Radio România Internațional

Tag: viza

  • Jurnal românesc – 4.12.2014

    Jurnal românesc – 4.12.2014

    Problemele de la secţiile de votare din străinătate au declanşat o mobilizare, cel puţin la nivel declarativ, a parlamentarilor pentru a începe lucrările la codul electoral, astfel încât să fie adoptat votul prin corespondenţă şi cel electronic. Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a decis ca 30 iunie 2015 să fie termenul final până la care Comisia specială parlamentară comună să elaboreze modificările la legislaţia electorală. În urmă cu o săptămână, membrii Comisiei au stabilit, în prima şedinţă, să abordeze cu prioritate subiectul votului diasporei la recentele alegeri prezidenţiale. Ei au căzut de acord că este nevoie de o metodă alternativă de vot pentru românii plecaţi în străinătate.



    Ministerul Afacerilor Externe a salutat, miercuri, anunţul autorităţilor americane privind scăderea procentului ratei de refuz a solicitărilor de viză din partea cetăţenilor români în anul fiscal 2013-2014 pentru prima oară sub pragul de 10%. Potrivit unui comunicat al diplomaţiei de la Bucureşti, această evoluţie consolidează trendul descrescător înregistrat în perioada 2010-2014. Totodată, MAE îşi exprimă speranţa ca această tendinţă se va menţine şi anul viitor, ea fiind relevantă din perspectiva progreselor continue înregistrate de România pe linia îndeplinirii criteriilor aferente includerii în programul Visa Waiver, de eliminare a vizelor de călătorie în SUA.



    Exercitarea profesiei de bonă a fost reglementată, miercuri, printr-o lege adoptată de Camera Deputaţilor. Persoana care doreşte să exercite profesia de bonă trebuie să aibă o calificare în domeniu, atestată printr-un document actualizat anual. Pot fi bone doar persoanele care dovedesc printr-un raport eliberat în condiţiile legi că sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic, ca nu sunt dependente de droguri sau alcool şi nu au antecedente penale. Potrivit legii, o bonă poate îngriji cel mult patru copii care au până în patru ani. Pentru copiii mai mari, bona poate oferi simultan servicii de supraveghere pentru cel mult şase copii. Părinţii vor avea obligaţia să încheie cu bonele contracte de muncă. Aceste documente vor fi însoţite de un plan de activităţi, stabilit de comun acord cu reprezentantul legal al copilului şi persoana angajată. Legiferarea acestui domeniu de activitate era necesară, întrucât în ultimii ani au apărut în presă nenumărate cazuri în care persoane nepotrivite au fost angajate de părinţi pentru a avea grijă de copii.



    România va deţine o parte din Staţia Spaţială Internaţională şi va contribui la dezvoltarea celei mai noi rachete europene – Ariane 6. Potrivit ministrului delegat pentru cercetare, Mihnea Costoiu, acceptarea în program alături de doar alte 11 state membre este o şansă pentru industria spaţială din ţara noastră, care poate demonstra că este competitivă. Dumitru Prunariu, membru în cadrul Consiliului de Administraţie al Agenţiei Spaţiale Române, este de părere, şi el, că beneficiile sunt de a putea efectua experimente proprii care, valorificate la nivel european, pot să aducă României avantaje nu numai ştiinţifice, dar şi materiale.



    Speranţa de viaţă a crescut semnificativ din anii 90 în Uniunea Europeană, dar există în continuare disparităţi puternice între ţări, se arată într-un raport anual privind sănătatea în Europa publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). În medie, în cele 28 de state membre ale UE, speranţa de viaţă la naştere era de 79,2 ani în 2012, cu 5,1 ani mai mult decât în 1990. Creşterea se explică în principal prin reducerea semnificativă a mortalităţii cauzate de boli cardiovasculare, în special la persoane cu vârsta între 50 şi 65 de ani. Spania (care are o speranţă de viaţă de 82,5 ani), Italia (82,4 ani) şi Franţa (82,1 ani) sunt ţările europene cu cea mai mare speranţă de viaţă. Ţările din Europa de Est şi cele baltice se află la coada clasamentului: speranţa de viaţă este sub 75 de ani în România, Bulgaria, Letonia sau Lituania.

