Tag: vize Canada

  • Jurnal românesc – 19.03.2018

    Jurnal românesc – 19.03.2018

    Aproximativ 100
    de primari şi consilieri locali din Republica Moldova, care s-au pronunţat
    pentru unirea cu România, s-au întâlnit, la Bucureşti, cu liderul PNL, Ludovic
    Orban, şi cu preşedintele USR, Dan Barna. Ei au discutat despre soluţiile care
    pot să ducă la unirea celor două state şi modalităţile prin care România va
    susţine, în continuare, dezvoltarea Republicii Moldova şi drumul ei spre UE.
    Orban crede că Bucureştiul poate să facă mai mult pentru a ajuta Chişinăul şi a
    reafirmat că atunci când majoritatea cetăţenilor moldoveni va dori unirea cu
    statul român, atunci, acest lucru poate să se întâmple. La rândul său, Dan
    Barna a reafirmat poziţia partidului potrivit căreia, în acest moment, locul
    comun pe care România şi Republica Moldova îl pot ocupa este în interiorul UE. Duminică,
    toţi adepţii reîntregirii sunt aşteptaţi la Chişinău, la marea adunare populară
    ce va marca Centenarul Unirii.


    Liceul
    Tehnologic Vasile Cocea din localitatea Moldovița, județul Suceava, a semnat
    un acord de parteneriat cu Școala cu predare în limba română nr.13 din orașul
    Cernăuți, în vederea implementării unui proiect bilateral, în perioada 2018 – 2020
    – potrivit unui mesaj postat pe pagina de Facebook a Consulatului General al
    României la Cernăuți. Delegația Liceului Tehnologic Vasile Cocea a fost
    formată din cadre didactice și elevi. În baza acordului semnat între cele două
    instituții de învățământ, în perioada 2018-2020, vor fi organizate acțiuni și
    proiecte educaționale în România și în Ucraina.


    În primele două
    luni după ridicarea vizelor, 415 români au cerut azil în Canada, potrivit unui
    răspuns oferit de Ministerul Imigrației, la o solicitare a cotidianului
    Libertatea. În comparație, pe toată durata anului 2016 au fost doar 120 de
    astfel de solicitări. Potrivit cotidianului, surse diplomatice spun că guvernul
    Canadei este îngrijorat și a cerut mai multe întâlniri cu partea română. Este,
    potrivit acestora, luată în calcul reintroducerea vizelor din cauza
    solicitărilor de azil. Procesarea unei astfel de solicitări durează câteva
    luni, timp în care solicitanții beneficiază de sistemul social canadian. Ministerul
    român de Externe spune că tendința care apare acum în cazul României a existat
    și în cazul altor state UE în primele luni după liberalizarea regimului de vize
    cu Canada.


    Ministrul
    Educaţiei, Valentin Popa, s-a întâlnit cu ambasadorul Armeniei în România,
    Sergey Minasyan, cu acest prilej cei doi oficiali trecând în revistă relaţiile
    foarte bune de cooperare în domeniul educaţiei dintre cele două ţări. Potrivit
    unui comunicat al ministerului, un rol important în cooperarea educaţională îl
    reprezintă promovarea limbii române în Armenia şi a limbii armene în România.
    În acest context, au fost evidenţiate opţiuni pentru creşterea numărului de
    lectorate de limbă, cultură şi civilizaţie în cadrul instituţiilor de
    învăţământ superior din cele două state.


    Piesele de
    teatru pentru copii Nunta lui Tândală și Amintiri din copilărie, jucate de
    actorii Teatrului B. P. Hașdeu din Cahul, ajung, zilele acestea, în șase
    localități din Republica Moldova. Proiectul Caravana limbii române în sudul
    Republicii Moldova, derulat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii
    de pretutindeni, se află la cea de-a
    IV-a ediție. Piesa Amintiri din copilărie a fost deja jucată, luni, în
    orașele Cantemir şi Leova.

  • Jurnal românesc – 30.11.2017

    Jurnal românesc – 30.11.2017

    Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că de la 1 decembrie, cetăţenii români vor putea călători în Canada fără viză, pentru şederi de maximum 6 luni în scop turistic, pe baza oricărui paşaport românesc valabil. Românii care intenţionează să călătorească pe calea aerului trebuie să obţină în prealabil, online, o Autorizaţie de călătorie electronică (Electronic Travel Authorization — eTA). Cei care vor să intre în Canada pe cale terestră sau maritimă trebuie să deţină doar un paşaport valabil, fără a mai fi necesară obţinerea autorizaţiei eTA. MAE salută decizia autorităţilor canadiene de liberalizare a regimului de vize pentru cetăţenii români, decizie care încununează demersurile diplomatice din ultimii ani la nivel bilateral şi în format trilateral, cu participarea Comisiei Europene.



