Radio România Internațional

Tag: viza SUA

  • Românii, fără vize în SUA

    Românii, fără vize în SUA

    După 31 martie, cetăţenii români vor putea călători în Statele Unite printr-o procedură simplificată, după ce autorităţile americane au acordat României statutul de ţară participantă la Programul Visa Waiver.

    Eliminarea vizelor pentru români a fost consemnată oficial, vineri, la sediul Departamentului pentru Securitate Internă din Washington.

    “Este un moment important şi fericit pentru toţi românii, iar decizia Statelor Unite arată cât de puternică a devenit, în timp, legătura dintre România şi SUA”, a declarat cu acest prilej ambasadorul României la Washington.

    Andrei Muraru a explicat și ce aduce cu sine acest demers: „Dincolo de beneficiile economice şi de securitate certe, românii care doresc să călătorească în America o pot face de acum mult mai uşor, mai repede şi mai ieftin. Românii nu trebuie să mai aştepte luni de zile pentru o programare, nu trebuie să mai treacă proba unui interviu şi nu trebuie să mai plătească o taxă considerabilă.

    De astăzi, drumul în America este mai scurt. România devine prima ţară din regiunea Mării Negre care intră în acest program select, iar acest lucru este în interesul promovării cooperării bilaterale şi regionale de securitate.”

    Înainte de a începe călătoria către Statele Unite, cetăţenii români vor trebui să se înregistreze în Sistemul Electronic de Autorizare a Călătoriei – ESTA, iar persoanele care nu obţin aprobarea prin acest sistem nu vor putea să fie îmbarcate de nicio companie aeriană către SUA.

    Autorizația de călătorie care înlocuieşte vizele va fi valabilă timp de doi ani, cu număr nelimitat de intrări sau ieşiri din Statele Unite.

    Potrivit Ambasadei americane la Bucureşti, autorizaţia poate fi utilizată pentru vizite de până la 90 de zile, costul fiind de 21 de dolari americani.

    Într-un interviu pentru Radio România, ambasadorul Andrei Muraru a făcut precizarea că se înlocuiesc doar vizele de tip B, deci vizele pentru turism şi pentru afaceri, pentru orice altă destinaţie de călătorie, fie că este vorba de muncă, de studii sau pentru probleme de ordin medical, tratamente medicale, existând alte vize la care sistemul rămânând acelaşi, cu aplicaţie.

    În același timp, românii vor putea solicita în continuare vize americane, cu avantajul că acestea sunt valabile 10 ani, iar durata unei călătorii este de maximum şase luni.

    “Este o reuşită care va determina dezvoltarea şi mai dinamică a relaţiilor noastre bilaterale, pe toate palierele sale”, a declarat, la București, preşedintele Klaus Iohannis, care i-a felicitat pe toţi cei care au contribuit la includerea României în Programul Visa Waiver.

  • Jurnal românesc – 10.01.2025

    Jurnal românesc – 10.01.2025

    Din luna martie, românii vor putea călători fără vize în Statele Unite, după actualizarea platformei electronice americane de autorizare a călătoriilor – ESTA. După cum a afirmat ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, la un post de televiziune, cetăţenii românii nu vor mai fi nevoiţi să susţină interviuri pentru acordarea vizei la Consulatul american de la Bucureşti. Autorizaţia de călătorie va fi valabilă timp de doi ani, cu număr nelimitat de intrări sau ieşiri din Statele Unite ale Americii şi va putea fi utilizată pentru vizite de până la 90 de zile. Costul acesteia se ridică la 21 de dolari americani, spre deosebire de costul eliberării vizelor, care este, acum, 185 de dolari. Românii vor putea solicita, în continuare, şi vize americane, cu avantajul că sunt valabile 10 ani, iar durata unei călătorii este de maximum şase luni. Vor fi şi avantaje economice ale includerii României în Programul Visa Waiver, a mai spus şeful diplomaţiei de la București. Dincolo de creşterea numărului turiştilor, vor exista mai multe călătorii de afaceri, investitorii se vor putea deplasa mai uşor, ceea ce va duce la creşterea schimburilor comerciale.

     

    Ministerul de Externe anunță că, pe 9 ianuarie, la sediul Uniunii Arhitecților din România, a avut loc a doua etapă de evaluare a proiectelor înscrise la Concursul național pentru selectarea proiectului care va reprezenta țara la cea de-a 19-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură – la Biennale di Venezia. Comisia de selecție a evaluat cele trei proiecte calificate. În urma centralizării punctajelor acordate de către fiecare membru al Comisiei, a fost desemnat câștigător proiectul HUMAN SCALE. Conform motivării, Comisia de selecție a apreciat acest proiect pentru abordarea unei teme mai rar analizate în arhitectura contemporană, dar esențială de-a lungul istoriei arhitecturii, și anume desenul de arhitectură, care s-a desprins din artele plastice, ca instrument de comunicare a proiectelor și care a avut o evoluție independentă, mai ales începând cu secolul al XX-lea. Expoziția studiază zona de suprapunere dintre artele vizuale și arhitectură, printr-un dialog între desenele arhitecților români din secolul al XX-lea și opera artistului Vlad Nancă, cunoscut pentru lucrările lui, care prelucrează elementele și detaliile arhitecturii construite din a doua parte a secolului trecut, folosind, de asemenea, ca puncte de referință și de limbaj, desenele de arhitectură ale arhitecților aceleiași perioade.

     

    Primul episcop ortodox român al Irlandei şi Islandei, părintele Nectarie Petre, va fi întronizat, sâmbătă, la Biserica „Sfântul Columbaˮ din Dublin. Potrivit Agenţiei Basilica a Patriarhiei Române, întronizarea va avea loc la finalul Sfintei Liturghii, la eveniment fiind anunţată prezenţa a numeroşi ierarhi. Printre cei care au confirmat participarea la eveniment se numără Mitropolitul Iacov al Irlandei din cadrul Patriarhiei Ecumenice, precum şi Arhiepiscopul anglican de Dublin, alături de reprezentanţi ai Ambasadei României la Dublin şi alte autorităţi. Episcopia Irlandei şi Islandei a fost înfiinţată anul trecut, odată cu Arhiepiscopia Marii Britanii şi a Irlandei de Nord, pentru slujirea optimă a numărului tot mai mare de români ortodocşi care trăiesc în aceste zone. În Irlanda sunt, oficial, potrivit Basilica, peste 50.000 de români, însă alte evaluări sugerează un număr dublu. Totodată, în Islanda sunt aproximativ 2.800 de români. În perioada următoare urmează să fie organizată o ceremonie similară la Londra, unde părintele Atanasie Rusnac va fi instalat ca primul Arhiepiscop ortodox român al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

     

    Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului şi Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române vor sfinţi, pe 26 octombrie, Catedrala Naţională de la Bucureşti. Evenimentul istoric va coincide cu împlinirea a 140 de ani de când Bisericii Ortodoxe Române i-a fost recunoscut statutul de Biserică Autocefală şi a 100 de ani de când a fost ridicată la rang de Patriarhie. După sfinţire, Catedrala Naţională va rămâne deschisă pentru slujire liturgică şi participarea credincioşilor, inclusiv la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, marcată pe 27 octombrie.