  • Canada include România în rândul țărilor cu risc de imigrare scăzut

    Canada include România în rândul țărilor cu risc de imigrare scăzut

    Guvernul României salută decizia Canadei privind includerea României pe Lista Ţărilor de Origine Desemnate (Designated Countries of Origin). Premierul Victor Ponta consideră decizia autorităților de la Ottawa “un progres important în perspectiva eliminării obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români care vor sa viziteze Canada”, se arată în comunicatul de presă emis de executivul de la București.



    România de alătură țărilor considerate sigure din punct de vedere al riscului de abuz la adresa sistemului de azil din Canada. “Decizia anunţată de ministrul canadian al cetăţeniei şi imigraţiei, aplicabilă începând cu data de 10 octombrie 2014, reprezintă o recunoaştere directă a eforturilor depuse de România şi a cooperării bilaterale apropiate derulate în cursul ultimului an în vederea atingerii acestui obiectiv comun împărtăşit.”



    La rândul său, ministrul român de Externe, Titus Corlățean și-a exprimat “satisfacţia faţă de decizia autorităţilor canadiene” de a include România pe Lista Ţărilor de Origine Desemnate. Decizia a fost anunțată vineri, de către mistrul canadian al cetăţeniei şi imigraţiei, Chris Alexander și a vizat și alte state europene, alături de țara noastră (Andorra, Lichtenstein, Monaco şi San Marino).



    “Decizia Canadei privind includerea României pe Lista Ţărilor de Origine Desemnate este rezultatul concret al dialogului politic constant și de substanță desfășurat în ultima perioadă de diplomația română cu autorităţile canadiene în vederea înregistrării unui avans în acest dosar, atât la nivel de lucru, cât şi politic.” Ministerul român de Externe a amintit de întrevederile dintre șefii diplomațiilor celor două țări, din ultimul an, precum și de decizia Guvernului României de a trimite un atașat de interne în cadrul Ambasadei României la Ottawa.

  • Obţinerea dreptului de şedere

    Obţinerea dreptului de şedere

    Potrivit legislaţiei româneşti, cetăţenii străini aflaţi temporar în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau, după caz, prin permisul de şedere. Amintim că prevederile pe care le vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European. Precizăm, totodată, că lista completă a statelor ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în funcţie şi de natura paşaportului pe care-l posedă, poate fi consultată pe site-ul Internet al Ministerului român de Externe, cu adresa www.mae.ro.



    Şederea în România poate fi prelungită succesiv, pe perioade de până la un an, în urma prezentării la sediile Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Solicitanţii, atât cei cărora nu le este necesară viza pentru intrarea în România, cât şi cei cărora le este necesară, trebuie să depună cererile de prelungire a dreptului de şedere temporară cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului iniţial. Cererea va fi însoţită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original şi în copie, de un certificat medical, de dovada spaţiului de locuit, a asigurării medicale şi a mijloacelor de întreţinere în ţara noastră. Dovada mijloacelor de întreţinere poate fi facută, în funcţie de caz, cu adeverinţa de salariu, talonul de pensie, declaraţia privind impozitul pe venitul global sau extrasul de cont bancar. În situaţia în care solicitantul desfăşoară activităţi comerciale în România, trebuie prezentate documente care atestă investiţia realizată în conformitate cu planul de afaceri, precum şi o dovadă a fondurilor necesare funcţionării societăţii comerciale. Aceste acte privind îndeplinirea condiţiilor financiare pot fi procurate de la Ministerul Finanţelor. La cerere, reprezentanţii ministerului pot elibera certificate referitoare la cifra de afaceri, investiţii totale, contul de profit şi pierdere, dividende calculate şi plătite asociaţilor sau reinvestite conform datelor din situaţiile financiare.



