Într-un interviu pentru Radio România, directorul Europol
vorbea, în luna februarie, despre complexitatea ameninţării cibernetice,
amplificată de faptul că mulţi dintre suspecţi acţionează singuri, fiind
radicalizaţi inclusiv prin Internet şi gata să finalizeze un atac terorist
într-un mod fragmentat care nu se poate numi reţea, ci mai degrabă o comunitate
mică de actori independeţi. Iar fenomenul este tot mai îngrijorător. Recent,
guvernul american a anunţat că piraţii informatici care au reuşit să penetreze
bazele de date ale Departamentului Apărării şi ale altor agenţii guvernamentale
din SUA au sustras informaţii despre 5,6 milioane de amprente digitale, cu 4,5
milioane mai multe decât s-a raportat iniţial. Furtul de date a afectat, în
primăvară, arhive conţinând informaţii datând de mulţi ani. În România, în
august, specialiştii SRI au blocat într-o singură zi aproape 40.000 de
tentative de virusare.
Sunt doar două exemple, dar agenţiile de presă transmit
constant ştiri privind infracţiuni din domeniul cibernetic. Iar cifrele
avansate sunt uneori ameţitoare. Infracţiunile cibernetice costă economia
globală aproximativ 445 de miliarde de dolari anual, iar economiile din top 10
suportă jumătate din această sumă, arată un studiu. Documentul subliniază că
riscurile cibernetice evoluează dincolo de aspecte ce ţin de confidenţialitate
sau de reputaţie, iar interconectivitatea aparaturii electronice şi a companiilor
aduce cu sine noi expuneri la riscuri. Trăim în era internetului. Cu toate
avantajele, dar şi dezavantajele ei, iar spaţiul virtual poate fi chiar mai
periculos decât cel real, consideră specialişti în domeniu din 20 de ţări
reuniţi, în septembrie, la Sibiu, în centrul României, în cadrul Congresului
Internaţional Cybersecurity în România – Platformă de dialog
public-privat. Securitatea cibernetică este esenţială pentru state,
companii şi simpli cetăţeni, mai ales că numărul şi virulenţa atacurilor cibernetice
este în continuă creştere, sublinia cu acest prilej reprezentantul Swiss
Webacademy, Laurent Chrzanovski, managerul Congresului de la Sibiu: Tot
ce folosim noi ca sisteme operative, ca browsere, ca sisteme de tehnoredactare,
de sisteme de ilustrare, au fisuri. Iar acestea sunt exploatate masiv din
momentul în care nu aveţi un antivirus, nu aveţi un firewall puternic pe
computer. În plus, a crescut exponenţial evident răspândirea de tot felul de
acte criminale pe reţele sociale pentru că omul încă are o naivitatea absolut
incredibilă în ceea ce priveşte reţelele sociale.
Nivelul ameninţării
cibernetice creşte de la an la an, iar atacurile vizează mai ales domeniile
politic, militar şi economic – a declarat şi adjunctul Centrului Naţional CYBERINT
din cadrul Serviciului Român de Informaţii, Gabriel Mazilu. Potrivit acestuia,
atacurile cibernetice au în spate patru tipuri de actori: alte state, crima
organizată, extremiştii şi grupările teroriste. Gabriel Mazilu: Ameninţarea
reprezentată de actorii statali are cel mai ridicat nivel de impact asupra
securităţii naţionale. Pe locul II sunt actorii din mediile criminalităţii
organizate, iar legate de relevanţa agresiunii cibernetice derulate de
extremişti şi terorişti, în acest moment, această ameninţare are un nivel
scăzut în raport cu securitatea naţională a României. Nivelul lor tehnologic
este în acest moment scăzut, însă acordăm o atenţie dedicată acestor două
tipuri de actori tocmai pentru a putea fi în măsură să înţelegem evoluţia fenomenului
şi să putem anticipa momentul în care vor reprezenta o ameninţare semnificativă
pentru securitatea naţională a României.
Organisme şi instituţii
specializate în combaterea criminalităţii online acţionează în România, acestea
încercând să descopere infractorii din acest mediu virtual. Educaţia şi
prevenţia reprezintă, însă, cea mai bună armă împotriva acestora, consideră
comisarul Sorin Stănică de la Institutul de Cercetare şi Prevenire a
Criminalităţii din cadrul IGPR: Criminalitatea în mediul online
cunoaşte o mare varietate de aspecte. Ea poate să plece de la hărţuiri între
persoane, aşa-numitul cyber-bullyng până la criminalitatea mult mai gravă,
putem vorbi despre fraude în mediul online care pot avea consecinţe foarte
grave din punct de vedere patrimonial, până la infracţiuni grave de pornografie
infantilă prin sisteme informatice. Problema care se pune cel mai mult din
punct de vedere al soluţionării unor astfel de fapte este faptul că autorul
rămâne în anonimat. De ce? Pentru că în mediul online de cele mai multe ori
infractorii săvârşesc faptele lor profitând de acest caracter anonim de care
beneficiază, de faptul că nu sunt faţă în faţă cu victimele lor. Tocmai
din acest punct de vedere pericolul social al acestora este unul foarte
ridicat, atrag atenţia specialiştii.