  • Jurnal Românesc – 29.11.2024

    Jurnal Românesc – 29.11.2024

    Românii din diaspora sunt aşteptaţi sâmbătă şi duminică la urne, pentru a-şi desemna reprezentanţii în noul Legislativ, votarea desfăşurându-se în cele 950 de secţii organizate în străinătate. Cetăţenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa legal stabilite pot vota prin corespondenţă sau în cadrul secţiei de votare din ţara de domiciliu sau reşedinţă. Exercitarea dreptului de vot de către cetăţenii din diaspora nu este condiţionată de înscrierea acestora în Registrul electoral.

    Cele mai multe cereri de vot prin corespondenţă au fost depuse de românii din Marea Britanie (1.544), Germania (1.359), Elveţia (524), Ţările de Jos (462). Urmează Franţa, Spania, Belgia şi Italia şi SUA. Alegătorii îşi pot exercita dreptul constituţional la orice secţie de votare din străinătate doar dacă fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Optsprezece formaţiuni şi doi independenţi au intrat în cursa pentru noul Legislativ roman din partea diasporei.

     

    Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi ai Guvernelor din statele membre ale Uniunii Europene (COREPER) a agreat aderarea României la Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025. ‘Exprimarea acordului la acest nivel reprezintă un pas suplimentar important în perspectiva aprobării finale, formale, a Deciziei de către Consiliul UE, în cadrul reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 12 decembrie’, precizează MAE, care a salutat acest acord. Preşedintele roman Klaus Iohannis şi premierul Marcel Ciolacu au salutat şi ei această decizie, care a fost luată după repetate amânări și după 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

    Și comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a publicat un mesaj în care s-a adresat cetățenilor români și bulgari, în care le-a transmis că se vor bucura „pe deplin de libertățile oferite de Schengen” de la începutul anului viitor. Reamintim ca, România și Bulgaria au aderat parțial la Schengen in luna martie, prin suspendarea controalelor la frontierele aeriene și maritime. Controalele la granitele terestre au rămas insa în vigoare din cauza opozitiei Austriei, motivata de preocupările Vienei privind migrația ilegală.

     

    România a îndeplinit criteriul ratei de refuz al vizelor pentru calificarea în Programul Visa Waiver. Departamentul de Stat al Statelor Unite a dat publicităţii situaţia generală a ratei de refuz al vizelor B1/B2 pentru anul fiscal 2024, iar Romania a ajuns la 2,61%, sub pragul de 3 procente impus de legislaţia americană pentru a accede în programul care permite călătoria fără viză în America. Anunţul a fost salutat de Executivul României şi Ministerul de Externe. Ambasada Statelor Unite la Bucureşti precizează că îndeplinirea ratei de refuz pentru vizele de călătorie este doar unul dintre numeroasele criterii care determină eligibilitatea unei ţări pentru programul de scutire de viză.

    Departamentul american pentru Securitate Internă, în consultare cu Departamentul de Stat, evaluează întreaga gamă de cerinţe ale programului, inclusiv confirmarea că guvernul partener acordă privilegii reciproce tuturor cetăţenilor şi rezidenţilor americani, pune în aplicare anumite acorduri şi înţelegeri privind schimbul de informaţii şi cooperează în aplicarea prevederilor legale vizând imigraţia, implicit părăsirea teritoriului Statelor Unite de către cetăţenii săi. Visa Waiver este un program al guvernului american care permite cetățenilor din anumite țări să călătorească în Statele Unite, maximum 90 de zile, pentru turism, afaceri sau tranzit pe teritoriul american, fără viză.

     

    Institutul Cultural Român din Londra prezintă un concert remarcabil cu ocazia celebrării Zilei Naţionale a României, eveniment organizat în parteneriat cu Ambasada României la Londra şi Consulatul General al României la Londra (salaLSO St Luke’s), care va avea loc pe 30 noiembrie. Una dintre legendele jazz-ului românesc, vizionara Teodora Enache, cunoscută astăzi ca Teodora Brody, prezintă, la Londra, o seară extraordinară de muzică inspirată din ultimul său album intitulat Rhapsody, care conţine aranjamente vocale originale ale unor capodopere ale repertoriului clasic.

    Într-un concert în care va cânta alături de London Symphony Orchestra, una dintre cele mai importante orchestre britanice, Teodora Brody va prezenta o perspectivă cu totul nouă asupra muzicii lui George Enescu, J S Bach, Bela Bartok sau Ludwig van Beethoven fuzionând elemente ale muzicii clasice cu jazz şi world music. Născută în România, în prezent stabilită în Elveţia, Teodora Brody a devenit cunoscută la sfârşitul anilor 1990 şi începutul anilor 2000, cântând alături de legendarul pianist de jazz Johnny Răducanu. Aclamată pentru puterea sa vocală extraordinară şi viziunea creativă, ea a fost pionieră în fuziunea jazzului cu Doina – creaţie lirică specifică poporului român – şi este larg recunoscută pentru introducerea publicului internaţional în lumea unică a acestui gen muzical, profund emoţionant şi personal.

     

  • Retrospectiva săptămânii 29.09. – 05.10.2024

    Retrospectiva săptămânii 29.09. – 05.10.2024

    Sprijin german pentru aderarea României la Schengen pe cale terestră

    Aderarea cât mai rapidă a României la spaţiul Schengen pe cale terestră va contribui la asigurarea creşterii schimburilor economice, a declarat, luni, la București, prim-ministrul landului Baden-Württemberg, Winfried Kretschmann, care a fost primit de președintele Klaus Iohannis. Discuțiile au vizat dezvoltarea cooperării în domeniile economic, politic, social, inclusiv educaţional, prin extinderea proiectelor de succes privind educaţia profesională duală. Au fost semnate două declarații de cooperare – între Executivul de la Bucureşti şi cel al landului federal german, respectiv între ministerele de interne. Dintre landurile germane, Baden-Württemberg este principalul partener comercial al României, cu un volum al schimburilor comerciale ce a atins anul trecut nivelul de 8,32 miliarde de euro, de 12 ori mai mare decât în urmă cu 11 ani. Oficialul german s-a întâlnit și cu premierul Marcel Ciolacu. Acesta i-a transmis că doreşte reluarea cât mai repede a reuniunilor comisiei mixte guvernamentale şi asta pentru ca toate noile proiecte identificate în domenii de interes comun precum economia, energia, protecţia mediului, cultură, afacerile interne, agricultura, educaţia şi, nu în cele din urmă, sănătatea să poată fi puse cât mai repede în aplicare.

    Summitul diasporei

    100 de români din diaspora, care s-au remarcat în diferite domenii de activitate, precum antreprenoriat, management, sănătate, artă, ştiinţă sau sport, au fost premiaţi în cadrul celei de-a 9-a ediţii a summitului RePatriot, care a avut loc, joi, la Palatul Parlamentului din București. România este acum una dintre cele mai sigure ţări din Europa şi se fac investiţii în toate domeniile, este ideea evidenţiată la summitul diasporei. Cetăţenii care au plecat cu milioanele din ţară în ultimii 35 de ani trebuie stimulaţi să se întoarcă, au susţinut la unison reprezentanţii autorităţilor care au participat la eveniment.

    Când vor putea călători românii fără vize în SUA

    Românii vor putea călători fără vize în Statele Unite cel mai probabil de anul viitor. Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru (track): “S-a încheiat anul fiscal în Statele Unite, iar ultima condiţie pe care România o mai avea de îndeplinit a fost satisfăcută. Sigur, aşteptăm o confirmare de la partenerii americani în perioada următoare, dar evaluarea noastră, bazându-ne pe numărul de aplicaţii pentru vize din acest an, precum şi pe trendul puternic descrescător din ultimii ani, este că România a coborât sub procentul de 3% al ratei de respingere. Eliminarea vizelor pentru Statele Unite este cea mai bună recunoaştere a unei solidarităţi ireversibile dintre români şi americani.” România mai are de parcurs paşi împortanţi, în următoarele luni, pentru a fi într-adevăr eligibilă să participe la Programul Visa Waiver, a atenţionat, însă, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Kathleen Kavalec. Ea a mai spus că în această toamnă vor avea loc consultări suplimentare între cele două guverne pentru a revizui aderarea României la o serie de măsuri de securitate convenite anterior.