    De asemenea, la sediile Inspectoratului General pentru Imigrări, trebuie prezentată o dovadă a deţinerii legale a spaţiilor în care îşi desfăşoară activitatea. În cazul salariaţilor cetăţeni străini, dreptul de şedere în România este prelungit pe baza autorizaţiei de muncă eliberate de către acelaşi Inspectorat General pentru Imigrări. Totodată, trebuie prezentat contractul individual de muncă, vizat de către inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi are sediul angajatorul. Iar salariul înscris în contractul individual de muncă trebuie să fie cel puţin la nivelul salariului mediu brut pe economie. Cetăţenilor cărora li s-a acordat sau prelungit dreptul de şedere în România li se eliberează, de către Inspectoratul General pentru Imigrări, un document de identitate intitulat “permis de şedere”.



    Să amintim, în final, că preţul permiselor de şedere este de 260 de lei (aproape 60 de euro). La această sumă se adaugă contravaloarea în lei a 120 de euro, reprezentând taxa consulară şi 4 lei (aproape 1 euro) reprezentând taxa extrajudiciară de timbru.

  • Informaţii pentru cetăţenii străini

    Informaţii pentru cetăţenii străini

    Potrivit unui act normativ al Guvernului de la Bucureşti, cuantumul mijloacelor de întreţinere pe care un cetăţean străin care are nevoie de viză pentru România trebuie să îl dovedească în momentul obţinerii vizei de scurtă şedere este de cel puţin 50 de euro pentru fiecare zi pe care intenţionează să o petreacă în Romania. Suma pe care o deţine nu trebuie să fie, însă, mai mică de 500 de euro sau echivalentul în altă valută convertibilă.



    Amintim, însă, că atât prevederea anterioară, cât şi ceea ce vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor Statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European. De altfel, lista completă a statelor ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în funcţie şi de natura paşaportului — simplu, diplomatic, de servciu sau oficial – dar şi cea a statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pot fi consultate pe site-ul Internet al Ministerului român de Externe, la adresa www.mae.ro , site editat în engleză, franceză şi română. Potrivit legislaţiei româneşti, viza este acordată de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, cu aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe.



    De curând, este disponibil portalul e-VIZA”, destinat facilitării obţinerii vizelor de către cetăţenii străini care doresc să viziteze România. Portalul editat în engleză şi română, este accesibil din pagina principală a Ministerului român de Externe, www.mae.ro. Introducând un set minim de informaţii (nume, cetăţenie, scopul călătoriei), cetăţenii străini vor afla dacă au sau nu nevoie de viză. În cazul în care au nevoie, solicitanţii primesc un răspuns detaliat şi vor putea încărca pe portal documentele necesare obţinerii vizei. După aprobarea dosarului, solicitanţii vor putea să-şi aleagă data şi intervalul orar pentru a se prezenta la consulat în vederea depunerii documentelor în original. Astfel, la formularul de cerere completat şi semnat corespunzător trebuie anexat un document de călătorie valabil şi acceptat de statul român, pe care să poată fi aplicată viza, precum şi documentele prevăzute de lege pentru dovedirea scopului călătoriei, a duratei şederii, a mijloacelor de întreţinere pe durata şederii şi a posibilităţii reîntoarcerii în ţara de origine sau a continuării călătoriei în altă ţară, după terminarea şederii în România. Conform unui recent regulament al Uniunii Europene, pentru resortisanţii ţărilor terţe, cu şederi preconizate pe teritoriul statelor membre pentru o perioadă de cel mult 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile documentul de călătorie valabil care permite trecerea frontierei trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să fie valabil pentru o perioadă de cel puţin trei luni de la data preconizată a plecării de pe teritoriul statelor membre şi să fi fost eliberat în ultimii 10 ani.



