Radio România Internațional

Tag: virtual

  • Countryside Museums

    Countryside Museums

    The only Romanian online platform devoted to countryside museums takes users around over 50 museums
    across rural Romania. Each museum tour is an interactive 3D tour, produced with
    high-performance equipment and integrated with Google Street View, Google Maps
    and Google Earth.




    The platform Muzee de la sat is
    aimed at promoting the Romanian village and museums in the countryside using
    state-of-the-art technology so as to engage the young, the project manager
    Ionuț Teoderașcu explains:




    Ionuț Teoderașcu: This project, muzeedelasat.ro, started
    nearly 2 years ago. First we scanned and visited museums in Moldavia, in the
    east of the country, because the project is implemented in stages, by region.
    So we started with Moldavia and then moved to Wallachia and recently, about a
    month ago, we reached Dobrogea. We’re taking it step by step. So far we have
    explored over 10,000 km, Dobrogea included, and more than 70 museums. The
    platform currently includes 53 museums, and we are working on the materials for
    the museums in the 2 counties in Dobrogea, Tulcea and Constanța.




    The only online platform devoted
    to museums in the countryside places great emphasis on the rural and the
    traditional, as Ionuț Teoderașcu adds:




    Ionuț Teoderașcu: In a first section of the website we
    introduce ourselves and present our goal, which is exploring the entire
    territory of Romania and see all the museums in rural communities. Obviously,
    we have an interactive map of Romania, featuring the counties that we have
    covered so far. When users select a county, a tab opens listing the museums in
    that county that can be explored using the virtual tour on our platform. For
    instance, if we choose Iași, we find 2 museums: the Alexandru Ioan Cuza
    Memorial in Ruginoasa and the Cucuteni Museum. The website is translated into
    English as well, which is very important since we target not only Romanian
    nationals, but foreigners as well. We had extensive media coverage, so those
    interested in finding out more about the project may read about the story
    behind it.




    The eligibility criteria included
    safety and functionality. A museum must be hosted in an adequate building and
    opening hours must be complied with, so that tourists who plan to visit it may
    be sure that they can do so. The response from both users and museum curators
    during these 2 years has been positive, according to Ionuț Teoderașcu.


    Ionuț Teoderașcu: Museum curators told us this kind of
    promotion was very helpful, because users checked out the museum on the
    internet and then visited the respective museums in person as well. Many times
    tourists said they saw the virtual tour on our platform and were persuaded to
    come visit the museum. Users are delighted. For those cannot travel there, this
    is a very good way to see something new and to explore these museums from the
    comfort of their home. There are cases of people in poorer health, who are
    unable to travel, so we facilitate this contact between rural culture and urban
    users who explores the world on their tablets, phones or laptops.




    Ionuț Teoderașcu, project manager with muzeedelasat.ro,
    has chosen two of the objectives presented to the public with the
    recommendation to visit them. The list is very big and the choice subjective
    but you can get a clear picture of the objectives proposed.




    Ionut Toderascu: I have recently discovered when I have been to Dobrogea, the preserved traditional
    household in Enisala, the Tulcea county, where we can see a traditional
    architecture specific to North Dobrogea, with various tools on the premises. We
    can see how households had been built, for instance, on stone foundations with
    adobe walls. This is a very beautiful household with vivid colours, but also
    interesting, especially for foreign tourists. Here tehy can discover a new
    culture and see how people used to live in the past. This household, for
    instance had two houses: the main house with two rooms, the living room and
    what they used to call the good room or the beautiful room, where events were
    being staged, the dowry stored etc. Not
    everybody was allowed into that room. Another museum can be found in the region
    of Moldavia. It is the Palace of Alexandru Ioan Cuza in Ruginoasa, the county
    of Iasi, and it’s completely different from a traditional peasant household of
    course. This is like the name says, a palace, which was the summer residence of
    Romania’s ruler Alexandru Ioan Cuza. The furniture here is very beautiful and
    interesting. It was purchased by the ruler’s wife, Elena Cuza, from Paris. We
    are speaking about a different period of time here and, of course, another type
    of village museum. Being located in Ruginoasa, it is also a village museum and
    can be explored on our website.