    Copii răniți în Fâșia Gaza tratați în spitale din România

    Străinii părăsesc Libanul, în timp ce Israelul își intensifică bombardamentele asupra capitalei Beirut. Cu o aeronavă a Ministerului român al Apărării Naționale au fost evacuați și câteva zeci de români. Pe de altă parte, în prima parte a acestei săptămâni, opt copii răniți în Fâșia Gaza și cei 24 de aparținători ai acestora au fost aduși la București, de asemenea cu o aeronavă a Ministerului român al Apărării Naționale, pentru a beneficia de tratament medical în spitalele din România. Bucureștiul acordă acest sprijin în baza solicitării de asistenţă internaţională formulată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, prin Mecanismul European de Protecţie Civilă. “Eforturile noastre de sprijin sunt dublate de demersuri diplomatice pentru restabilirea securităţii, încheierea unui acord de încetare a focului şi eliberarea tuturor ostaticilor”, a afirmat premierul român, care a participat la acţiunea de sprijin, alături de ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu şi de secretarul de stat în MAI, şeful DSU, Raed Arafat.

    Mugur Isărescu reconfirmat guvernator al Băncii Naţionale

    Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu a fost reconfirmat de Parlament pentru încă un mandat de 5 ani. Cel mai longeviv şef de bancă centrală din lume, el se află în această funcţie din 1990, cu o scurtă întrerupere de un an, în perioada în care a fost premier. În conducerea executivă a Băncii Centrale, votată de Parlament, se mai află Leonardo Badea, prim-viceguvernator, Florin Georgescu şi Cosmin Marinescu, viceguvernatori. Au fost validate de Parlament şi mandatele unor membri în Consiliul de Administraţie al Autorităţii de Supraveghere Financiară şi al Consiliului Naţional al Audiovizualului. De asemenea, au fost aprobate solicitările șefului statului privind desfăşurarea pe teritoriul naţional a unor misiuni de asistenţă de securitate NATO pentru Ucraina şi pentru pregătirea în domeniul maritim a personalului ucrainean.

  • Demersuri pentru accederea în Programul Visa Waiver al SUA

    Demersuri pentru accederea în Programul Visa Waiver al SUA

     

    Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunţat, miercuri, că a întreprins o serie de demersuri pentru accederea României în Programul Visa Waiver, printre acestea numărându-se încheierea Parteneriatului pentru Securizarea Frontierei (EBSP) cu SUA, implementarea Programului Automated Targeting System – Global (ATS-G), un instrument avansat pentru screening-ul călătorilor şi detectarea persoanelor cu risc de securitate ridicat, şi consolidarea integrităţii procesului de eliberare a documentelor de călătorie.

     

    Potrivit unui comunicat al MAI transmis AGERPRES, Programul Visa Waiver permite cetăţenilor ţărilor incluse să călătorească fără viză în Statele Unite pentru o perioadă de până la 90 de zile, în scop turistic sau de afaceri, iar accederea României presupune îndeplinirea unor criterii stricte legate de securitate, contraterorism, schimb de informaţii, imigraţie, documentele de călătorie şi de identitate, precum şi un proces de screening riguros al călătorilor, reducerea ratei de refuz a vizelor, vizite de evaluare şi consultări cu autorităţile americane, potrivit unui comunicat al ministerului, citat de Agerpres.

     

    Aceste criterii sunt cuprinse într-un plan de acţiune în cadrul căruia MAI a îndeplinit o serie de operaţiuni şi obiective esenţiale pentru realizarea PVW. Alte demersuri întreprinse de MAI vizează introducerea biometriei în procesul de acordare a cetăţeniei române, precum şi intensificarea cooperării poliţieneşti cu SUA. „Demersurile Ministerului Afacerilor Interne au avut drept scop şi au contribuit în mod semnificativ la îndeplinirea criteriilor pentru accederea României în Programul Visa Waiver al SUA. Acţiunile desfăşurate la nivelul MAI, precum şi colaborarea strânsă cu Ministerul Afacerilor Externe şi cu partenerii americani ne aduc mai aproape de momentul în care cetăţenii români vor putea călători fără viză în Statele Unite”, mai transmite MAI.

  • Jurnal Românesc – 13.09.2024

    Jurnal Românesc – 13.09.2024

    România este foarte aproape de îndeplinirea tuturor criteriilor tehnice pentru eliminarea vizelor pentru Statele Unite ale Americii, a declarat ambasadorul ţării noastre la Washington, Andrei Muraru. Acesta a avut o întrevedere cu secretarul american pentru securitate internă, Alejandro Mayorkas, cu care a discutat despre demersurile comune pe care cele două state le vor întreprinde în perioada următoare, în vederea accesului României în programul Visa Waiver. Muraru a spus că România se află “la câteva săptămâni distanţă de a bifa şi ultima cerinţă tehnică – rata de respingere – înainte de a considera acest proiect finalizat”.

    El a arătat că după această etapă urmează un proces tehnic care începe în octombrie şi care se întinde pe mai multe luni, perioadă în care vor avea loc evaluări din partea autorităţilor americane şi o vizită la nivel de experţi pentru a confirma rezultatele. Ambasadorul şi-a exprimat speranţa că procedurile birocratice se vor încheia până la finalul mandatului actualei administraţii americane, pentru ca intrarea efectivă în program să aibă loc anul viitor. Potrivit legislaţiei SUA, o condiţie obligatorie pentru ca o ţară să fie considerată eligibilă pentru accederea în Visa Waiver este ca rata de respingere a acordării vizelor de tip B să fie mai mică de 3% în anul precedent intrării în program.

     

    Autoritatea pentru Digitalizarea României a anunţat că platforma ROeID a fost recunoscută de Comisia Europeană drept sistemul de identificare electronică al statului român. Notificarea a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. ROeID le permite tuturor românilor să îşi creeze identitatea digitală, recunoscută de autorităţile publice şi de companiile private, indiferent dacă se află în ţară sau în străinătate. Cu ajutorul acestui sistem, disponibil ca aplicaţie pe telefonul mobil, laptop sau tabletă, pot fi plătite taxe şi impozite către bugetul de stat, pot fi solicitate certificate pentru semnătură digitală sau se accesează servicii consulare. De asemenea, tot în baza identităţii digitale poate fi schimbat furnizorul de energie sau se pot obţine informaţii privind contribuţiile sociale ori de sănătate din partea angajatorilor.

     

    Fondul pentru pentru plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi în străinătate devine prioritatea legislativă a acestei sesiuni parlamentare, a declarat deputatul liberal de diaspora Valentin Făgărăşian. Acesta a salutat punctul de vedere favorabil al Guvernul pentru această propunere legislativă care a fost adoptată anul trecut de Senat şi care urmează să intre la votul final în Camera Deputaţilor.