    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a lansat campania 1 Decembrie în şcolile româneşti din afara graniţelor ţării”. Evenimentul face parte din proiectele iniţiate pentru a marca 2018 — An centenar în comunităţile româneşti de pretutindeni” şi va fi dedicat profesorilor de limba română, elevilor, studenţilor şi tinerilor din comunităţile istorice şi emergente. Ministerul îi încurajează pe aceştia să realizeze diverse materiale foto, audio şi/sau video prin care să expună activitatea lor în domeniul predării şi studiului limbii române şi să le trimită către MRP pentru a le promova pe platformele proprii, dar şi cu sprijinul partenerilor media. Toţi cei interesaţi, pot trimite materialele lor la adresa: comunicare@mprp.gov.ro. De asemenea, MRP îi invită pe toţi românii să ia parte la campania online derulată pe pagina de Facebook a organizatiei guvernamentale prin hashtag: #MRP #1Decembrie #CentenarulMariiUniri, #Şcoliromâneşti, #depretutindeni cu tag @mprpromania. Mai exact, cei care îşi doresc să participe nu trebuie decât să realizeze o fotografie sau un video cu tematica 1 Decembrie în şcolile româneşti din afara graniţelor ţării”, să încarce poza sau filmul pe platforma de socializare şi să eticheteze MRP-ul şi evenimentul în fotografie. Prin această iniţiativă, MRP urmăreşte să aducă în prim plan demersurile deosebite şi efortul voluntar al profesorilor şi tinerilor de a rămâne întotdeauna conectaţi cu România prin intermediul limbii materne.



    Peste 50 de fotografii realizate în Afganistan vor putea fi văzute chiar în baza militară de la Kandahar, din Afganistan, în cadrul unei expoziţii eveniment, realizate de Radio România în parteneriat cu Ministerul Apărării Naţionale. Evenimentul “Afghanistan- Chipuri ale războiului” este dedicat memoriei sublocotenentului post mortem Mădălin Stoica, militar al Batalionului 280 Infanterie Focşani, căzut la datorie în teatrul de operaţii la 15 septembrie anul acesta, iar vernisajul va avea loc chiar de Ziua Naţională a României, în prezenţa unor înalţi oficiali ai Coaliţiei. Fotografiile realizate de Ilie Pintea, jurnalist la Radio România, de-a lungul mai multor ani evidenţiază sacrificiul militarilor care îşi fac datoria în Afganistan, inocenţa copilăriei şi frământarea pentru prezentul nesigur oglindită pe chipurile localnicilor. În 2017 România marchează 20 de ani de la semnarea parteneriatului strategic cu SUA şi 15 ani de prezenţă a Armatei Române în Afganistan. Ilie Pintea este corespondentul Radio România Actualităţi din 2000 şi a însoţit de cinci ori batalioanele româneşti în Afganistan. Este coautorul proiectului Reporter Special, care a dat startul exprimării multimedia la Radio România, cu zece ani în urmă, iar cu documentarele video realizate în Afganistan a participat la mai multe festivaluri de film, inclusiv internaţionale. A fost premiat pentru fotografiile realizate în Afganistan la mai multe concursuri naţionale şi a expus, alături de Radu Dobriţoiu şi Mario Balint, în 2014 la Bucureşti, în cadrul unei expoziţii-eveniment a corespondenţilor de război ai Radio România. Ilie Pintea a fost jurnalistul care l-a fotografiat şi intervievat pentru ultima dată pe sublocotenentul post mortem Mădălin Stoica.

  • Românii, fără vize în Canada de la 1 decembrie!

    Românii, fără vize în Canada de la 1 decembrie!

    Fără viză în Canada



    Ministerul Afacerilor Externe informează că, de la 1 decembrie 2017, autoritățile canadiene intenționează să elimine cerința obligativității vizelor pentru cetățenii români care vor călători în Canada pentru șederi de maxim 6 luni în scop turistic (inclusiv pentru vizitarea familiei / cunoștințelor sau pentru prospectarea oportunităților de derulare a afacerilor), indiferent de tipul pașaportului deținut.



    Liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii români care doresc să călătorească în Canada reprezintă concretizarea demersurilor susținute, întreprinse în ultimii ani de autoritățile române pe lângă autoritățile canadiene, atât la nivel bilateral, cât și în format trilateral, cu sprijinul Comisiei Europene.