    The iniatiators of this project intend to cover the
    entire Romania and get as many visitors as possible. This large-scale project
    has also a social component:




    Ionut Toderascu: We are also going to the disadvantaged areas of Romania with VR galsses
    and show these museums to children who have probably never been to a museum.
    They are using these headsets and go around the museums by means of the
    joysticks. They are asking us things and are practically exploring the museums
    for themselves. We’d like to reach out
    to these children and show them the cultural value of the village, the museums,
    but at the same time to develop the platform and go further to other counties
    to see other museums, scan them and complete Romania’s interactive map.


    By using this interactive map,
    depending on the area you are visiting,
    you can create your own route so that you may visit as many of these
    museums as you can and get a clear picture of the rural life. (AMP&bill)

  • November 22, 2020

    November 22, 2020

    COVID-19 The total number of COVID-19 cases in Romania since the start of the pandemic passes 418,000. On Sunday, 5,800 new cases were reported. Another 131 coronavirus-related deaths were also confirmed, taking the death toll to over 10,000. A further 1,174 patients are currently in intensive care. Almost 70% of the total number of COVID-19 patients in Romania have recovered. Local lockdowns were introduced in several towns and villages with large number of cases, including around the capital Bucharest. President Klaus Iohannis said this is a measure that has proved effective in containing the epidemic. He added similar measures are being considered in many other localities, but that in the coming 2-3 weeks things will return to “somewhat normal parameters. The president also promised that efforts will be stepped up to improve the capacity of ITUs. Iohannis announced he would have a meeting on Monday with the health, interior and defence ministers, to clarify aspects related to the anti-COVID vaccination campaign, which he sees as a matter of national security.



    GAUDEAMUS Sunday is the last day of the Gaudeamus Radio România book fair, held exclusively online this year because of the COVID-19 pandemic. By Saturday night, the events website had reported more than 40,000 single users. Nearly 200 books were presented online. Apart from the virtual book releases on Facebook and on gaudeamus.ro, the vote for the publics favourite book continues. The Gaudeamus Radio România book fair is a cultural project with a tradition of more than 2 decades. Over 100 companies are taking part, including some of the biggest publishing houses in Romania and distributors of Romanian and foreign books, music and games.



    G20 The online summit of the worlds 20 biggest economies, G20, hosted for the first time by Saudi Arabia, continues on Sunday. The main topic on the agenda is the fight against the Covid-19 pandemic. On Saturday, the participants called for affordable and equitable access to vaccines and other tools to combat the COVID-19 pandemic, including for poorer nations. The French president Emmanuel Macron said, “We need to avoid at all costs a scenario of a two-speed world where only the richer can protect themselves against the virus and restart normal lives. In turn, the German Chancellor Angela Merkel urged her counterparts to make sure the vaccine will reach poorer nations as well. Meanwhile, the president of the European Council, Charles Michel, proposed an international treaty on pandemic, which would be very useful, he argued, even if the World Health Organisation must remain at the forefront of future health crisis management.



    FILM The 5th BUZZ International Film Festival, based in Buzau and devoted to European cinema, is held exclusively online this year. Until Thursday, November 26, film lovers are invited to enjoy Romanian and European films free of charge. According to the organisers, the Festival has 4 competition sections: fiction features, documentaries, short films and student films. Most of the works in the competition are screened for the first time in Romania. This years surprises include Radu Ciorniciucs documentary, “Home, awarded in major international festivals. In the BUZZ Women section, the highlights include ‘Creativ’, a documentary by Ioana Grigore, and Nora Fingscheidts ‘System Crasher,’ winner of the Silver Bear – “Alfred Bauer Award in Berlin in 2019.



