Radio România Internațional

Tag: Vivian Loonela

  • UE își întărește prezența în zona arctică

    UE își întărește prezența în zona arctică

    Cererea tot mai
    mare de combustibili pentru a relansa economiile afectate în întreaga lume de
    pandemia de COVID-19 determină o creştere a interesului pentru rezervele
    prezente în regiunea arctică. Astfel, Comisia Europeană a prezentat o abordare pentru o implicare mai puternică a Uniunii
    Europene în această zonă pentru o regiune arctică pașnică, durabilă și
    prosperă.


    Pentru Uniunea
    Europeană, regiunea arctică este de o importanță strategică esențială datorită mai
    multor aspecte. În primul rând, a schimbărilor climatice, deoarece regiunea
    arctică se încălzește de trei ori mai
    repede decât restul planetei, spune Vivian Loonela, purtătoare de cuvânt la
    Comisia Europeană.

    Topirea gheții și a permafrostului din
    regiunea arctică accelerează schimbările climatice din celelalte regiuni de pe
    glob. Când vine vorba despre influența geostrategică, regiunea arctică este, de
    asemenea, de o importanță esențială pentru Uniunea Europeană. Din cauza
    impactului încălzirii globale, observăm o concurență sporită și o rivalitate
    geopolitică pentru regiunea arctică. Acest lucru arată că Uniunea Europeană
    trebuie să-și definească influența geopolitică externă, fiindcă interesul nostru
    este stabilitatea, siguranța și cooperarea pașnică în regiunea arctică. Apoi,
    în al treilea rând și la fel de important pentru noi, materiile prime. Observăm
    că a crescut concurența pentru resursele naturale, iar noi vrem să ne asigurăm
    că se respectă sustenabilitatea. În propunerea noastră, am inclus tot ceea ce
    poate face ca regiunea arctică să fie o zonă sigură.

    De asemenea, conștientizăm
    că impactul nostru asupra regiunii arctice e semnificativ prin amprenta pe care
    o lăsăm asupra mediului și prin cererea de resurse și materii prime. Din punct
    de vedere ecologic, am propus abordarea unei politici sociale și de protejare a
    mediului. În comunicatul nostru am informat că dorim ca petrolul, cărbunele și
    gazul să rămână în sol. Uniunea Europeană va sprijini și promova dezvoltarea
    inclusivă și sustenabilă în beneficiul generațiilor actuale și viitoare.
    Interesul nostru este să sprijinim cooperarea multilaterală, iar Uniunea
    Europeană va coopera cu toți partenerii esențiali și cei interesați din
    regiunea arctică și nu numai. Acest lucru presupune o cooperare internațională
    pe care ne-am angajat că o vom intensifica.

    Pentru a înțelege mai bine situația din teren, Comisia Europea a
    înființat și un birou în Groenlanda, în Nuuk, care va promova agenda arctică și
    relațiile cu Uniunea Europeană.


    Toate statele
    Uniunii Europene s-au angajat să implementeze acordul de la Paris privind
    schimbările climatice, spune Vivian Loonela, purtătoare de cuvânt la Comisia
    Europeană.

    Asta înseamnă că insistăm ca petrolul,
    cărbunele și gazul să rămână în sol, mai ales în regiunea arctică. Dacă
    analizăm tranziția ecologică prin care trecem, scopul nostru este să nu mai
    existe exploatare a materiilor prime.

    Până în 2050, acest lucru ar trebui să
    înceteze. Dacă facem o corelare cu prețul în creștere al energiei, desigur,
    lecția noastră este că energia regenerabilă e cea care ne ajută să rezolvăm
    problema. Dacă privim criza energetică, energia solară, cea hidroelectrică au
    același preț. Prețul a crescut pentru energia produsă prin metode tradiționale.
    Comisia Europeană a prezentat statelor membre un set de instrumente pentru ceea
    ce trebuie făcut pentru a rezolva situația din prezent. Suntem conștienți de
    această situație și facem tot ce putem ca să ajutăm oamenii și companiile, dar,
    în paralel continuăm tranziția noastră verde, fiindcă exact aceasta e soluția.

    Trebuie să ne asigurăm că Europa nu e dependentă de gaz, cărbune sau petrol
    provenind din țări terțe, unde nu avem control asupra prețului, asuprea exploatării
    și așa mai departe.

    În privința regiunii arctice, vom explora cu partenerii noștri internaționali obligațiile
    juridice multilaterale pentru a nu continua cu exploatarea tradițională și să
    nu mai achiziționăm hidrocarburi. Așadar, vom colabora internațional, dar vom
    accelera și implementarea energiei din surse regenerabile în Uniunea Europeană,
    astfel încât aceasta să aibă in preț accesibil și să fie disponibilă tuturor.