    Decizia autorităților canadiene constituie etapa finală a procesului de liberalizare a regimului de vize pentru cetățenii români, început la 1 mai a.c., când anumite categorii de cetățeni români au început să beneficieze de acest regim (deținătorii unei vize de rezidență temporară în Canada în ultimii 10 ani sau ai unei vize valabile tip non-immigrant pentru SUA).



    MAE subliniază faptul că persoanele care intenționează să intre în / tranziteze Canada pe calea aerului ulterior datei de 1 decembrie 2017 trebuie să obțină în prealabil o Autorizație electronică de călătorie (Electronic Travel Authorization — eTA).



    Informații suplimentare



    Autorizația electronică de călătorie (eTA) reprezintă o cerință obligatorie pentru toți cetățenii străini exonerați de obligativitatea deținerii vizei, care tranzitează sau călătoresc în Canada pe calea aerului. Autorizația electronică de călătorie (eTA) are o valabilitate de 5 ani (sau, după caz, până la expirarea valabilității pașaportului). Obținerea autorizației electronice de călătorie se va putea realiza doar online, accesând www.Canada.ca/eTA-Romania. Data și ora exactă la care autorizația electronică de călătorie (eTA) va fi accesibilă cetățenilor români vor fi comunicate în timp util, ulterior transmiterii acestor informații de către autoritățile canadiene.



    Pentru obținerea autorizației electronice de călătorie și, ulterior, pentru accesul pe teritoriul canadian, cetățenii români trebuie să fie în posesia unui pașaport valabil, indiferent de tipul acestuia (pașaport simplu electronic, pașaport simplu, pașaport simplu temporar, pașaport diplomatic și pașaport de serviciu).



    Persoanele care intenționează să intre în Canada pe cale terestră (autoturism, autobuz, tren) sau maritimă (la bordul unei ambarcaţiuni, inclusiv al unui vas de croazieră), ulterior datei de 1 decembrie 2017, trebuie să dețină doar un pașaport valabil, fără a mai fi necesară obținerea autorizației electronice de călătorie (eTA).


    Cetățenii români care intenționează să urmeze în Canada studii cu durata de peste 6 luni sau să exercite activități lucrative, indiferent de durată, trebuie să obțină în prealabil un permis de studii, respectiv de muncă. Mai multe informații referitoare la condițiile de călătorie în Canada se pot găsi AICI.

  • Acordul UE – Canada, deblocat

    Acordul UE – Canada, deblocat

    Acordul comercial de
    liber schimb UE – Canada pare că merge mai departe, după ce blocajul belgian a
    fost rezolvat. Premierul federal, Charles Michel a
    anuntat, joi, că liderii regiunilor belgiene au ajuns la o poziiţie comună în
    privinţa documentului. Orice înţelegere convenită în
    Belgia trebuie aprobată de ceilalţi 27 de membri ai UE înainte ca acordul în
    sine să fie semnat.

    Documentul, a cărui semnare era prevazută joi, la
    Bruxelles, a fost blocat de guvernul Valoniei (Belgia), care se opunea semnării CETA în forma iniţială.
    Valonii nu erau multumiti de mai multe prevederi ale
    tratatului, în special de cele referitoare la arbitrajul disputelor comerciale
    între companii şi guverne, dar şi de
    consecinţele respectivului acord pentru sectorul agricol, o miză enormă pentru
    aceasta regiune.

    România, alături de Bulgaria vecină, singurele
    state membre ale UE ai căror cetăţeni au nevoie de vize pentru a călători în
    Canada, au condiţionat şi ele semnarea documentului de ridicarea vizelor..
    Ottawa a fost de acord cu ridicarea graduală, de anul viitor, a vizelor pentru
    români, însă doar dacă tratatul de liber schimb cu Uniunea Europeană va fi
    semnat.

    După anunţul făcut joi de Belgia, preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat
    destul de optimist în privinţa semnării acordului, care este important pentru
    România, în perspectiva eliminarii vizelor impuse de Canada cetăţenilor români.

    Klaus Iohannis: În ansamblu cred că lucrurile au început
    iarăşi să se mişte şi putem să fim destul de optimişti în această chestiune
    care, sigur, pentru noi are încă o abordare suplimentară, cea legată de vize,
    şi dacă se semnează CETA atunci în scurt timp românii vor putea să călătorească
    fără vize în Canada.