    Vizele de lungă şedere dau dreptul la călătorii de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii în România a sejurului, vizele de scurtă şedere sunt valabile 90 de zile fără posibilitatea prelungirii în România a valabilităţii acestora, iar vizele de tranzit dau dreptul unei şederi de 5 zile. Vizele de scurtă şedere şi cele de tranzit pot fi acordate, cu titlu de excepţie, şi de către organele Poliţiei de Frontieră, în punctele de trecere a frontierei de stat. Taxa este de 60 de euro, atât pentru viza de tranzit cât şi pentru cea de scurtă şedere, iar taxa pentru viza de lungă şedere este de 120 de euro.

  • Cetăţenii moldoveni, un pas spre UE

    Cetăţenii moldoveni, un pas spre UE

    De la sfârşitul acestei luni, cetăţenii Republicii Moldova care deţin paşapoarte biometrice pot circula în zona Schengen fără viză.



    La Bruxelles, a fost semnat, joi, documentul oficial prin care se confirmă eliminarea acestor vize, începând cu 28 aprilie. In afara libertăţii de circulaţie, măsura va da cetăţenilor dreptul de şedere de trei luni, în spaţiul Schengen.



    Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a declarat, după semnarea documentului, că liberalizarea regimului de vize reprezintă începutul unui nou capitol al relaţiilor dintre Chişinău şi Bruxelles. Ea a amintit eforturile depuse de autorităţile Republicii Moldova, care reprezintă, în opinia sa, un exemplu excelent pentru alte ţări din regiune. Comisarul crede că, în felul acesta, autorităţile de la Chişinău au demonstat că un angajament politic puternic şi implementarea efectivă a reformelor aduc rezultate. În noiembrie trecut, Republica Moldova a parafat Acordul de asociere la UE şi urmează să semneze acest document, în luna iunie 2014.



    Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene de la Chişinău a salutat semnarea deciziei europene privind ridicarea vizelor pentru Moldova. Acest succes este rezultatul unui proces care a durat patru ani, perioadă în care România s-a dovedit a fi principalul avocat al integrarii europene a fostei provincii românesti, Basarabia, devenită republică sovietică după anexarea ei de către URSS, independentă din 1991, şi cu care are în comun limba română vorbită de majoritatea populaţiei ambelor state.



    “Proiectul european este capital pentru Republica Moldova – declara, recent, ministrul român de Externe, Titus Corlăţean – şi acest lucru poate fi atins, în primul rând, prin efortul intern al guvernului pro-european; noi avem datoria să îl susţinem, fără să intrăm în politica internă, pentru că, după alegerile legislative care vor avea loc, probabil, la sfârşitul lunii noiembrie 2014, în Republica Moldova, să existe, în continuare, un partener pro-european la Chişinău.”



    “În urma crizei din Ucraina, moldovenii au primit acces mai liber în UE”, notează, pe de altă parte, publicaţia The Wall Street Journal.



    Modificarea reglementărilor este menită să întărească legăturile cu o ţară care, la fel ca Ucraina, este situată în vecinătatea Rusiei.



    Liderii UE sunt îngrijoraţi de faptul că Moldova se va confrunta cu presiuni din ce în ce mai mari din partea Moscovei, pe măsură ce se apropie de semnarea unui acord de asociere cu UE, comentează ziarul American.

  • Relaţiile româno-americane

    Relaţiile româno-americane

    Statele Unite sunt interesate de succesul României ca partener democratic, în contextul în care cele două ţări continuă să aibă responsabilităţi globale comune şi un parteneriat strategic. Flatantă pentru Bucureşti, declaraţia îi aparţine vicepreşedintelui american, Joe Biden, care-a avut, joi, o convorbire telefonică, consacrată evoluţiilor regionale, cu şeful statului român, Traian Băsescu. Cu acest prilej, numărul doi de la Casa Albă, virtual prezidenţiabil al Partidului Democrat la alegerile din 2016, şi-a exprimat şi aprecierea pentru contribuţiile constante ale României la misiunile NATO. În plan militar, de altfel, sunt cele mai solide raporturile bilaterale.