    Proiectul prevede ca statul român să suporte cheltuielile de repatriere, la solicitarea familiei, în limita a 5.000 de euro pentru fiecare cetăţean care se regăseşte în această situaţie. Totodată, a fost introdusă şi posibilitatea ca sumele care depăşesc acest plafon să fie suportate din taxele consulare. Făgărăşian a spus că toate observaţiile făcute de specialiştii Guvernului pe marginea proiectului vor fi analizate acum în comisiile de specialitate de la nivelul Camerei Deputaţilor în încercarea de a îmbunătăţi actul legislativ şi şi-a exprimat speranţa că legea va trece rapid de această ultimă etapă pentru a ajunge pe masa preşedintelui României în vederea promulgării.

     

    Unu din şapte români spune că a fost cel puţin o dată discriminat la locul de muncă, la interviul de angajare sau la şcoală, potrivit unui studiu realizat la iniţiativa Fundaţie pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Astfel, unu din patru români s-a simţit la un moment dat tratat diferit din cauza vârstei. Acest aspect este resimţit ca discriminatoriu atât de către tineri, care afirmă că sunt consideraţi fără experienţă când îşi caută un loc de muncă, cât şi de către persoanele vârstnice, care au dificultăţi la recrutare. Alte criterii de discriminare sunt venitul, ocupaţia sau genul.

    Contextele asociate cel mai frecvent cu situaţii de discriminare sunt interviul de angajare, locul de muncă, promovarea la locul de muncă, şcoala, transportul în comun şi spitalul. În ceea ce priveşte nivelul de empatie manifestat de populaţie, 84% dintre persoane s-ar simţi confortabil să ajute o femeie cu dizabilităţi de etnie română. În schimb, doar 52% dintre respondenţi ar ajuta un bărbat de etnie romă. Sondajul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 400 de persoane cu acces la Internet şi are o marjă de eroare de 4,9 procente.

     

  • Jurnal românesc – 19.07.2024

    Jurnal românesc – 19.07.2024

    Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, joi, lansarea campaniei ‘Calificăm România’ care vizează includerea ţării noastre în Programul Visa Waiver. El i-a îndemnat pe toţi românii care au vize valabile de tip B1 sau B2 şi pe cei care au avut o astfel de viză să aplice pentru reînnoirea acesteia.

    ‘Lansăm astăzi campania ‘Calificăm România’ şi ne propunem, făcând o analogie cu fotbalul, să calificăm România în Programul Visa Waiver, având destinaţia de a călători în Statele Unite fără vize. Există o oportunitate uriaşă, valabilă doar până pe 30 septembrie. De aceea, rog toţi cetăţenii români care au vize valabile de tip B1 sau B2 şi pe cei care au avut o astfel de viză să aplice pentru reînnoirea vizei. Aşa vom atinge acea rată de refuz de maxim 3% şi sunt convins că, mobilizând cât mai mulţi români în această campanie, vom călători în Statele Unite de anul viitor fără vize’, a afirmat prim-ministrul.

    Valentin Vătăjelu, coordonator naţional pentru aderarea României la Programul Visa Waiver, a precizat că Guvernul României s-a angajat să îndeplinească criteriile de aderare până la sfârşitul anului fiscal american care se termină pe 30 septembrie 2024. Este o zonă de criterii de securitate în care am semnat mai multe acorduri de schimb de informaţii cu Statele Unite în vederea combaterii terorismului şi a infracţionalităţii transfrontaliere, dar mai este şi acest ultim criteriu tehnic, o rată de refuz a vizelor pentru turism şi afaceri de sub 3%, ceea ce este extrem de greu de obţinut, a spus Vătăjelu.

     

    Ca urmare a succesului constant de care se bucură participarea românească la Festivalul Internaţional de Operă de la Ierusalim, încă de la prima sa ediţie, partenerii israelieni au invitat-o pe pianista Adina Cocârgeanu şi şase corişti ai Operei Naţionale Bucureşti să participe la ediţia 2024 a acestui eveniment, desfăşurată între 10-25 iulie, în diverse locaţii din Ierusalim şi Tel Aviv. Coriştii Operei Naţionale Bucureşti vor performa în opera ‘Aida’ de Verdi, spectacol care va avea loc în data de 25 iulie, la Ierusalim. Adina Cocârgeanu va participa la producţia operei ‘Iuliu Cezar în Egipt’ de G. F. Handel: – 21 iulie: spectacol ‘Iuliu Cezar în Egipt’ la Muzeul de Artă din Tel Aviv; – 23 iulie: spectacol ‘Iuliu Cezar în Egipt’ la Gerard Behar Center din Ierusalim. Adina Cocârgeanu a susţinut numeroase recitaluri şi concerte în România, Austria, Spania, Bulgaria şi S.U.A.

     

    ICR Londra şi Menagerie Theatre Cambridge prezintă, în premieră britanică, spectacolul-lectură ‘În trafic’/ ‘Traffic Jam’, de Alina Nelega, în cadrul Festivalului de Teatru Hotbed / Hotbed Festival Cambridge – New Writings. Piesa de teatru ‘În trafic’ a fost selectată de cei doi fondatori, regizori şi curatori ai teatrului şi Festivalului de Teatru Hotbed, Paul Bourne şi Patrick Morris, să facă parte din ediţia de anul acesta a festivalului. Spectacolul-lectură va avea loc duminică, 21 iulie, de la ora 15:00 şi va fi jucat în limba engleză de o trupă de actori britanici, conduşi de Paul Bourne.

    Dramaturga Alina Nelega va fi prezentă la reprezentaţie şi la o discuţie care va avea loc după spectacol. Piesa anului în 2014 – premiul acordat de UNITER -, ‘În trafic’ este compusă din şapte monologuri (şase femei şi o căţea), care surprind crize ale identităţii feminine în malaxorul societăţii contemporane. Un ambuteiaj în sensul giratoriu, provocat de un incident armat în trafic, e privit din puncte diferite de vedere. Imaginea panoramică a intersecţiei compune în ton amar-ironic, profilul unei umanităţi misogine, corupte, amorale, politizate. Alina Nelega este autoare dramatică şi scriitoare. Piesele sale de teatru sunt traduse, jucate, publicate şi premiate la nivel naţional şi internaţional.

     

    Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează, în perioada 17–26 iulie, în spaţiul Piccola Galleria, în colaborare cu Facultatea de Arte şi Design a Universităţii de Vest din Timişoara şi Uniunea Artiştilor Plastici din România, expoziţia de pictură „Shades of Urban Nature” a artistei Natalia Silaghi. Expoziţia face parte din programul de colaborare „Anuala Veneţiană UVT”, coordonat de Conf. univ. dr. Remus Dumitru Rotaru, Prodecan al Facultăţii de Arte şi Design a Universităţii de Vest din Timişoara, ce are ca scop promovarea artiştilor vizuali, a absolvenţilor şi studenţilor Facultăţii, precum şi programe academice accesibile studenţilor din Italia. Lucrările artistei Natalia–Maria Silaghi au la bază detalii urbane din Timişoara; artista are în vedere coexistenţa formelor urbane cu natura, în diversele sale ipostaze; natura apare ca o formă fundamentală de definire a spaţiului, care temperează aglomerarea de elemente construite ale oraşului.

     

     

  • Jurnal românesc – 16.05.2024

    Jurnal românesc – 16.05.2024

    Premierul Marcel Ciolacu s-a declarat ferm convins că în octombrie, cel târziu, românii nu vor mai avea nevoie de vize pentru Statele Unite şi că ţara va intra, tot anul acesta, şi în Spațiul Schengen, de liberă circulație, cu graniţele terestre. Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, doar Bulgaria și România, precum și insulele Cipru şi Irlanda nu fac parte din Spaţiul Schengen. Acesta cuprinde, în schimb, patru ţări non-UE: Elveția, Liechtenstein, Islanda și Norvegia.

