Tag: vitel

  • Mâncăruri din Mărginimea Sibiului

    Mâncăruri din Mărginimea Sibiului

    Printre
    destinaţiile de vacanţă din România preferate de turiştii români şi străini
    figurează şi Mărginimea Sibiului, o zonă ale cărei atuuri sunt
    tradiţiile, liniştea şi ospitalitatea locuitorilor. Mărginimea Sibiului
    cuprinde 18 sate româneşti şi săseşti, în care întâlnim multe gospodării
    tradiţionale amenajate pentru a primi oaspeţi.


    Oferta
    gastronomică a Mărginimii Sibiului poartă şi influenţa săsească. Sunt multe
    mâncături în care se folosesc preparate afumate din carne de porc şi destule
    preparateîn ale căror reţete întâlnim şi
    fructe, precum merele, vişinele, prunele şi gutuile. De
    menţionat este faptul că în zona Sibiului sunt multe livezi, unele dintre ele
    de meri, care asigurau astfel materia primă pentru diferite preparate
    gastronomice. Pentru a obţine o inedită supă, merele trebuie curăţate şi tăiate
    în cubuleţe mici şi fierte ca pentru obţinerea unui compot. În această fiertură
    se adaugă la sfârşit un ou bătut, smântână, iar apoi este acrită cu puţină
    lămâie. Această supă de mere poate fi servită atât caldă, cât şi rece. De
    asemenea, prezenţa tarhonului în supe se datorează tot influenţei săseşti.


    Satele româneşti
    din Mărginimea Sibiului, unde ocupaţia tradiţională este păstoritul, au o
    moştenire gastronomică cu multe preparate din lapte şi carne de oaie. Unul
    dintre ele este bulzul, de fapt brânză de burduf învelită într-un strat de
    mămăligă. Acest bulz se poate pregăti chiar şi pe grătar. Deasupra jarului se
    pun cocoloaşele de bulz pentru care trebuie să pregătim însă o mămăligă
    vârtoasă. Atenţie, însă, această mămăligă se poate face numai din porumb
    măcinat la o moară tradiţională din zonă! Aceste cocoloaşe se lasă pe grătar
    până crapă bulzul şi se servesc cu smântână. O altă variantă, ciobănească, este
    cea a bulzului preparat direct în jar, când cocoloşul de bulz este învelit în
    lut. Este lăsat în jar, până când lutul şi, bineînţeles, bulzul din interior se
    coc. Bulzul se consumă după îndepărterea învelişului ceramic. Pentru că am
    vorbit despre învelirea în lut, să menţionăm că de Paşte, se pregăteşte miel în
    lut, iar în restul anului se poate pregăti similar, berbec în lut.


    Un preparat
    tradiţional în Mărginimea Sibiului este tocăniţa de viţel. Cantităţile pot fi
    stabilite în funcţie de numărul musafirilor, însă, dacă veţi ajunge la o
    pensiune din mărginimea Sibiului, este posibil ca gazda să pregătească tocăniţa
    în aer liber, la jar. Aşadar, curăţăm câteva cepe, le spălăm, le tocăm mărunt
    şi le călim în ulei într-un ceaun de tuci aşezat deasupra jarului. Tăiem în
    cubuleţe mici carnea de viţel, antricot sau spată, o punem în ceaunul de tuci
    şi adăugăm apă astfel încât să fiarbă la foc încet. Tăiem doi ardei graşi în
    felii mici, mărunţim 2 … 3 roşii şi câţiva căţei de usturoi, punând apoi
    aceste legume în ceaun. Până când tocăniţa va fi gata, e timp de poveşti în
    jurul focului şi, propabil, gazda vă va oferi un pahar de ţuică şi puţin caş de
    oaie. Spre final, adăugăm piper, o foaie de dafin, un pahar de vin roşu şi
    sărăm după gust. Tocăniţa se serveşte caldă, cu mămăligă şi, bineînţeles,
    alături de un pahar de vin. Poftă bună!

