajamentul de a păstra deficitul bugetar în
    limitele stabilite de Pactul de Stabilitate şi Creştere şi are în vedere măsuri
    suplimentare de reducere a cheltuielilor, dacă se vor constata devieri de la
    ţintele stabilite în primul semestru.

    Viorel Ştefan a adăugat că se urmăreşte
    eficientizarea şi îmbunătăţirea acţiunilor de control, în vederea creşterii
    încasărilor la buget.

    Legat de evoluţia viitoare a economiei româneşti,
    economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea apreciază că
    pentru a avea o creştere potenţială a PIB apropiată de 5% anual, adică de
    nivelul necesar pentru recuperarea decalajelor ce ne separă de statele
    dezvoltate ale UE, trebuie acţionat în direcţia implementării unor reforme
    structurale în domeniul educaţiei şi sănătăţii şi luate măsuri pentru
    ameliorarea condiţiilor demografice. În plus, este nevoie de o creştere a
    gradului de absorbţie a fondurilor europene şi de eficientizarea investiţiilor
    publice.

  • February 21, 2017 UPDATE

    February 21, 2017 UPDATE

    FINANCES – Romanian Finance Minister Viorel Stefan met on Tuesday in Brussels with the European Commission’s Vice President Valdis Dombrovskis, and with the EU Commissioner for Economic and Financial Affairs, Pierre Moscovici. According to a release by the Finance Ministry in Bucharest, the talks, that were held on the sidelines of the Economic and Financial Affairs Council meeting, focused on the macroeconomic aspects in Romania and on the 2017 state budget proposed by the leftist government. At the meeting, Romania supported the measures aimed at curbing fiscal evasion at EU level and the adoption of a directive in this respect, due to be implemented in late 2019, the release also reads.




    EMERGENCY DECREE — Romania’s Chamber of Deputies rejected on Tuesday the controversial emergency ordinance 13, amending the criminal codes, and endorsed ordinance 14 that repeals ordinance 13. The Chamber of Deputies is the decision making body on this matter. We remind you that the government’s move to change the criminal law by an emergency ordinance brought hundreds of thousands of Romanians into the streets. The anti-government protests started on January 31, when decree no. 13 was passed, and have continued daily ever since, even after it was repealed by means of decree no. 14. At the same time with the anti-government protests, rallies were also staged against president Klaus Iohannis who has been accused of being an inefficient mediator in the political crisis and for siding with the anti-government protesters.




    LONDON — In Britain, Tuesday was a second day of discussions in the House of Lords on the governments European Union (Notification of Withdrawal) Bill, which, if passed, will allow Prime Minister Theresa May to trigger Article 50 of the Lisbon Treaty, allowing formal talks with the EU to start. The House of Commons have already passed the bill. PM Theresa May has called on the House of Lords to take the example of the House of Commons and rapidly pass the bill. After last year’s historic vote in favor of Brexit, Theresa May promised to initiate the Brexit procedure by the end of March. At the same time, discussions are taking place in Brussels on the size of the bill to be presented to Mrs May when she launches the talks. European Commission President Jean-Claude Juncker has recently said in a speech to the Belgian Federal Parliament that exit will not come “at a discount or at zero cost.”




    WASHINGTON — The American President, Donald Trump, appointed general Herbert R. McMaster (54) as national security advisor. He replaces Michael Flynn who has recently stepped down for failing to tell the truth about a conversation he had with the Russian ambassador to Washington. Herbert R. McMaster is one of the most appreciated generals of the American army and an excellent strategist. According to Radio Romania’s correspondent, general McMaster criticized the way in which the former president George W. Bush intervened in Iraq, drafting a different strategy against terrorism. General David Petraeus, a former commander of the American forces in Iraq and Afghanistan, used this strategy that changed the fate of a war which the US was about to lose.




    HANDBALL – Handball player Cristina Neagu will return home to play for CSM Bucuresti, the municipality’s club. Neagu, who has been playing for ZRK Buducnost (Montenegro) since 2014, signed a two-year contract with CSM Bucuresti. She will be officially presented during a press conference scheduled for early-March. The International Handball Federation voted Cristina Neagu World Handball Player of the Year in 2010 and 2015 but the Romanian player also won the title of Best Romanian Handball Player in 2009, 2010, 2015, and 2016.


    (Translated by Elena Enache)

  • Talks on the sustainability of the 2017 state budget

    Talks on the sustainability of the 2017 state budget

    Romania’s President, Klaus Iohannis, on Tuesday voiced concern after he held talks in Bucharest with Prime Minister Sorin Grindeanu and Finance Minister, Viorel Stefan, about the 2017 state and social security budgets, which had been submitted for promulgation. The president has said the budget bill is problematic, because the deficit might exceed 3% of the GDP. In his opinion, the draft budget is based on an overestimated level of revenues and on a high level of spending.



