Tag: viya

  • Jurnal românesc – 23.05.2016

    Jurnal românesc – 23.05.2016

    Fregata franceză “Jean Bart” participă, pentru patru zile, la un exerciţiu de antrenament comun cu Forţele Navale Române în Portul Constanţa. Exerciţiul urmăreşte îmbunătăţirea colaborării în îndeplinirea misiunilor comune în cadrul NATO. Fregata poate desfăşura misiuni de luptă antiaeriană, în cadrul operaţiunilor aeromaritime, precum şi operaţii de gestionare a crizelor maritime. Nava poate interveni în orice zonă de pe Glob, împreună cu alte platforme militare aliate sau internaţionale. Exerciţiile desfăşurate de fregatele româneşti împreună cu Fregata franceză “Jean Bart” sunt exerciţii de luptă foarte intense, iar nivelul de interoperabilitate între Armata Română şi cea Franceză este deosebit de ridicat.



    România s-a împrumutat un miliard de euro prin vânzarea de obligaţiuni investitorilor externi, titlurile de stat având o perioadă de maturitate de 12 ani şi o dobândă nominală de 2,875%. Cererea pentru titlurile de stat emise de România a fost aproape dublă faţă de ofertă. Ministrul finanţelor publice, Anca Dragu, a declarat că succesul vânzării de obligaţiuni pe piaţa externă la o dobândă relativ redusă şi cu o perioadă de maturitate de peste 10 ani este o dovadă a încrederii investitorilor în economia României. Vânzarea de obligaţiuni are ca scop plata datoriilor scadente şi extinderea perioadei medii de maturitate a datoriei statului român.



    Ministrul român de externe, Lazăr Comănescu, i-a spus omologului său canadian, Stephane Dion, că România îndeplineşte toate condiţiile pentru liberalizarea vizelor pentru cetăţenii români şi a solicitat acestei ţări să-şi revizuiască poziţia. Potrivit oficialului român, în caz contrar semnarea acordului Uniunea Europeană – Canada ar putea întâmpina dificultăţi din partea României şi a Bulgariei, singurele state membre ale UE care nu beneficiază de liberalizarea vizelor pentru Canada. Întrevederea dintre cei doi miniştri de externe a avut loc la sediul NATO, cu prilejul reuniunii miniştrilor de externe ai Alianţei Nord-Atlantice.



    România se află pe primul loc in Europa în privinţa creşterii economice, dar şi pe primul loc în ce priveşte sărăcia, a atras atenţia comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Creţu. Îngrijorătoare este creşterea discrepanţelor sociale, a mai spus, la Bucureşti, comisarul european, în condiţiile în care 45% din teritoriul României reprezintă zonă rurală. Potrivit oficialului european, sărăcia la sate este mult mai mare şi aceasta contribuie la creşterea totală a procentului sărăciei. Corina Creţu crede că această realitate caracterizează în special zonele rurale. Comisia ajută Guvernul României să implementeze pachetul anti-sărăcie, spune Creţu. Potrivit unor statistici oficiale, aproximativ jumătate din copiii din România trăiesc la limita sărăciei şi dintre aceştia trei sferturi provin din mediul rural. În plus, 5000 de minori intră anual în sistemul de protecţie socială Pe de altă parte, Corina Creţu a avertizat din nou asupra riscurilor de pierdere a fondurilor europene de către România. La jumătatea anului 2016, gradul de absorbţie este zero, a subliniat comisarul european.

  • Libera circulaţie pentru români

    Libera circulaţie pentru români

    În ultimii ani, nu puţine au fost dovezile care i-au făcut pe analişti să conchidă că, politic şi militar, România şi Statele Unite nu au avut, nicicând, o legătură mai apropiată. Este, totuşi, loc de mai bine, fiindcă relaţia bilaterală are şi două restanţe: absenţa marilor investitori americani în România şi neincluderea Bucureştiului în programul Visa Waiver. Pe cea din urmă temă, într-un interviu acordat Radio România, congresmanul republican Mac Thornberry a declarat că în Statele Unite există un interes ridicat pentru schimbarea parţială a criteriilor programului Visa Waiver, în beneficiul României şi Poloniei.



    El a recunoscut, însă, că sunt şanse mici ca modificarea să fie aplicată în viitorul apropiat, din cauza dezbaterilor inflamate pe care imigraţia le provoacă în SUA. Congresmanul a confirmat ceea ce, cu puţine zile în urmă, a declarat, tot pentru Radio România, fostul Însărcinat cu Afaceri al Amasadei SUA la Bucureşti, Mark Taplin. În plus, Taplin a amintit că dintre statele neincluse nu sunt prea multe cu care SUA au relaţii atât de apropiate.



    Un alt obiectiv de politică externă al Bucureştiului, aderarea în spaţiul Schengen, amânată încă din 2011, pe fondul lipsei reformelor în justiţie şi al unor rezultate catalogate drept neconvingătoare în lupta anticorupţie, a revenit în atenţie. Olanda, care în trecut şi-a exprimat într-o manieră explicită rezervele, a anunţat că analizează dosarul şi că va lua o decizie în viitorul apropiat. România — apreciază analiştii de la Bucureşti – şi-a crescut şansele de intrare în spaţiul de liberă circulaţie odată ce au început să curgă succesele în cruciada anticorupţie.



    De la miniştri la preşedinţi de consilii judeţene, de la parlamentari la primari, de la şefi de parchete ori magistraţi până la directori de deconcentrate, vânătoarea DNA continuă să facă ravagii în partea coruptă a administraţiei. Se mai întamplă însă, în răspăr cu interesele legitime ale justiţiei ori cutumele morale general acceptate în societate, ca Parlamentul să se posteze contra vântului anticorupţie.



    A făcut-o, din nou, săptămâna trecută, când plenul Senatului a respins cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive pe numele lui Dan Şova, fost ministru al tranporturilor. Semn că amestecul Legislativului în împlinirea actului de justiţie agasează cetăţeanul obişnuit, în mai multe oraşe din ţară, cum ar fi Capitala, Clujul ori Sibiul, au fost organizate proteste. Atitudinea inadecvată a Parlamentului a fost criticată şi de românii din Italia, adunaţi în faţa reprezentanţelor diplomatice din Roma, Milano şi Torino.