    Documentul
    urmează să fie trimis şi autorităţilor canadiene, care trebuie să se pronunţe
    asupra versiunii revizuite înainte
    ca CETA să poată fi semnat. Anterior, premierul Canadei, Justin Trudeau, a
    afirmat că deşi preconizata sa vizită de joi de la Bruxelles a fost amânată,
    Ottawa rămâne dispusă ‘să semneze acest acord important atunci când Europa va
    fi pregătită’.

    Amintim că negocierile UE-Canada privind Acordul de liber schimb au
    durat mai bine de şapte ani. El este catalogat de specialişti drept unul dintre
    cele mai importante tratate comerciale din lume.

    Pe de altă parte, cotidianul
    Financial Times comentează că întârzierea înregistrată în acest proces ridică
    semne de întrebare asupra capacităţii UE de a încheia acorduri complexe care
    necesită aprobarea tuturor parlamentelor din blocul comunitar şi că liderii
    europeni speră că un succes al CETA ar pregăti terenul pentru un acord
    comercial, încă şi mai larg, cu Statele Unite.

  • Retrospectiva săptămânii 16.10-22.10.2016

    Retrospectiva săptămânii 16.10-22.10.2016

    Preşedintele român la Consiliului European de la Bruxelles



    Românii vor putea
    intra fără vize în Canada de la 1 decembrie 2017. Anunţul a fost făcut, vineri, de preşedintele Klaus
    Iohannis, aflat la Bruxelles, la Consiliul European. În urma unor negocieri intense
    între Bucureşti şi Ottawa, s-a convenit că, din mai 2017, nu vor mai avea nevoie de viză pentru
    Canada cei care au mai fost în această ţară, iar din decembrie 2017, vizele vor
    fi eliminate total. România şi Bulgaria erau singurele membre ale Uniunii ai
    căror cetăţeni aveau nevoie de vize pentru Canada. Acum, în urma acordului la
    care s-a ajuns cu canadienii, România renunţă la rezervele pe care le avea faţă de tratatul comercial dintre
    Uniunea Europeană şi Canada, care ar urma să fie semnat. Bucureştiul condiţiona
    semnarea documentului de renunţarea la vize. Pe de altă parte, tot la
    Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România se va implica
    foarte mult în negocierea statutului imigranţilor din Marea Britanie, în cadrul
    tratativelor de separare a Regatului Unit de Uniunea Europeană. Şeful
    statului a discutat,
    joi, problema Brexit-ului cu premierul britanic, Theresa May, constatând
    dorinţa comună ca negocierile să se poarte în termeni corecţi. Klaus Iohannis: Nu dorim ca românii din Marea Britanie să fie supuşi unor presiuni
    inutile. Am găsit mare înţelegere, doamna prim-ministru mi-a garantat că se va
    implica personal ca să nu existe astfel de incidente nici până la Brexit, nici
    după.



    Moţiunea simplă Şi minciuna poate să ucidă


    Premierul Dacian Cioloş
    a luat act de moţiunea simplă votată, săptămâna aceasta, în Parlament împotriva ministrului
    Justiţiei, Raluca Prună, dar consideră că aceasta trebuie să rămână în funcţie.
    Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, a explicat că parlamentarii nu
    au avut obiecţii asupra mandatului dnei Prună, ci doar au clarificat anumite
    declaraţii ale sale. În
    moţiunea simplă pe Justiţie Şi minciuna poate să ucidă depusă
    la Camera Deputaţilor, social-democraţii, semnatari ai documentului, solicitau
    demisia ministrului Raluca Prună, după ce aceasta afirmase, în plenul
    Consiliului Superior al Magistraturii, că a minţit la CEDO despre situaţia
    fondurilor alocate pentru penitenciare. Înaintea votului, Raluca Prună s-a
    adresat, la solicitarea sa, deputaţilor, cărora le-a transmis: Ar trebui construit
    un consens politic şi social pe subiecte strategice, care se întind pe mai
    multe cicluri de guvernare. Poate a sosit timpul să ne uităm cu atenţie în
    jurul nostru şi să admitem că există tot mai mulţi cetăţeni care ştiu foarte
    bine ce fel de ţară vor şi care se pot raporta critic la ceea ce facem noi, cei
    aflaţi la guvernare. O justiţie independentă nu poate fi o justiţie
    subfinanţată, o justiţie cu infrastructură precară, sufocată de cereri şi cu o
    încărcătură de dosare ca cea care există în România.