    România a jucat cartea americană încă de la jumătatea anilor 90, când, abia ieşită din comunism şi din fostul Pact de la Varşovia, şi-a depus candidatura la NATO. Dreptul de survol acordat avioanelor militare americane în 1999, în timpul războiului din Kosovo, ralierea promptă, cu trupe, la campaniile Pentagonului din Afganistan, în 2001, şi Irak, în 2003, au netezit drumul Bucureştiului spre Alianţa Nord-Atlantică, în care a fost admis în 2004. Ulterior, în România au fost instalate atât baze militare, în Dobrogea, pe malul Mării Negre, cât şi componente ale scutului antirachetă, la Deveselu, în Oltenia.



    Toate aceste evoluţii au jalonat mandatele a trei preşedinţi români, Emil Constantinescu, Ion Iliescu, Traian Băsescu şi câtorva guverne, de diferite culori politice, ca o probă că România este, atât la nivelul opiniei publice, cât şi al clasei politice, una dintre cele mai pro-americane ţări din Europa.



    Nu-i, însă, totul fără umbră în relaţiile româno-americane. Deşi partener strategic, Statele Unite nu au, în prezent, ambasador la Bucureşti, după ce ultimul titular al postului, Mark Gittenstein, şi-a încheiat mandatul, de altfel, destul de controversat. Mai mult, România e una dintre cele doar cinci state membre ale Uniunii Europene ai căror cetăţeni au, încă, nevoie de vize pentru a merge în America. Faptul provoacă frustrare nu numai la Bucureşti, ci la Bruxelles, iar responsabilii comunitari au avertizat ca ar putea introduce condiţii similare pentru cetăţenii americani.



    Pe de altă parte, luna trecută, aflată în vizită la Bucureşti, adjuncta secretarului de stat, Victoria Nuland, n-a ascuns preocuparea Statelor Unite faţă de respectarea în România a principiilor statului de drept.



    Potrivit analiştilor, formula ar viza presupusa tentaţie a actualei majorităţi parlamentare de a limita libertatea presei şi, mai ales, prerogativele justiţiei şi a de a crea o supra-imunitate pentru politicieni.

  • Libera circulaţie a românilor în America

    Libera circulaţie a românilor în America

    Dacă în Uniunea Europeană, după accederea în 2007, românii pot să călătorească liber, pentru a intra pe teritoriul Statelor Unite ei trebuie, încă, să treacă pe la Ambasada americană pentru a obţine, în prealabil, viză. In acest context, autorităţile de la Bucureşti dau asigurări că vor continua să acorde o atenţie “prioritară” accederii cât mai rapide a României în Visa Waiver, atât în dialogul cu reprezentanţii Administraţiei SUA, cât şi prin demersuri la nivelul Congresului american.



    Programul Visa Waiver le permite cetăţenilor din anumite ţări să călătorească în Statele Unite în scopuri turistice sau de afaceri pe o perioadă de cel mult 90 de zile, fără să aibă nevoie de viză. Programul a fost infiinţat în 1986 cu scopul de a elimina barierele inutile, de a stimula industria americană a turismului şi de a permite Departamentului de Stat să-şi canalizeze resursele consulare în alte domenii. Nu toate ţările fac parte din Visa Waiver. Pentru ca un stat să fi eligibil pentru acest program, guvernul său trebuie, între altele, să asigure reciprocitate, să-şi adapteze tehnologia de verificare a paşapoartelor şi să implementeze programe biometrice de identificare a persoanelor.