  • Mâncăruri din Mărginimea Sibiului

    Mâncăruri din Mărginimea Sibiului

    Printre
    destinaţiile de vacanţă din România preferate de turiştii români şi străini
    figurează şi Mărginimea Sibiului, o zonă ale cărei atuuri sunt
    tradiţiile, liniştea şi ospitalitatea locuitorilor. Mărginimea Sibiului
    cuprinde 18 sate româneşti şi săseşti, în care întâlnim multe gospodării
    tradiţionale amenajate pentru a primi oaspeţi.


    Oferta
    gastronomică a Mărginimii Sibiului poartă şi influenţa săsească. Sunt multe
    mâncături în care se folosesc preparate afumate din carne de porc şi destule
    preparateîn ale căror reţete întâlnim şi
    fructe, precum merele, vişinele, prunele şi gutuile. De
    menţionat este faptul că în zona Sibiului sunt multe livezi, unele dintre ele
    de meri, care asigurau astfel materia primă pentru diferite preparate
    gastronomice. Pentru a obţine o inedită supă, merele trebuie curăţate şi tăiate
    în cubuleţe mici şi fierte ca pentru obţinerea unui compot. În această fiertură
    se adaugă la sfârşit un ou bătut, smântână, iar apoi este acrită cu puţină
    lămâie. Această supă de mere poate fi servită atât caldă, cât şi rece. De
    asemenea, prezenţa tarhonului în supe se datorează tot influenţei săseşti.


    Satele româneşti
    din Mărginimea Sibiului, unde ocupaţia tradiţională este păstoritul, au o
    moştenire gastronomică cu multe preparate din lapte şi carne de oaie. Unul
    dintre ele este bulzul, de fapt brânză de burduf învelită într-un strat de
    mămăligă. Acest bulz se poate pregăti chiar şi pe grătar. Deasupra jarului se
    pun cocoloaşele de bulz pentru care trebuie să pregătim însă o mămăligă
    vârtoasă. Atenţie, însă, această mămăligă se poate face numai din porumb
    măcinat la o moară tradiţională din zonă! Aceste cocoloaşe se lasă pe grătar
    până crapă bulzul şi se servesc cu smântână. O altă variantă, ciobănească, este
    cea a bulzului preparat direct în jar, când cocoloşul de bulz este învelit în
    lut. Este lăsat în jar, până când lutul şi, bineînţeles, bulzul din interior se
    coc. Bulzul se consumă după îndepărterea învelişului ceramic. Pentru că am
    vorbit despre învelirea în lut, să menţionăm că de Paşte, se pregăteşte miel în
    lut, iar în restul anului se poate pregăti similar, berbec în lut.


    Un preparat
    tradiţional în Mărginimea Sibiului este tocăniţa de viţel. Cantităţile pot fi
    stabilite în funcţie de numărul musafirilor, însă, dacă veţi ajunge la o
    pensiune din mărginimea Sibiului, este posibil ca gazda să pregătească tocăniţa
    în aer liber, la jar. Aşadar, curăţăm câteva cepe, le spălăm, le tocăm mărunt
    şi le călim în ulei într-un ceaun de tuci aşezat deasupra jarului. Tăiem în
    cubuleţe mici carnea de viţel, antricot sau spată, o punem în ceaunul de tuci
    şi adăugăm apă astfel încât să fiarbă la foc încet. Tăiem doi ardei graşi în
    felii mici, mărunţim 2 … 3 roşii şi câţiva căţei de usturoi, punând apoi
    aceste legume în ceaun. Până când tocăniţa va fi gata, e timp de poveşti în
    jurul focului şi, propabil, gazda vă va oferi un pahar de ţuică şi puţin caş de
    oaie. Spre final, adăugăm piper, o foaie de dafin, un pahar de vin roşu şi
    sărăm după gust. Tocăniţa se serveşte caldă, cu mămăligă şi, bineînţeles,
    alături de un pahar de vin. Poftă bună!