  • Plan pentru reducerea la zero a poluării în UE

    Plan pentru reducerea la zero a poluării în UE

    Comisia Europeană a
    lansat un plan de acțiune al Uniunii Europene, intitulat Către îndeplinirea
    obiectivului de reducere la zero a poluării aerului, apei și a solului – să
    construim o planetă mai sănătoasă pentru oameni mai sănătoși.     Această
    strategie se va baza pe inițiative în domeniul energiei, al industriei, al
    mobilității, al agriculturii, al biodiversității și al climei. Scopul este ca,
    până în 2050, nivelul de poluare să fie atât de scăzut încât să nu afecteze
    deloc mediul înconjurător în care trăiesc europenii. Însă pentru a-l atinge, o
    etapă importantă este 2030.

    Vivian Loonela, purtătoare de cuvânt a Comisiei
    Europene: În ceea ce privește anul 2030, am stabilit ținte clare privind
    eliminarea poluării. În principal, vrem să ne asigurăm că îmbunătățim calitatea
    aerului, reducând cu 55% moartea prematură din cauza poluării. În prezent, în fiecare an, se înregistrează
    400.000 de morți premature din cauza poluării aerului, la nivelul Uniunii
    Europene. Obiectivul nostru e să reducem această cifră cu mai mult de jumătate
    până în 2030. Apoi, ne-am stabilit obiectivul de a reduce la jumătate poluarea
    cu plastic a mărilor, ceea ce, desigur, va îmbunătăți calitatea apelor noastre.
    În ceea ce privește microplasticul, o îngrijorare tot mai mare, scopul nostru
    este să scădem cantitatea acestuia din mediu cu 30%. Apoi, privind calitatea
    solului, foarte important pentru biodiversitatea noastră, vrem să reducem la
    jumătate utilizarea pesticidelor chimice. Și, revenind la oameni, suntem în
    situația în care mulți sunt deranjați de zgomotul produs de mijloacele de
    transport. Vrem să ne asigurăm că acesta va fi redus cu 30% până în 2030.


    Multe
    state din Uniunea Europeană au o legislație foarte puternică în ceea ce
    privește poluarea aerului, a apelor mării, a solului și prin zgomot. Urmează,
    însă, o revizuire a acestor legi la nivelul întregii Uniuni Europene.

    Vivian
    Loonela, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene: În primul rând, în
    ceea ce privește standardele calității aerului, vom formula o nouă propunere
    anul viitor. Vrem să ne asigurăm că aceste standarde sunt în acord cu
    recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Vom revizui și standardele
    legislației privind calitatea apelor. De asemenea, vom revizui majoritatea
    legilor privind deșeurile. Vrem să ne asigurăm că sunt adaptate economiei
    curate și circulare, iar în acest sens vrem să reducem deșeurile la jumătate.
    Vom analiza și cum să reducem inegalitățile în domeniul sănătății. Totodată,
    vom privi și spre exterior și vom reduce și restricționa în viitor exportul de
    produse și deșeuri care au un impact dăunător asupra mediului în țările din
    afara Uniunii Europene. Așadar, analizăm poluarea în toată complexitatea ei,
    pentru a ne asigura că avem un mecanism legislativ care o va reduce. Pentru a
    reuși acest lucru, vom reuni experți europeni în domeniu: factori interesați din industrie,
    agricultură, din lumea științifică și din serviciul public. Toți vor colabora
    pentru a atinge țintele ambițioase pe care le-am stabilit.


    Pe
    lângă cele 400.000 de decese premature din ultimul an, conform ultimelor
    statistici ale Agenției Europene de Mediu, poluarea a mai produs la nivelul
    Uniunii Europene 48.000 de cazuri de cardiopatie ischemică, în timp ce 6,5
    milioane de cetățeni ai Uniunii Europene suferă din cauza tulburărilor de somn.


  • Comisia Europeană sprijină reforma în statele membre

    Comisia Europeană sprijină reforma în statele membre

    Comisia Europeană a
    aprobat 226 de proiecte care se vor derula în cele 27 de state membre și care
    vor sprijini eforturile de elaborare și punere în aplicare a reformelor
    naționale menite să stimuleze creșterea economică. Aceste acțiuni de sprijin se
    realizează în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic. De altfel, acesta va fi baza
    prin care Comisia Europeană va oferi ajutor pentru reforme în statele membre
    ale Uniunii Europene, spune Vivian Loonela, purtătoare de cuvânt a Comisiei
    Europene.