    In plus, ţara respectivă trebuie să aibă o rată scăzută de imigraţie clandestină, iar indicele de refuz al cererilor pentru viză, calculat la nivel naţional, să fie mic. Or, Washingtonul a anunţat scăderea la 11,5% a procentului ratei de refuz a solicitărilor de viză din partea cetăţenilor români în anul fiscal 2012-2013. Ministerul român de Externe a salutat vestea, punctând că această evoluţie reconfirmă tendinţa descrescătoare semnificativă înregistrată în ultimii ani. În 2010, procentul ratei de refuz a fost de 24,8%, în 2011 – de 22,4%, iar în 2012 — de 17%.



    Scăderea, în continuare, a ratei de refuz a solicitărilor de viză depuse de români, coroborată cu eventuala adoptare, de către Congresul SUA, a unui act normativ care să relaxeze criteriile de acces în programul Visa Waiver, are potenţialul de a contribui substanţial la atingerea, cât mai curând, a obiectivului eliminării regimului de vize pe relaţia cu SUA — spune MAE de la Bucureşti. Bulgaria, Croaţia, Cipru, Polonia şi România sunt singurele ţări din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni au, încă, nevoie de viză pentru a călători în SUA. La finele lunii august, patru foşti ambasadori americani în România — James Rosapepe, J.D. Crouch, Michael Guest şi Mark Gittenstein — au pledat, într-un articol publicat în Washington Post, pentru modificarea criteriilor de accedere în programul Visa Waiver, care le-ar putea oferi acestor ţări mai multe şanse de aderare.



    În timpul vizitei efectuate în SUA, premierul Victor Ponta a punctat că menţinerea României în afara programului Visa Waiver este o nedreptate, având în vedere statutul de aliat şi parteneriatul strategic cu Statele Unite.


  • Informaţii pentru cetăţenii străini

    Informaţii pentru cetăţenii străini

    Potrivit unui act normativ al Guvernului de la Bucureşti, cuantumul mijloacelor de întreţinere pe care un cetăţean străin care are nevoie de viză pentru România trebuie să îl dovedească în momentul obţinerii vizei de scurtă şedere este de cel puţin 50 de euro pentru fiecare zi pe care intenţionează să o petreacă în Romania. Suma pe care o deţine nu trebuie să fie, însă, mai mică de 500 de euro sau echivalentul în altă valută convertibilă. Amintim, însă, că atât prevederea anterioară, cât şi ceea ce vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor Statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European. De altfel, lista completă a statelor ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în funcţie şi de natura paşaportului — simplu, diplomatic, de servciu sau oficial – dar şi cea a statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pot fi consultate pe site-ul Internet al Ministerului român de Externe, la adresa “www.mae.ro”, site editat în engleză, franceză şi română. Potrivit legislaţiei româneşti, viza este acordată de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, cu aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe.



    Cetăţenii străini care solicită o viză de intrare în România trebuie să anexeze la formularul de cerere completat şi semnat corespunzător un document de călătorie valabil şi acceptat de statul român, pe care să poată fi aplicată viza, precum şi documentele prevăzute de lege pentru dovedirea scopului călătoriei, a duratei şederii, a mijloacelor de întreţinere pe durata şederii şi a posibilităţii reîntoarcerii în ţara de origine sau a continuării călătoriei în altă ţară, după terminarea şederii în România. Conform unui recent regulament al Uniunii Europene, pentru resortisanţii ţărilor terţe, cu şederi preconizate pe teritoriul statelor membre pentru o perioadă de cel mult 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile documentul de călătorie valabil care permite trecerea frontierei trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să fie valabil pentru o perioadă de cel puţin trei luni de la data preconizată a plecării de pe teritoriul statelor membre şi să fi fost eliberat în ultimii 10 ani. Aşadar, nu mai sunt acceptate documentele de călătorie emise înainte de anul 2003.