     

    Camera Deputaţilor de la București a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege iniţiat de ministerul Justiţiei care reglementează modalitatea de stabilire a cheltuielilor judiciare în cazul fugarilor care s-au sustras de la urmărirea penală sau de la judecată, precum şi modalitatea de recuperare a cheltuielilor ocazionate de aducerea lor în România. Numai în 2023, statul român a cheltuit aproape 10 milioane de lei (echivalentul a circa două milioane de euro) pentru repatrierea și întemnițarea acestora. Pe 15 aprilie, Senatul a adoptat proiectul, în calitate de prim for sesizat, votul Camerei a fost decizional şi, astfel, legea a mers la promulgare.

     

    Câştigul salarial mediu net în România a urcat, în luna martie, la 5.185 de lei, echivalentul a peste 1.000 de euro, cu aproape 14 procente mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, cel mai mult au câştigat angajaţii din industria tutunului – peste 13.000 de lei, urmaţi de cei din domeniul asigurărilor, intermedierilor financiare şi telecomunicaţiilor, iar cel mai puţin s-a câştigat în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 2.800 de lei. În sectorul bugetar, câştigul mediu net a crescut faţă de luna februarie cu aproape 7 procente în sănătate şi asistenţă socială, cu 4,6 în învăţământ şi 1,7% în administraţia publică.

     

    12 rute turistice culturale din ţară vor fi intens promovate în perioada următoare în cadrul Programului “România Atractivă” – un proiect al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Astfel, obiective mai puţin cunoscute vor deveni vizibile, atât pe plan intern, cât şi extern. Ruta castelelor, a bisericilor de lemn şi a celor fortificate, ruta satelor cu arhitectură tradiţională, a cetăţilor şi cea a mânăstirilor din zona Moldovei sunt câteva dintre traseele de-a lungul cărora se regăsesc obiectivele pentru care se va realiza infrastructură de semnalizare rutieră, conţinut digital multimedia, platforme online de informare şi promovare.

     

    Castelele Peleş şi Pelişor, fostele închisori comuniste, Biserica “Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, Biserica episcopală “Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Argeşului şi Peştera Movile au fost înscrise în lista indicativă de ţară pentru Patrimoniul Mondial UNESCO. Ministerul Culturii de la București a transmis către Centrul Patrimoniului Mondial formularele pentru obiective care, prin calităţile lor excepţionale, au potenţialul de a fi recunoscute și la nivel internaţional. România pregăteşte şi dosarul transnaţional de nominalizare – împreună cu Bulgaria, Croaţia şi Serbia – pentru Frontierele Imperiului Roman – Limesul Dunărean, segmentul estic şi evaluează alte două dosare de nominalizare pentru care UNESCO urmează să ia o decizie în luna iulie.

     

    Institutul Cultural Român anunță că lungmetrajul „Trei kilometri până la capătul lumii”, în regia lui Emanuel Pârvu, va avea premiera mondială în competiţia oficială a celebrului festival cinematografic de la Cannes, din Franța, vineri, 17 mai. Filmul spune povestea lui Adi, un adolescent de 17 ani, dintr-un sat din Delta Dunării, care, grație eforturilor financiare ale părinţilor săi, învaţă la oraş, în Tulcea. Venit acasă în vacanţa de vară, Adi se simte bine alături de familie şi de prietena lui cea mai bună, Ilinca. Atunci când familia este confruntată violent cu un adevăr pe care nu îl poate nici înţelege, nici accepta, dragostea necondiţionată pe care Adi ar trebui să o primească de la părinţii săi dispare brusc. Filmul îi are în rolurile principale pe Bogdan Dumitrache, Laura Vasiliu, Ciprian Chiujdea, Ingrid Micu-Berescu şi Valeriu Andriuţă . Scenariul este semnat de Emanuel Pârvu şi Miruna Berescu.

     

    Lungmetrajul documentar NASTY, regizat de Cristian Pascariu, Tudor D. Popescu şi Tudor Giurgiu, va fi prezentat în Secţiunea proiecţii speciale din programul oficial de la Cannes pe 23 mai. Proiecţia filmului va fi urmată de o sesiune de întrebări şi răspunsuri, în prezenţa celor trei regizori. Filmul oferă publicului o incursiune captivantă în viaţa legendarului sportiv român Ilie Năstase, cel care a dominat scena tenisului mondial masculin în anii 1970. Pe lângă talentul pur, el s-a impus printr-un stil de joc electrizant, iar personalitatea sa excentrică şi temperamentul vulcanic, adesea controversat, i-au adus o faimă aparte. Showman prin excelenţă, spun cunocătorii, Năstase a revoluţionat sportul alb cu aplombul unui veritabil rockstar.

  • Jurnal românesc – 17.02.2023

    Jurnal românesc – 17.02.2023

    Noul ambasador al Statelor
    Unite ale Americii în România, Kathleen Kavalec, a declarat că a început deja
    să lucreze îndeaproape cu oficialii români pentru ridicarea regimului de vize
    pentru călătoriile în SUA. Într-un interviu pentru postul de televiziune
    Digi24, diplomatul american a declarat că speră ca România să fie inclusă în
    programul Visa Waiver în timpul mandatului său. Există o serie clară de
    paşi, conform legislaţiei noastre, care trebuie urmaţi pentru ca o ţară să adere
    la programul de scutire de vize, iar ţările sunt acceptate mereu. (…) Sunt şi
    tipuri de acorduri administrative care trebuie semnate, la care vom lucra.
    Acestea includ aspecte legate de schimbul de informații, securitatea
    frontierelor, (…) precum și analizarea a ceea ce numim rata de refuz, numărul
    românilor cărora li se refuză vizele. (…) cred că acesta este un lucru pe
    care îl putem aborda împreună cu guvernul român prin educaţie, ajutând oamenii
    să înţeleagă ce este necesar pentru o cerere de viză reuşită    , a spus
    ambasadorul. În prezent, România, Bulgaria şi Cipru sunt singurele state membre
    ale Uniunii Europene care nu sunt incluse în programul Visa Waiver. Potrivit
    legislaţiei americane, ţările care doresc să adere trebuie să înregistreze o
    rată de refuz mai mică de 3%. Rata de refuz pentru România a
    fost de 17,03% în 2021, de 10,14% în 2020 şi de 9,11 procente în 2019, conform
    Departamentului de Stat al SUA.




    Preşedintele
    Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, s-a întâlnit la Roma cu omologul său
    italian, Lorenzo Fontana, căruia i-am mulţumit pentru sprijinul constant
    demonstrat de administraţia de la Roma pentru primirea României în Spaţiul
    Schengen şi pentru avansarea procesului de aderare la Organizația pentru
    Cooperare și Dezvoltare Economică. Ciolacu a declarat că Italia este al doilea partener
    comercial al României şi o sursă majoră de investiţii care generează locuri de
    muncă. Ulterior, oficialul român a avut o întrevedere cu primarul Romei,
    Roberto Gualtieri, cu care a vorbit despre organizarea unui forum economic
    bilateral al Roma. Roma este casa a peste 200.000 de cetăţeni români. În
    sprijinul acestei comunităţi puternice, am discutat cu primarul Roberto
    Gualtieri despre cum putem lucra împreună pentru a crea noi oportunităţi pentru
    aceasta, inclusiv la nivel de reprezentare administrativă, a spus
    Ciolacu. Programul vizitei în Italia a şefului Camerei Deputaţilior de la
    Bucureşti mai include întâlni cu reprezentanţi ai comunităţilor eparhiale din
    Regiunea Lazio.