    Klaus Iohannis: “An enormous amount of money, some 54 billion lei, is earmarked for the so-called commitment appropriations, which will impact the country’s budgets for the following years. Together with my team, I will make a thorough analysis of these two public budgets. Naturally, we will also take into consideration the standpoints of the Prime Minister and of the Finance Minister, but, overall, I must admit I am worried.”



    In response, the leader of the Social Democratic Party, Liviu Dragnea, has said the 2017 state budget is balanced and sustainable. He has also said that some people just try to find reasons to delay the publication of the document in the Official Journal.



    Liviu Dragnea: “I believe in the sustainability of this budget. The commitment appropriations do have an impact on future budgets, in the sense of boosting investment. The budget is balanced and sustainable, and the requirements related to a 2% level of defence spending and a 3% limit for the budget deficit have been met. Actually, if the president has some fears, he should have them in a reasonable period of time, because we would like Romania to have a budget this year.”



    On Monday, the European Commission highlighted in its winter forecast that this year Romania’s budget deficit would stand at 3.6% of the GDP, which might trigger the excessive deficit procedure. The economic growth forecast for Romania has been improved to 4.4% of the GDP in 2017, but it is below the Government’s estimates of 5.2%. There are also experts who say, in their turn, that the deficit target will be exceeded, if the economic growth rate is lower than the figures estimated by the Government, as this means budget revenues will be significantly lower than those forecast by the cabinet. The former Finance Minister, Mircea Coşea, has said on Radio Romania that the 2017 budget is based on a debatable vision, namely it maintains consumption as the main engine for economic growth.



    And just as the international experience shows, we should be aware of the fact that if this engine is maintained on medium term, between three and five years, then the economy develops unhealthily, it is no longer based on investment, but on capital, modernisation, research and development, that is on everything that creates a high added value, Mircea Coşea says.


    (Translated by Diana Vijeu)



  • Discuţii privind sustenabilitatea bugetului 2017

    Discuţii privind sustenabilitatea bugetului 2017

    Preşedintele României,
    Klaus Iohannis, s-a declarat îngrijorat, marţi, după ce a discutat, la
    Bucureşti, cu premierul Sorin Grindeanu şi cu ministrul de Finanţe, Viorel
    Ştefan, despre bugetul de stat pe 2017 şi cel a asigurărilor sociale, ajunse la
    promulgare.

    Şeful statului a spus că bugetul este unul
    problematic, pentru că există riscul ca deficitul să fie mai mare de 3%. În opinia sa, în proiectul de buget au fost incluse venituri
    supraevaluate şi cheltuieli foarte mari. Klaus Iohannis: Avem
    de-a face cu o sumă extraordinar de mare la aşa-numitele credite de angajament,
    de 54 de miliarde, care vor apăsa asupra bugetelor din anii următori. Împreună
    cu echipa mea, vom aprofunda analiza acestor două bugete. Sigur, vom avea în
    vedere şi punctele de vedere prezentate de prim-ministru şi de ministrul finanţelor,
    dar în ansamblu trebuie să recunosc că sunt îngrijorat.

    În replică, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a
    afirmat că bugetul de stat pe 2017 este echilibrat şi
    sustenabil. El a apreciat că se tot găsesc motive de întârziere a publicării
    documentului. Liviu Dragnea: Eu cred în sustenabilitatea
    acestui buget. Acele credite de angajament apasă, într-adevăr, bugetul
    următorilor ani, dar în sensul stimulării investiţiilor. Bugetul este
    echilibrat, este sustenabil, s-a ţinut cont de 2% pentru bugetul Apărării şi
    s-a avut în vedere limita de deficit de 3% din PIB. Până la urmă, dacă are
    temeri preşedintele, ar fi bine să le aibă într-un termen rezonabil, pentru că
    noi, tot aşa, am vrea ca în acest an România să aibă un bugetIn schimb.

    Luni, şi Comisia Europeană atrăgea atenţia, în prognoza sa de iarnă, că, anul
    acesta, deficitul bugetar al României ar urma să ajungă la 3,6 din PIB, ceea ce
    ar putea duce la declanşarea procedurii de deficit excesiv. Prognoza de creştere pentru
    România a fost îmbunătăţită la 4,4% pentru 2017, însă, este sub estimările
    Guvernului, de 5,2%. Sunt specialişti care susţin la rândul lor că există
    pericolul depăşirii ţintei de deficit pentrucă un ritm de creştere mai
    mic decât cel presupus de Executiv înseamnă venituri bugetare sensibil
    mai mici decât cele prognozate.

    Fostul ministru de finanţe, Mircea Coşea, a
    declarat la Radio România că bugetul pe 2017 merge pe
    o viziune discutabilă, şi anume, menţine consumul ca principal motor de creştere.
    Or, experienţa internaţională arată că dacă acest motor este menţinut pe termen
    mediu, între trei şi cinci ani, atunci economia începe să fie strangulată,
    adica va fi o economie cu o dezvoltare nesănătoasă, care nu se mai bazează pe
    investiţii, pe capital, pe modernizare, pe cercetare, pe dezvoltare, adică tot
    ceea ce creează valoare adăugată mai mare.