    PANDEMIC The total number of Covid-19 cases worldwide is now over 58 million, with nearly 1.4 million deaths and over 40.5 million people having recovered from the disease, according to Worldometers.info. The US is the worst hit country, with over 12.4 million cases and at least 261,000 deaths. The American company Pfizer and their German partner BioNTech announced they have requested emergency authorisation of their COVID-19 vaccine in the US. The US Food and Drug Administration says the goal is to have the vaccine approved in the first half of December. The 2 companies claim to be able to supply the vaccine within hours of its approval. In turn, the EU may approve 2 vaccines by the end of December, the one produced by Pfizer/BioNTech and the one produced by Moderna. Madrid is to endorse on Tuesday a large-scale vaccination plan covering a large part of the population by next summer. The Madrid region will be under lockdown in the first half of December. The Italian government also announced plans to ease restrictions prior to the winter holidays, with tougher measures to be introduced between Christmas and New Years Eve. Portugal will also close schools ahead of 2 major national holidays, in a move to prevent the spread of the disease before Christmas. (translated by: A.M. Popescu)

  • The National Peasant Museum stays close to its public during lockdown

    The National Peasant Museum stays close to its public during lockdown

    The National Peasant Museum (MTR) has initiated a number of digital projects, held exclusively online, as part of a broader programme designed to diversify its cultural offer and adapt it to the new situation triggered by the pandemic that has hit the planet. “A playful dictionary of countryside life, “Bedtime stories… at MTR, “MTR inspires me, “The home at home: stories from everywhere, brought together, and “#Particular are just some of the titles of projects that introduce a new approach and build bridges between the Museum and the public at home. Here is Iris Şerban, coordinator of the MTR Image Archive:



    Iris Şerban: “We simply wondered what we can do in this context—and let this new challenge direct us. Our main resources are quite simple, yet very strong, as we came to realize: our creativity, know-how, and the answer to the question “what do we have available, and what can we build using all these?. So we had a brainstorming session, with colleagues from several departments, whether in research and documentation, or in archives, or in the museum education department. And we put together a programme consisting in a number of specific activities, to be held for a while exclusively online, as well as activities that we can carry on in the medium and long run. So when we get back to normal—although nobody seems to know when this will be and what this normal will actually be—these projects may be continued offline.



    The ideas of the researchers, archive experts and museum educators who designed this cultural programme for the isolation period can be carried on after the National Peasant Museum resumes its operation, with exhibitions and publications showcasing this online interaction with the public. But in the meantime, the Museums friends are invited to contribute to the project entitled “#Particular.



    Iris Şerban: “#Particular started from a very simple idea, an anthropological fact that we noticed in the current context. Whether we like it or not, we have to stay at home, and basically we have to go the same routes every day, and these interior routes can become repetitive, tiring, annoying. So our challenge was to look at the objects in our home in a different way, because everyones home is a universe in itself, with all sorts of stories and memories, and our home is part of the life that we now live in a different way.



    Why would a virtual museum showcase items that are so familiar to each and every one of us? Because they make up a personal heritage, says Iris Serban. But it is not only our interaction with specific objects that is important during these days in lockdown; interpersonal relations within the family also need strengthening. And in the project entitled “Bedtime stories…, children and parents are invited to listen to folk tales every Monday, Wednesday and Friday. Here is Valentina Bâcu, an expert with the Museums Education Department:



    Valentina Bâcu: “This is an audio tale section, addressing both children and parents. Colleagues from various departments of the museum present short traditional stories, legends and folk tales. We chose them because most of them are already known to parents and as such they are a starting point for a dialogue with their kids.



    And the effort to encourage creativity, which is specific to the National Peasant Museum, has given birth to a project called “MŢR inspires me. Theatre, visual and sound improv and even a pandemic diary, are challenges for children of all ages.