    Acest sprijin tehnic
    face parte din activitatea noastră în
    cadrul financiar multianual și a planului de redresare, iar scopul său este
    acela de a promova coeziunea economică, socială și teritorială în Uniunea
    Europeană. Din poziția Comisiei Europene oferim consiliere și sprijin statelor
    membre pentru a implementa propriile reforme naționale, care vor genera apoi
    creștere economică și mai multe locuri de muncă. Acesta a apărut în urma
    succesului intervențiilor noastre în timpul ultimei crize financiare. Când am
    inițiat acest program de sprijin al reformelor structurale pentru a ajuta
    statele care întâmpinau dificultăți economice și au apelat la planuri de
    salvare, le-am oferit și un sprijin de reformă structurală. Ceea ce am văzut a
    fost că era un lucru necesar tuturor statelor membre, nu doar acelora care
    întâmpinau probleme, mai ales acum, în situația creată de noul Coronavirus.


    În total, peste 60%
    din proiectele sprijinite prin Instrumentul de sprijin tehnic preselectate
    pentru 2021, privesc punerea în aplicare a programelor de redresare și
    reziliență, în timp ce 30% se axează pe Pactul verde și 44% pe tranziția
    digitală.

    Vivian Loonela, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene: Până acum am creat cu un buget de peste 100 de milioane de euro pe an.
    Acest lucru ne oferă nouă, Comisiei Europene, posibilitatea de a oferi
    expertiză în crearea reformelor. Pentru perioada următoare, am ales proiecte
    importante. De exemplu, în cazul României am ales pentru anul acesta 13
    proiecte diferite din domenii foarte diferite: reforma legislației fiscale,
    planificare strategică a bugetului, sustenabilitatea investițiilor publice,
    îmbunătățirea respectării obligațiilor fiscale, sprijin pentru transformarea
    digitală în administrația publică, monitorizarea felului în care România
    implementează planurile naționale pentru energie și climă, încurajarea
    parteneriatelor dintre sectorul public și cel privat. Vrem să lucrăm împreună,
    pentru a oferi acest sprijin administrației publice din România pentru a
    implementa reformele. Până la urmă, scopul final e acela de a oferi statelor
    membre o distribuție mai bună a fondurilor, ceea ce va însemna mai multe locuri
    de muncă, o creștere economică mai mare și acestea vor asigură o viață mai
    prosperă a cetățenilor.



  • Centrul de cunoștințe privind biodiversitatea

    Centrul de cunoștințe privind biodiversitatea

    În cadrul
    Săptămânii verzi a Uniunii Europene, organizată la finalul lunii octombrie,
    Comisia Europeană a inaugurat un nou Centru de cunoștințe privind biodiversitatea,
    un ghișeu unic pentru dovezi științifice în vederea refacerii și protejării
    ecosistemelor naturale care ne oferă hrană, medicamente, materiale, recreere și
    bunăstare. Centrul de cunoștințe va pune la dispoziția publicului cele mai
    recente cunoștințe despre biodiversitate, pentru a spori impactul politicilor
    UE, în special a strategiei pentru biodiversitate.

    Vivian Loonela, purtător de
    cuvânt al Comisiei Europene:

    Anul acesta, în luna mai, Comisia Europeană
    a lansat strategia pentru biodiversitate 2030, care este planul nostru pe
    termen lung pentru protejarea naturii în Europa și pentru reversarea degradarea
    continuă. Prin strategia de biodiversitate am stabilit multe obiective
    ambițioase, în primul rând, pentru a ne asigura că 30% din pământul și mările
    Uniunii Europene sunt protejate, am propus un plan de prezervare a naturii care
    arată în detaliu cum putem reface natura. Însă, prin această strategie, am
    stabilit și faptul că trebuie să îmbunătățim modul nostru de lucru în domeniul
    biodiversității, ca să ne asigurăm că statele membre își respectă obligațiile.

    Astfel, unul dintre lucrurile pe care le-am recunoscut că ne lipsea era să
    venim cu mai multe cunoștințe despre biodiversitate. Centrul pentru cunoștințe
    privind biodiversitatea, lansat recent, va avea ca misiune să răspundă acestor
    întrebări. Va fi un punct de pornire, o platformă prin intermediul căreia vom
    observa cum se implementează strategia privind biodiversitatea, dar va oferi și
    o interfață pentru savanți pentru a-și împărtăși cercetările și a colabora
    pentru acestea, mai eficient, în vederea sprijinirii politicilor UE.


    Acum, Centrul e
    înființat și trebuie să fie folosit de către statele membre, oamenii de știință
    se pot folosi de rețeaua creată, iar, astfel, statele membre vor putea
    monitoriza progresul strategiilor.