    Poliţia de frontieră
    britanică a anunţat o grevă a personalului care se ocupă de intrările maritime,
    în perioada 17 – 20 februarie. Vor fi afectate punctele de trecere a frontierei
    pentru intrările maritime sau portuare din Regatul Unit Calais, Dunkirk, Coquelles
    Channel Tunnel Terminal şi Portul Dover. În consecinţă, Ministerul de Externe
    de la Bucureşti în avertizează pe românii care, în perioada menţionată, urmează
    să călătorească dinspre sau înspre Marea Britanie că vor fi timpi de aşteptare
    mai mari la controlul de frontieră portuar. Cetăţenii români sunt sfătuiţi să
    verifice situaţia curentă înainte de a se deplasa spre porturi şi pentru
    informaţii suplimentare să consulte site-ul guvernului de la Londra gov.uk.
    Românii afectaţi pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale
    Consulatelor Generale ale României la Londra, Edinburgh şi Manchester ale căror
    date de contact se găsesc online, iar pentru situaşii de urgenţă pot apela
    linia telefonică specială +44 773 871 63 35. Totodată, MAE reaminteşte că
    românii care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia
    Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi sfaturi de
    călătorie actualizate, precum şi serviciul de alertă Un SMS îţi poate
    salva viaţa!.




    Un nou transport cu materiale
    umanitare din România destinate populaţiei din Siria, afectată de cutremurele
    din 6 februarie, a sosit la Beirut, în Liban, a anunţat ambasadorul României în
    Siria, Dan Sandovici. Potrivit diplomatului, transportul conţine 10 tone de
    articole menite să ajute populaţia sinistrată, precum corturi, paturi, saltele,
    îmbrăcăminte de iarnă, ghete, mănuşi, lapte praf şi conserve de legume.
    Diplomatul român a arătat că această încărcătură, alături de cele 2 din zilele
    anterioare şi de cele 4 care urmează să sosească, vor fi transportate la
    Damasc, de unde vor fi preluate de organizaţii din domeniul asistenţei
    umanitare pentru a fi distribuite populaţiei din nordul Siriei. În total 43 de
    tone de ajutoare umanitare trimise din România sunt destinate populaţiei siriene
    afectate de cutremure, a transmis Ministerul român al Afacerilor Externe. Dan
    Sandovici a precizat că circa 2.000 de cetăţeni români trăiesc în Siria în
    zonele controlate de guvernul de la Damasc, iar 850 dintre aceştia sunt
    înregistraţi la ambasadă. Potrivit diplomatului, nu există
    cetăţeni români printre victimele seismelor din 6 februarie.


  • Viza pentru călătorie de scurtă ședere în SUA

    Viza pentru călătorie de scurtă ședere în SUA

    Ministerul Afacerilor Externe al României a publicat un material de informare intitulat Pașii de urmat pentru obținerea vizei necesare pentru călătorii de scurtă ședere în SUA.

    Materialul poate fi citit aici.

  • Ministerul de Externe, despre dosarele momentului

    Ministerul de Externe, despre dosarele momentului

    România
    are relaţii ‘excepţional de bune’ cu statul Israel, care este un partener cu
    valenţe strategice pentru Bucureşti, dar şi relaţii ‘foarte bune’ cu partea
    palestiniană. Declaraţia a fost făcută la un post privat de televiziune de ministrul
    Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, care a comentat situaţia gravă de
    securitate din Israel şi Gaza. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a condamnat ferm
    tirurile de rachete lansate din teritoriul controlat de gruparea islamistă Hamas
    peste zone locuite de civili în Israel. Ne-am exprimat în mod profund regretul
    pentru pierderile de vieţi omeneşti şi speranţa că acestea nu se vor mai
    produce. Din păcate, văd că în continuare există astfel de situaţii    , a spus
    ministrul român. Potrivit acestuia, în Fâşia Gaza se află în jur de 320 – 350
    de cetăţeni români, inclusiv cu dublă cetăţenie, iar misiunile diplomatice din
    regiune au instrucţiuni să se pregătească pentru a le acorda sprijin, dacă el
    va fi cerut.

    Pe lângă dosarul internaţional al momentului, şeful diplomaţiei
    l-a abordat şi pe cel, delicat, referitor la menţinerea obligativităţii vizelor
    pentru cetăţenii români care vor să călătorească în Statele Unite. Aceasta, în
    ciuda parteneriatului strategic solid care leagă Washingtonul şi Bucureştiul şi
    a criticilor aduse SUA de Uniunea Europenă. Bulgarii, croaţii, ciprioţii şi românii
    sunt singurii cetăţeni ai Uniunii care au nevoie de vize pentru intrarea în
    Statele Unite, iar Parlamentul European a solicitat Comisiei activarea
    mecanismului de reciprocitate şi suspendarea pe un an a exonerării de obligaţia
    de a deţine viză pentru cetăţenii americani. Dosarul nu are, însă, valenţe
    politico-diplomatice aparte, ci e mai degrabă unul tehnic. Ministrul Bogdan
    Aurescu a explicat că românii au în continuare nevoie de vize pentru SUA
    deoarece rata de refuz în cazul lor este de 9 – 10% din numărul total de
    solicitări, în timp ce legislaţia americană prevede o limită de 3%.

    România a îndeplinit
    toate celelalte condiţii prevăzute de legislaţia americană, cu excepţia celei
    care se referă la rata de refuz. Această situaţie nu este imputabilă nici
    autorităţilor române, nici celor americane, ci priveşte neîndeplinirea
    condiţiilor de către unii cetăţeni români care aplică pentru a obţine o viză, a
    subliniat Aurescu. El a precizat că a discutat tema cu secretarul de stat al
    SUA, Antony Blinken. Cei doi au stabilit că e nevoie de o campanie de informare
    pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în America, una comună România
    – Statele Unite, care îi va ajuta pe cei care vor să aplice pentru o viză de
    scurtă şedere în Statele Unite să afle care sunt condiţiile obţinerii ei.
    Astfel, aceia care constată că nu se încadrează în aceşti parametri, ar putea
    să nu mai depună cerere de viză, iar rata de refuz ar scădea. Au existat
    iniţiative în Congresul american pentru a fi introduse excepţii de la regula
    acordării vizelor pentru cetăţenii care provin din statele aliate ale SUA, însă
    nu au avut succes, a mai spus ministrul de externe Bogdan Aurescu.


  • Jurnal românesc – 05.03.2021

    Jurnal românesc – 05.03.2021

    Ministerul Afacerilor
    Externe a transmis către Comisiile parlamentare pentru politică externă şi
    pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării solicitarea de audiere
    a 26 de candidaţi pentru fotoliile de ambasadori ai României. Instituţia precizează că 14 dintre aceştia se află la primul mandat, 20
    dintre ei fiind diplomaţi de carieră. Mai mult, candidaţii propuşi pentru Germania,
    Luxemburg, Cuba, Africa de Sud, Brazilia, Filipine, Tunisia şi Kazahstan sunt
    femei. Printre cele 26 de nume se regăsesc consilierul prezidenţial Andrei
    Muraru, propus pentru funcţia de ambasador în Statele Unite ale Americii, Emil
    Hurezeanu, propus ambasador în Austria, şi George Maior, propus ambasador în
    Iordania. MAE arată că acest demers face parte din procesul de înnoire a
    conducerii misiunilor diplomatice ale României, (…) în rândul şefilor de
    misiuni care au îndeplinit sau au depăşit mandatul uzual de patru ani în
    exercitarea funcţiei de ambasador. Instituţia aminteşte că acest proces
    de înnoire are loc în continuarea celui început în 2020, când au fost rechemaţi
    27 de ambasadori şi au fost iniţiate procedurile de numire a 33 de şefi de
    misiuni diplomatice.