    Valentina Bâcu: “We encourage the public to interact with us by sending their own creative activities, in several sections. We have a section devoted to home theatre, updated as a rule at the weekend, on Sunday night. Children, assisted by parents, are encouraged to create a performance using home items, or shadow plays. Children are invited to sing, or to invent sounds, or to act as story tellers, together with their parents.



    As for switching the older projects into the online medium, one example is a project called “A museum in a box.



    Valentina Bâcu: “Another section is called “A museum in a box. Because this is a time when we can only visit virtual museums, we encourage children to create their own exhibitions, their own museums at home. They can do this using the walls of their house or even a simple box. If they want to add a digital element, we offer a number of brief tutorials on doing stop-motion animation. This is basically a digital take on the animation workshop that we organise at the MTR.



    All the projects created specifically for the online medium are currently available on the National Peasant Museum home page and on the institutions Facebook and Instagram accounts.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)


  • Muzeul „tradiţional” în era digitală? (reluare)

    Muzeul „tradiţional” în era digitală? (reluare)

    În era modernă, definită de intruziunea fără precedent a tehnologiei în viaţa de zi cu zi, domeniul culturii urmează cursul firesc al evoluţiei umanităţii. Muzeele şi instituţiile culturale din întreaga lume îşi redefinesc structura, devenind accesibile publicului şi dincolo de zidurile edificiilor care adăpostesc lucrările de artă. De pildă, unul dintre cele mai cunoscute muzee europene, Luvrul, a pregătit o surpriză inedită vizitatorilor, care reprezintă o premieră la nivel mondial. Consolele 3D îi vor ghida pe iubitorii de artă de-a lungul vastelor colecţii ale muzeului parizian, începând cu anul viitor.



    Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti reprezintă un alt caz unic, neputând fi încadrat în paradigma muzeelor tradiţionale, în pofida specificului. Anamaria Iuga, etnolog în cadrul Muzeul Ţăranului Român: Un muzeu tradiţional” se referă la tipul tradiţional de expunere. Din acest punct de vedere, Muzeul Ţăranului Român nu este un muzeu tradiţional”. În 1996, a câştigat premiul Muzeul european al anului” tocmai pentru că propune o modalitate inedită de prezentare şi un discurs muzeografic până la acel moment nerealizat. Este vorba de conceptul pictorului Horia Bernea şi de modul în care sunt expuse toate obiectele, care au legătură între ele, se susţin unele pe altele, se crează şi se recrează contexte din mediul din care au fost preluate. Este vorba de o expunere inedită. Celelalte muzee etnografice, cele tradiţionale”, sunt mai didactice. Ele prezintă mai întâi ocupaţiile ţăranului şi sunt împărţite, în funcţie de săli, pe această tematică. Obiecte care ţin de păstorit, de agricultură sau portul tradiţional, fiecare în săli separate. În schimb, Horia Bernea gândeşte altfel muzeul şi îl împarte în două. Este vorba de legea creştinească şi de viaţa de zi cu zi. Sunt săli care prezintă importanţa credinţelor şi felul în care ţăranul se raportează la cruce, de pildă, sau la pomul vieţii. Nu sunt obiecte religioase, ci obiecte pe care ţăranul le folosea zi de zi şi care poartă pe ele crucea, ca semn protector.”



    După transpunerea în viziunea inedită a lui Horia Bernea, Muzeul Ţăranului Român trece într-o nouă etapă, integrându-se în era digitală. Despre avantajele şi dezavantajele acestui fapt, Anamaria Iuga: Avem un tur virtual foarte bine făcut, în care există şi câteva informaţii în plus faţă de ceea ce vede vizitatorul când vine în muzeu, textul spus este cel din audio-ghid, pe care oricine îl poate accesa. Este un lucru extraordinar, pentru că în felul acesta ne poate vedea oricine de acasă, stând comod în fotoliu. Cu toate acestea, turul virtual nu înlocuieşte muzeul, este mai degrabă o invitaţie ca oamenii să vină şi să vadă obiectele acestea mult mai de aproape şi în realitate. Un muzeu rămâne un muzeu şi trebuie experimentată toată atmosfera pe care o creează. Turul virtual prezintă totuşi bucăţi, în ciuda viziunii panoramice.”