    În vederea aprobării acordării vizei pentru cetăţenii care trebuie să prezinte o invitaţie din România, Ministerul de Externe solicită avizul Inspectoratului General pentru Imigrări, aviz care este emis într-un interval de cel mult 30 de zile. Vizele de lungă şedere dau dreptul la călătorii de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii în România a sejurului, vizele de scurtă şedere sunt valabile 90 de zile fără posibilitatea prelungirii în România a valabilităţii acestora, iar vizele de tranzit dau dreptul unei şederi de 5 zile. Vizele de scurtă şedere şi cele de tranzit pot fi acordate, cu titlu de excepţie, şi de către organele Poliţiei de Frontieră, în punctele de trecere a frontierei de stat. Taxa este de 60 de euro, atât pentru viza de tranzit cât şi pentru cea de scurtă şedere, iar taxa pentru viza de lungă şedere este de 120 de euro.

  • Informaţii privind regimul vizelor pentru România

    Informaţii privind regimul vizelor pentru România

    Potrivit reglementărilor Uniunii Europene, nu este necesară obţinerea unei vize de călătorie în România de către cetăţenii Andorrei, Canadei, din Chile, Costa Rica, Croaţia, Coreea de Sud, Elveţia, Islanda, Japonia, Liechtenstein, Malaezia, Norvegia, Singapore, Statele Unite ale Americii, Uruguay şi Venezuela. Alte ţări ai căror cetăţeni nu au nevoie de viză pe paşapoartele simple pentru a călători în ţara noastră sunt Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Brunei, Salvador, Guatemala, Honduras, Israel, Mexic, Nicaragua, Noua Zeelandă, Panama şi Paraguay. Sunt scutite de obţinerea vizei şi persoanele care posedă paşapoarte ale regiunilor administrative speciale Hong Kong şi Macao.



    De altfel, lista completă a statelor ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în funcţie şi de natura paşaportului — simplu, diplomatic, de servciu sau oficial – dar şi cea a statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pot fi consultate pe site-ul Internet al Ministerului român de Externe, la adresa “www.mae.ro”, secţiunea Vize, servicii consulare”, site editat în engleză, franceză şi română.



    Potrivit legislaţiei româneşti, viza este acordată de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, cu aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe. În vederea aprobării acordării vizei pentru cetăţenii care trebuie să prezinte o invitaţie din România, Ministerul de Externe solicită avizul Oficiului Român pentru Imigrări, aviz care este emis într-un interval de cel mult 30 de zile. Vizele române pot fi emise pentru una sau mai multe călătorii. Totodată, vizele de lungă şedere dau dreptul la călătorii de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii în România a sejurului şi acordarea aşa-numitului Permis de şedere”, vizele de scurtă şedere sunt valabile 90 de zile fără posibilitatea prelungirii acestora, iar vizele de tranzit dau dreptul unei şederi de 5 zile. Taxa este de 60 de euro, atât pentru viza de tranzit cât şi pentru cea de scurtă şedere, iar taxa pentru viza de lungă şedere este de 120 de euro.



    Pe site-ul Ministerului român de Externe sunt enumerate şi statele cu care Uniunea Europeană a încheiat convenţii de facilitare a vizelor, respectivele state fiind Federaţia Rusă, Ucraina, Albania, Bosnia Herţegovina, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Georgia şi Republica Moldova. În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii Serbiei, Muntenegrului, Macedoniei, Albaniei şi Bosniei, vizele sunt necesare doar pentru titularii de paşapoarte fără date biometrice. Taxa de viză eliberată în regim normal pentru cetăţenii Albaniei, Bosniei, Federaţiei Ruse, Ucrainei şi Georgiei este de 35 de euro. Pentru cetăţenii Federaţiei Ruse şi Ucrainei pot fi eliberate vize şi în regim de urgenţă, în acest caz taxa fiind de 70 de euro. Pentru cetăţenii Republicii Moldova, Serbiei şi Macedoniei nu se percep taxe pentru vize. De asemenea, nu se percep taxe pentru vize pentru copiii mai mici de 6 ani, pentru elevii şi studenţii care efectuează călătorii de studii în România şi pentru cercetătorii care vin să lucreze în domeniul lor de activitate. Iar vizele pentru cetăţenii statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (UE) sau Spaţiului Economic European (SEE) dar care sunt membri de familie ai unor ceţeni ai UE sau SEE sunt acordate gratuit.