    Parlamentul European trimite
    Comisia Europeană în judecată la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru
    ceea ce numeşte eşecul de a acţiona în problema referitoare la
    reciprocitatea vizelor UE-SUA, a anunţat purtătorul de cuvânt al Legislativului
    European, Jaume Duch. Acesta a explicat că Statele unite nu au ridicat obligativitatea
    vizelor de scurtă şedere pentru cetăţenii din Bulgaria, Croaţia, Cipru şi
    România, iar Parlamentul European i-a cerut Comisiei să adopte o suspendare
    temporară a scutirilor pentru cetăţenii americani.

    Pentru că Executivul
    Comunitar nu a luat o decizie în termenul legal cerut, Parlamentul European a
    decis să se adreseze Curții de Justiție a UE (…) pentru a se asigura că
    legislaţia europeană este aplicată pe deplin    , a mai arătat Duch.

    Eurodeputaţii au cerut, în repetate rânduri, Comisiei Europene să adopte
    măsurile prevăzute în legislaţia UE pentru a garanta reciprocitatea totală a
    vizelor între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii. Programul
    american Visa Waiver permite călătorii de peste 90 de zile în SUA fără viză.
    Pentru a putea accede la program, Congresul american trebuie să se pronunţe în
    acest sens sau rata de refuz a acordării vizelor în statele candidate trebuie
    să fie mai mică de 3%. Potrivit datelor Ministerului de Externe
    de la Bucureşti, rata de refuz a scăzut în România de la 11,76% în 2017, la
    10,44% în 2018 şi la 9,11% în 2019.




    Şefa
    Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache, a avut o serie de
    video-conferințe cu ambasadorii și cu reprezentanții misiunilor diplomatice și
    ai oficiilor consulare ale României din Ucraina, Ungaria, Serbia și Albania.
    Discuțiile au vizat politicile dedicate minorităților românești din aceste țări
    precum și necesitatea continuării programului de burse destinate elevilor etnici
    români înscriși în școlile cu predare în limba română sau cu studiul unor
    materii în limba română ca limbă maternă din Ucraina. Secretarul de Stat a
    reiterat dorința Departamentului de a continua derularea acestui program ca
    parte a angajamentului asumat de statul român de a-i sprijini pe toți
    conaţionalii din afara granițelor să își păstreze identitatea lingvistică. De
    asemenea, Oana Ursache a subliniat nevoia cooptării centrelor universitare din
    vestul României în proiectele derulate de asociațiile românilor din Ungaria şi
    importanța păstrării limbii materne la nivelul familiei și al comunității. DRP
    le-a transmis reprezentanților misiunilor diplomatice și oficiilor consulare că
    va încuraja creșterea capacităților organizaționale existente la nivelul mediului
    asociativ românesc din regiunile istorice, în special în ceea ce privește
    accesarea de fonduri nerambursabile oferite de guvernul de la Bucureşti.




    Un
    material video despre românce care s-au făcut remarcate în ultimele secole,
    atât în țară cât și peste hotare, în cinematografie, muzică, diplomație, modă,
    design, balet, teatru, arte vizuale şi știință va fi prezentat online începând
    din 7 martie de reprezentanţa la Istanbul a Institutului Cultural Român. Filmul
    realizat în limba turcă, cu subtitrare în română, este difuzat cu prilejul
    celebrării Zilei Internaționale a Femeii. Printre româncele celebre prezentate
    în film se numără Maria Tănase, Anna de Noailles, Florica Sas, Nadia Gray, Nina
    Cassian, Irene Ghica, Sylvia Sydney, Elvira Popescu, Martha Bibescu, Ana
    Cumpănaș şi multe altele. Proiectul poartă semnătura artistului vizual şi
    criticului de artă Cosmin Năsui, iar la realizarea sa ICR Istanbul a colaborat
    cu poetul, traducătorul, jurnalistul şi profesorul Mesut Șenol, care a asigurat
    dublajul în limba turcă. Materialul video va putea fi urmărit pe pagina de Facebook și
    canalul Youtube ale ICR Istanbul.

  • Parlamentul European cere Comisiei să asigure reciprocitatea cu SUA în privinţa vizelor

    Parlamentul European cere Comisiei să asigure reciprocitatea cu SUA în privinţa vizelor

    Bulgaria, Cipru, Croaţia şi România sunt cele patru state ale Uniunii Europene ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul Statelor Unite. Ceilalţi cetăţeni europeni sunt exceptaţi de la această cerinţă pentru sejururile de scurtă durată (până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel cum se întâmplă şi cu cetăţenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

    Potrivit legislaţiei comunitare, dacă un stat terţ nu ridică obligativitatea vizelor în termen de 24 de luni de la notificarea oficială a unei situaţii de non-reciprocitate, Comisia Europeană trebuie să adopte un act delegat prin care se suspendă scutirea de vize pentru cetăţenii ţării respective timp de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât şi Consiliul pot formula obiecţii cu privire la un astfel de act delegat.

    Situaţia de non-reciprocitate care afectează Bulgaria, Ciprul, Croaţia, şi România a fost notificată în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la acea vreme, pe listă se afla şi Polonia, însă cetăţenii polonezi au primit scutire de viză începând de anul trecut), aşa încât termenul limită până la care Comisia trebuie să acţioneze a expirat la 12 aprilie 2016. Printr-o rezoluţie adoptată în plen în martie 2017, Parlamentul a cerut deja Comisiei să se conformeze reglementărilor.

    Acum, eurodeputaţii din Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne subliniază că este o problemă de solidaritate între statele membre ale Uniunii Europene, dar şi una instituţională, în care Parlamentul şi Consiliul sunt în prezent privaţi de prerogativa unei implicări adecvate în aplicarea mecanismului de reciprocitate.

    Proiectul de rezoluţie, adoptat cu 37 de voturi pentru, 21 împotrivă şi şase abţineri, cere Executivului comunitar să prezinte un act delegat care să suspende pentru 12 luni scutirea de vize a cetăţenilor americani, în conformitate cu mecanismul de reciprocitate. Proiectul de rezoluţie mai arată că reintroducerea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii americani va deveni efectivă doar în cazul în care Parlamentul sau Consiliul nu vor formula obiecţii la actul delegat.


  • Jurnal românesc – 03.02.2020

    Jurnal românesc – 03.02.2020

    Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că eliminarea vizelor pentru Statele Unite ale Americii reprezintă, pe lângă intrarea României în Spaţiul Schengen, un obiectiv pe care ministerul îl urmăreşte “constant”. “Lucrurile sunt, cumva în alt registru decât cel care se referă la Schengen. Este vorba despre o legislaţie americană care prevede un prag de 3% pentru rata de refuz a vizelor, care este generat de o serie de factori, dar care în momentul de faţă se află la 9,11%. Trebuie să ajungem la 3% ca să poată, conform legislaţiei americane, fi luată o decizie cu privire la accederea României în Programul Visa Waiver”, a afirmat Aurescu. El a amintit că, în 2009, rata de refuz era de 26% şi a punctat faptul că România se află într-o “progresie constantă spre acest obiectiv”. Şeful diplomaţiei române a anunţat că, în perioada următoare, va fi declanşată o campanie de informare a cetăţenilor cu privire la condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a obţine, fără probleme, o viză. Totodată, Aurescu a precizat că a discutat cu partea americană despre o iniţiativă legislativă care propune o excepţie de la pragul de 3% pentru statele aliate care îşi îndeplinesc angajamentele, între care alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, şi că secretarul de stat american Mike Pompeo i-a promis că va urmări acest subiect.