    Un aspect important este că, la finalul
    lunii octombrie, am avut ședința miniștrilor de mediu din UE, iar ei au aprobat
    strategia privind biodiversitatea. Acum am intrat în linie dreaptă pentru
    punerea în practică a tuturor obiectivelor stabilite. Asta înseamnă să ne
    asigurăm că cel puțin 30% din mările și pământurile UE vor fi arii protejate,
    că cel puțin 25.000 de kilometri de râuri vor fi curați, sunt multe acțiuni de
    întreprins în privința păsărilor și a insectelor, mai ales a celor
    polenizatoare, a albinelor. Colaborăm, de asemenea, și în vederea reducerii
    utilizării de pesticide și de antibiotice în agricultură.

    Un alt subiect
    important e reprezentat de păduri și de copaci. Unul dintre obiectivele
    stabilite e să plantăm trei miliarde de copaci în UE în anii următori. Avem
    mult de muncă, însă e bine că acum miniștrii de mediu din UE au aprobat planul,
    iar noi ne putem îndrepta spre realizarea obiectivelor. Centrul pentru
    biodiversitate ne va fi de mare ajutor pentru a avea toate analizele într-un
    singur loc.


    În prezent, se realizează prima evaluare a ecosistemului
    UE, din care rezultă că există o multitudine de date privind biodiversitatea. Evaluarea
    demonstrează că suntem din ce în ce mai dependenți de ecosistemele noastre,
    care, la rândul lor, continuă să fie supuse unei presiuni puternice din cauza
    efectelor schimbărilor climatice și ale activităților umane. Centrul de
    cunoștințe privind biodiversitatea va aborda în mod direct provocările
    identificate în urma evaluării.


  • Raport privind calitatea apelor de scăldat în UE

    Raport privind calitatea apelor de scăldat în UE

    Conform evaluării din acest an a calității apelor pentru scăldat, publicate la începutul lunii iunie, calitatea apelor pentru scăldat din Europa este în continuare ridicată. Aproape 85% dintre zonele de scăldat din Europa monitorizate în 2019 au îndeplinit condițiile pentru a li se atribui cel mai înalt și mai exigent standard de calitate al Uniunii Europene: excelent”.



    Rezultatele publicate de Agenția Europeană de Mediu și de Comisia Europeană oferă un bun indicator privind locurile cu cea mai bună calitate a apei pentru scăldat. Vivian Loonela, purtător de cuvânt al Comisiei Europene:



    Mesajul este că apele de scăldat din Uniunea Europeană sunt calitative. Este un mesaj pozitiv pentru toți oamenii care sperăm că se pregătesc acum de vacanță și vor să se bucure de plajă, bineînțeles ținând cont de toate măsurile de prevenție a răspândirii virusului Covid-19. Rezultatele generale sunt pozitive și majoritatea apelor sunt considerate înalt calitative. Totuși, în conformitate cu directiva europeană din domeniu, înotul trebuie interzis clar în locurile în care apele nu sunt conform standardelor timp de cinci ani consecutivi. În raportul din acest an, au fost 55 de astfel de locuri în Uniunea Europeană. Acestea însumează un procent din totalul apelor analizate anul trecut din Uniunea Europeană și, de regulă, sunt afectat de poluare pe termen scurt. Problema este cu locurile în care originea poluării e greu de identificat după stabilirea unui studiu special. Însă mai există și locuri în calitatea apelor e greu de controlat. Aici ne referim la partea centrală a continentului, unde avem lacuri și iazuri relativ mici sau râuri cu debit relativ mic, mai susceptibile poluării pe termen scurt decât zonele de coastă.”



    Calitatea apelor pentru scăldat din Europa s-a îmbunătățit substanțial în ultimii 40 de ani, de când a fost adoptată Directiva UE privind apa pentru scăldat. Prin monitorizarea și gestionarea eficace, s-a redus drastic volumul deșeurilor municipale și industriale netratate sau parțial tratate care ajung în apă. Prin urmare, din ce în ce mai multe zone nu numai că îndeplinesc standardele minime, ci ating nivelul cel mai ridicat de calitate. În afara raportului din acest an, Agenția Europeană de Mediu a publicat și o hartă interactivă actualizată, care indică nivelul de calitate corespunzător fiecărei zone de scăldat. Vivian Loonela, purtător de cuvânt al Comisiei Europene:



    Înainte de începerea sezonului de vacanțe, statele membre trebuie să stabilească anumite calendare de monitorizare pentru fiecare dintre ape. Conform directivelor, le cerem statele membre să monitorizeze prezența unor bacterii și, în plus, trebuie să informeze publicul cu privire la calitatea apelor și la administrarea plajelor. Așadar, impunem o analiză pentru a identifica dacă sunt prezente două bacterii nocive și informarea publicului. De asemenea, orice suspendare a monitorizării trebuie raportată la Comisia Europeană.”



    Toate statele membre ale UE, dar și Albania și Elveția, își monitorizează zonele de scăldat în conformitate cu dispozițiile Directivei UE privind apa pentru scăldat.