  • Informaţii privind regimul vizelor pentru România

    Informaţii privind regimul vizelor pentru România

    Potrivit reglementărilor Uniunii Europene, nu este necesară obţinerea unei vize de călătorie în România de către cetăţenii Andorrei, Canadei, din Chile, Costa Rica, Croaţia, Coreea de Sud, Elveţia, Islanda, Japonia, Liechtenstein, Malaezia, Norvegia, Singapore, Statele Unite ale Americii, Uruguay şi Venezuela. Alte ţări ai căror cetăţeni nu au nevoie de viză pe paşapoartele simple pentru a călători în ţara noastră sunt Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Brunei, Salvador, Guatemala, Honduras, Israel, Mexic, Nicaragua, Noua Zeelandă, Panama şi Paraguay. Sunt scutite de obţinerea vizei şi persoanele care posedă paşapoarte ale regiunilor administrative speciale Hong Kong şi Macao.



    De altfel, lista completă a statelor ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în funcţie şi de natura paşaportului — simplu, diplomatic, de servciu sau oficial – dar şi cea a statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pot fi consultate pe site-ul Internet al Ministerului român de Externe, la adresa “www.mae.ro”, secţiunea Vize, servicii consulare”, site editat în engleză, franceză şi română.




    Potrivit legislaţiei româneşti, viza este acordată de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, cu aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe. În vederea aprobării acordării vizei pentru cetăţenii care trebuie să prezinte o invitaţie din România, Ministerul de Externe solicită avizul Oficiului Român pentru Imigrări, aviz care este emis într-un interval de cel mult 30 de zile. Vizele române pot fi emise pentru una sau mai multe călătorii.



    Totodată, vizele de lungă şedere dau dreptul la călătorii de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii în România a sejurului şi acordarea aşa-numitului Permis de şedere”, vizele de scurtă şedere sunt valabile 90 de zile fără posibilitatea prelungirii acestora, iar vizele de tranzit dau dreptul unei şederi de 5 zile. Taxa este de 60 de euro, atât pentru viza de tranzit cât şi pentru cea de scurtă şedere, iar taxa pentru viza de lungă şedere este de 120 de euro.



    Pe site-ul Ministerului român de Externe sunt enumerate şi statele cu care Uniunea Europeană a încheiat convenţii de facilitare a vizelor, respectivele state fiind Federaţia Rusă, Ucraina, Albania, Bosnia Herţegovina, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Georgia şi Republica Moldova. În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii Serbiei, Muntenegrului, Macedoniei, Albaniei şi Bosniei, vizele sunt necesare doar pentru titularii de paşapoarte fără date biometrice.



    Taxa de viză eliberată în regim normal pentru cetăţenii Albaniei, Bosniei, Federaţiei Ruse, Ucrainei şi Georgiei este de 35 de euro. Pentru cetăţenii Federaţiei Ruse şi Ucrainei pot fi eliberate vize şi în regim de urgenţă, în acest caz taxa fiind de 70 de euro. Pentru cetăţenii Republicii Moldova, Serbiei şi Macedoniei nu se percep taxe pentru vize. De asemenea, nu se percep taxe pentru vize pentru copiii mai mici de 6 ani, pentru elevii şi studenţii care efectuează călătorii de studii în România şi pentru cercetătorii care vin să lucreze în domeniul lor de activitate. Iar vizele pentru cetăţenii statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (UE) sau Spaţiului Economic European (SEE) dar care sunt membri de familie ai unor ceţeni ai UE sau SEE sunt acordate gratuit.