    Ultramaratonistul Tiberiu Uşeriu se afla luni dimineaţă pe poziţia secundă a competiţiei Yukon Arctic Ultra 2020, care se desfăşoară în nord-vestul Canadei. Sportivul a străbătut deja 277 de kilometri din cei 490 ai cursei şi şi-a depăşit performanţa de anul trecut, când a fost nevoit să abandoneze după ce a suferit degerături la picioare. Organizatorii concursului transmit că temperaturile au scăzut până la -40 de grade Celsius, iar sportivii înaintează greu prin nămeţi, în condiţiile în care trag după ei sănii de 30 de kilograme. Tiberiu Uşeriu, în vârstă de 45 de ani, este de trei ori consecutiv câştigător al ultramaratonului 6633 Arctic Ultra, desfăşurat în zona Cercului Polar. Românul participă la competiţie pentru a promova traseul Via Transilvanica, drumul care uneşte România pe o distanţă de 1.000 de km de la sud-vest la nord-est. El speră că, atunci când amenajarea acestuia va fi gata, traseul să gazduiască la rându-i un concurs de anduranţă.



    Ambasadorul britanic la Bucureşti, Andrew Noble, apreciază că Marea Britanie şi România vor folosi Brexit-ul drept “un nou început” pentru a construi o relaţie şi mai strânsă. Diplomatul a dat asigurări că foarte puţine lucruri se vor schimba în 2020. “În 99% din cazuri Marea Britanie şi Uniunea Europeană vor continua să lucreze împreună în aceeaşi manieră anul acesta datorită perioadei de tranziţie care se va încheia numai la sfârşitul anului, la 31 decembrie 2020”, a declarat ambasadorul. Acesta a subliniat faptul că cetăţenii români vor continua să călătorească şi să studieze în Marea Britanie, sau să se angajeze în schimburi comerciale cu Marea Britanie în aceleaşi condiţii ca înainte de Brexit. Totodată, i-a încurajat pe românii rezidenţi în Regatul Unit să se înregistreze până la sfârşitul acestui an pentru acordarea statutelor de “settled” sau “presettled”, deoarece atât timp cât aceştia îşi păstrează statutul legal de rezidenţă, drepturile nu le vor fi afectate. “În Marea Britanie avem aproape jumătate de milion de români. Ei sunt o parte esenţială a vieţii noastre economice şi sociale, fiind prezenţi în toate sectoarele economice inclusiv în universităţi, spitale şi companii. Aproximativ 10.000 de studenţi români învaţă în Marea Britanie dar şi cetăţenii britanici, deşi în număr mai mic, contribuie semnificativ la viaţa românească”, a mai spus diplomatul. Recent, ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, a declarat că 437.000 de români s-au înscris, până la 31 decembrie 2019, pentru obţinerea noilor statute de rezidenţă.



    Documentarul “Acasă, My Home”, regizat de Radu Ciorniciuc, a câştigat Premiul special al juriului pentru cea mai bună imagine la Festivalul de Film Sundance, cel mai cunoscut festival de film independent din Statele Unite ale Americii, care a avut loc în perioada 23 ianuarie – 2 februarie. Pelicula a fost premiată pentru imaginea semnată de Radu Ciorniciuc împreună cu Mircea Topoleanu. Producţia spune povestea familiei Enache, care a trăit timp de 20 de ani în sălbăticia din Delta Văcărești până când locul a căpătat statutul de zonă protejată şi a devenit Parcul Natural Văcărești, primul parc natural urban din România. El urmăreşte tranziţia acesteia de la o viaţă în completă armonie cu natura la traiul plin de provocări din marea junglă urbană a capitalei României. “Acasă, My Home” a avut premiera internaţională în competiţia de film documentar a festivalului şi a fost unul dintre cele 12 titluri selectate pentru competiţia internaţională din peste 14.000 de filme din întreaga lume.

  • Românii şi libera circulaţie

    Românii şi libera circulaţie

    România nu este departe de momentul aderării la Spaţiul Schengen de
    liberă circulaţie sau de ziua în care va fi inclusă în programul Visa Waiver,
    afirmă comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne, Dimitris
    Avramopoulos. El a participat, la Bucureşti, la reuniunea Uniunea Europeană -
    Statele Unite, la nivel ministerial, în domeniul Justiţie şi Afaceri interne.


    Evenimentul a fost organizat în contextul în care România deţine preşedinţia
    semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Dimitris Avramopoulos a declarat că
    România va deveni foarte curând membră a Spaţiului Schengen, având în vedere că
    ţara noastră şi-a îndeplinit toate angajamentele.


    Dimitris Avramopoulos: Vreau să transmit un mesaj clar
    către prietenii români că, foarte curând, România va fi membră a Spaţiului
    Schengen. Fiind responsabil politic pentru acest lucru, eu am lucrat foarte
    mult cu autorităţile române şi vreau să vă spun că România a îndeplinit aproape
    toate obligaţiile. Deci suntem foarte aproape de a deschide uşile.


    Comisarul
    european a spus că nu este departe nici
    ziua în care românii vor putea călători
    fără viză în Statele Unite. România şi alte patru state membre UE – Bulgaria, Cipru, Croaţia şi Polonia – aşteaptă
    să fie incluse în programul Visa Waiver pentru a beneficia de acest regim. Dimitris
    Avramopoulos a vorbit despre importanţa colaborării dintre Statele Unite şi
    Uniunea Europeană în ceea ce priveşte managementul frontierelor, securitatea şi
    migraţia.


    Amintim că în martie, Uniunea Europeană a anunţat că din 2021
    cetăţenii Statelor Unite vor avea nevoie de vize pentru a călători în spaţiul
    Schengen.


    Comisia European a cerut în repetate rânduri Washingtonului să
    renunţe la solicitarea de vize pentru cetăţenii din cele cinci ţări membre ale
    UE, deoarece, conform regulilor UE, toţi cetăţenii europeni trebuie să
    beneficieze de acelaşi tratament.


    La reuniunea de la Bucureşti a participat şi
    procurorul general al SUA, William Barr, care în marja acesteia a avut intrevederi cu oficiali de la
    Bucureşti, printre care preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Viorica
    Dăncilă. Şefa executivului de la Bucureşti a solicitat sprijinul procurorului general al SUA pentru includerea
    României în Programul Visa Waver. De asemenea, premierul Dăncilă a arătat că
    Executivul român este angajat să găsească cele mai bune soluţii pentru
    continuarea reformei justiţiei şi a legislaţiei penale, în acord cu
    angajamentele internaţionale ale României, dar şi cu recomandările din cadrul
    MCV, ale Comisiei de la Veneţia sau ale GRECO, precum şi cele ale SUA.Oficialul
    american a exprimat aprecierea deosebită pentru soliditatea Parteneriatului
    Strategic cu România, despre care a spus ca este cel mai de încredere aliat al
    SUA din regiune.