    Nu doar colecţiile permanente ale muzeelor beneficiază de tururi virtuale. Internetul găzduieşte muzee exclusiv virtuale, alcătuite din colecţii care nu mai sunt, în prezent, accesibile vizitatorilor. Anamaria Iuga: Muzeul Ţăranului Român are şi un mic muzeu care mai există doar virtual. Este vorba de Muzeul copilăriei, care poate fi găsit pe www.childhoodmuseum360.ro. Este rezultatul unui proiect pe care l-am avut timp de doi ani de zile, finanţat prin Programul european Cultura 2007-2013, unde am tot făcut un muzeu virtual al copilăriei, exact aşa cum ne-am propus. Timp de un an de zile, echipa de specialişti din muzeu a realizat câteva expoziţii pe tema copilăriei. Expoziţiile au durat fiecare o lună. Ne-am propus un muzeu care, din punctul de vedere al spaţiului, se încadrează într-o singură sală, în diferite ipostaze. Spre exemplu, prima expoziţie s-a concentrat în jurul credinţelor legate de naştere şi al botezului. Fiecare expoziţie a fost fotografiată pe îndelete şi panoramată din diverse puncte ale sălii. Ulterior, panorama fiecărei săli a fost introdusă pe site, la care am adăugat şi informaţii suplimentare, cu texte sau interviuri realizate în toată această perioadă cu colecţionari de jucării sau cu diferite persoane, despre amintirile lor din copilărie. Din acest motiv, site-ul este mult mai complex decât expoziţiile efective. Acest tur virtual al muzeului readuce în mintea vizitatorilor toate cele şapte expoziţii care s-au succedat în decursul unui an şi pe care nu le mai puteau vedea în realitate.”



    Indiferent de viziunea muzeografică, vizitarea şi contactul direct cu exponatele nu pot fi înlocuite de un tur virtual. Prezentarea prin intermediul Internetului a colecţiilor unui muzeu devine, cel mult, un instrument la îndemână, util pentru stârnirea interesului vizitatorilor, dar şi pentru arhivarea fostelor colecţii muzeale.


  • Muzeul „tradiţional” în era digitală?

    Muzeul „tradiţional” în era digitală?

    În era modernă, definită de intruziunea fără precedent a tehnologiei în viaţa de zi cu zi, domeniul culturii urmează cursul firesc al evoluţiei umanităţii. Muzeele şi instituţiile culturale din întreaga lume îşi redefinesc structura, devenind accesibile publicului şi dincolo de zidurile edificiilor care adăpostesc lucrările de artă. De pildă, unul dintre cele mai cunoscute muzee europene, Luvrul, a pregătit o surpriză inedită vizitatorilor, care reprezintă o premieră la nivel mondial. Consolele 3D îi vor ghida pe iubitorii de artă de-a lungul vastelor colecţii ale muzeului parizian, începând cu anul viitor.



    Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti reprezintă un alt caz unic, neputând fi încadrat în paradigma muzeelor tradiţionale, în pofida specificului. Anamaria Iuga, etnolog în cadrul Muzeul Ţăranului Român: Un muzeu tradiţional” se referă la tipul tradiţional de expunere. Din acest punct de vedere, Muzeul Ţăranului Român nu este un muzeu tradiţional”. În 1996, a câştigat premiul Muzeul european al anului” tocmai pentru că propune o modalitate inedită de prezentare şi un discurs muzeografic până la acel moment nerealizat. Este vorba de conceptul pictorului Horia Bernea şi de modul în care sunt expuse toate obiectele, care au legătură între ele, se susţin unele pe altele, se crează şi se recrează contexte din mediul din care au fost preluate. Este vorba de o expunere inedită. Celelalte muzee etnografice, cele tradiţionale”, sunt mai didactice. Ele prezintă mai întâi ocupaţiile ţăranului şi sunt împărţite, în funcţie de săli, pe această tematică. Obiecte care ţin de păstorit, de agricultură sau portul tradiţional, fiecare în săli separate. În schimb, Horia Bernea gândeşte altfel muzeul şi îl împarte în două. Este vorba de legea creştinească şi de viaţa de zi cu zi. Sunt săli care prezintă importanţa credinţelor şi felul în care ţăranul se raportează la cruce, de pildă, sau la pomul vieţii. Nu sunt obiecte religioase, ci obiecte pe care ţăranul le folosea zi de zi şi care poartă pe ele crucea, ca semn protector.”



    După transpunerea în viziunea inedită a lui Horia Bernea, Muzeul Ţăranului Român trece într-o nouă etapă, integrându-se în era digitală. Despre avantajele şi dezavantajele acestui fapt, Anamaria Iuga: Avem un tur virtual foarte bine făcut, în care există şi câteva informaţii în plus faţă de ceea ce vede vizitatorul când vine în muzeu, textul spus este cel din audio-ghid, pe care oricine îl poate accesa. Este un lucru extraordinar, pentru că în felul acesta ne poate vedea oricine de acasă, stând comod în fotoliu. Cu toate acestea, turul virtual nu înlocuieşte muzeul, este mai degrabă o invitaţie ca oamenii să vină şi să vadă obiectele acestea mult mai de aproape şi în realitate. Un muzeu rămâne un muzeu şi trebuie experimentată toată atmosfera pe care o creează. Turul virtual prezintă totuşi bucăţi, în ciuda viziunii panoramice.”



    Nu doar colecţiile permanente ale muzeelor beneficiază de tururi virtuale. Internetul găzduieşte muzee exclusiv virtuale, alcătuite din colecţii care nu mai sunt, în prezent, accesibile vizitatorilor. Anamaria Iuga: Muzeul Ţăranului Român are şi un mic muzeu care mai există doar virtual. Este vorba de Muzeul copilăriei, care poate fi găsit pe www.childhoodmuseum360.ro. Este rezultatul unui proiect pe care l-am avut timp de doi ani de zile, finanţat prin Programul european Cultura 2007-2013, unde am tot făcut un muzeu virtual al copilăriei, exact aşa cum ne-am propus. Timp de un an de zile, echipa de specialişti din muzeu a realizat câteva expoziţii pe tema copilăriei. Expoziţiile au durat fiecare o lună. Ne-am propus un muzeu care, din punctul de vedere al spaţiului, se încadrează într-o singură sală, în diferite ipostaze. Spre exemplu, prima expoziţie s-a concentrat în jurul credinţelor legate de naştere şi al botezului. Fiecare expoziţie a fost fotografiată pe îndelete şi panoramată din diverse puncte ale sălii. Ulterior, panorama fiecărei săli a fost introdusă pe site, la care am adăugat şi informaţii suplimentare, cu texte sau interviuri realizate în toată această perioadă cu colecţionari de jucării sau cu diferite persoane, despre amintirile lor din copilărie. Din acest motiv, site-ul este mult mai complex decât expoziţiile efective. Acest tur virtual al muzeului readuce în mintea vizitatorilor toate cele şapte expoziţii care s-au succedat în decursul unui an şi pe care nu le mai puteau vedea în realitate.”



    Indiferent de viziunea muzeografică, vizitarea şi contactul direct cu exponatele nu pot fi înlocuite de un tur virtual. Prezentarea prin intermediul Internetului a colecţiilor unui muzeu devine, cel mult, un instrument la îndemână, util pentru stârnirea interesului vizitatorilor, dar şi pentru arhivarea fostelor colecţii muzeale.