    Controverse privind conversia creditelor în franci elveţieni



    Mulţi români care au
    decis să ia credite în franci elveţieni s-au trezit peste noapte, în ianuarie
    2015, cu ratele dublate exclusiv din cauza fluctuaţiilor de schimb valutar. Ca
    urmare, marţi, Camera Deputaţilor – for decizional – a adoptat, în unanimitate,
    legea conversiei în monedă naţională, la cursul din momentul împrumutului, a
    creditelor în această valută. Iniţial, s-a dorit ca proiectul de lege să aibă impact social, fiind
    menit să ii ajute pe cei cu venituri mici, care nu mai fac faţă ratelor la
    bancă. Însă din lege au fost eliminate prevederile privind gradul de îndatorare
    de 50% şi pragul de 250.000 de franci elveţieni. Aşa încât de actualul act
    normativ pot beneficia şi cei care au
    luat împrumuturi foarte mari şi care nu au probleme cu ratele. Reprezentanţii
    partidelor politice spun că, prin lege, repară o nedreptate şi că băncile ar trebui să-şi regândească abordarea
    în relaţiile cu clienţii. În schimb, Banca Naţională a României este de părere
    că actul normativ e discriminatoriu, pentru că îi favorizează numai pe cei
    aproximativ 50.000 de români cu credite în franci elveţieni. Legea ar putea
    crea un precedent periculos, pentru că, de pildă, românii cu credite în euro,
    mult mai numeroşi, ar putea cere şi ei să beneficieze de aceleaşi drepturi,
    ceea ce ar crea probleme majore sistemului bancar. În plus, guvernatorul BNR,
    Mugur Isărescu, întrevede un risc legat de disciplina contractuală care, prin
    legi de natură similară, ar putea deveni irelevantă. Pentru a putea fi
    aplicată, legea conversiei creditelor în franci elveţieni mai trebuie
    promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.



    Supravegherea electronică a numărării voturilor



    Pregătirile pentru
    alegerile legislative din 11 decembrie, din România, sunt în toi. Luni, pe
    site-ul Ministerului de Interne a fost publicat un proiect de hotărâre de
    Guvern potrivit căruia partea finală a scrutinului va fi înregistrată
    audio-video. Înregistrările vor fi puse la dispoziţia Serviciului de
    Telecomunicaţii Speciale, care le va păstra timp de trei luni, după care le va
    distruge. Va fi pentru prima oară când procesul de numărare a voturilor va fi
    filmat, la fel ca examenul de bacalaureat, pentru a se evita orice suspiciune
    de fraudă. Ministrul de Interne, Dragoş Tudorache, le-a transmis prefecţilor,
    reprezentanţii Guvernului din teritoriu, că obiectivul organizării procesului
    electoral este acela de a avea cele mai puţin contestate alegeri.

  • Jurnal românesc – 21.10.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 21.10.2016 UPDATE

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, s-a întâlnit, joi, la Bruxelles, cu premierul Marii Britanii, Theresa May. După întrevedere, şeful statului a declarat că autorităţile de la Bucureşti sunt interesate de viitorul cetăţenilor români din Regatul Unit, mai ales după Brexit. Preşedintele Iohannis a mai spus că românii din Marea Britanie nu trebuie să fie supuşi unor presiuni. La rându-i, premierul britanic a dat asigurări că se va implica personal pentru evitarea unor incidente în care să fie implicaţi cetăţenii români.

    Românii şi bulgarii ar putea
    călatori fără vize in Canada din 2017 doar dacă va fi semnat Acordul de parteneriat comercial
    UE-Canada,(CETA) a afirmat, vineri, la Bruxelles, preşedintele CE, Jean-Claude
    Juncker. Intre timp, Ottawa a anunţat că negocierile cu UE au eşuat din
    cauza opoziţiei regiunii belgiene Valonia. Anterior, şeful statului român,
    Klaus Iohannis, a anunţat, vineri, la Bruxelles, că România a ajuns la un
    acord cu Canada în ceea ce priveşte ridicarea vizelor. Acordul este unul
    etapizat, astfel că de la 1 mai 2017 vor fi eliminate vizele pentru românii care
    le-au mai obţinut în trecut, iar de la 1 decembrie 2017 vor fi eliminate vizele
    pentru toţi cetăţenii români. Klaus Iohannis a precizat că Bucureştiul nu
    mai are obiecţii faţă de acordul comercial UE – Canada (CETA). La rândul
    său, vicepreşedintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senat, Viorel Badea,
    şi-a exprimat speranţa că exemplul Canadei în ceea ce priveşte liberalizarea
    vizelor pentru români din 2017 va fi asumat şi de Statele Unite ale
    Americii.

    Departamentul Politici
    pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) a lansat o nouă sesiune de depunere a cererilor de
    finanţare pentru proiectele destinate sprijinirii activităţii românilor de
    pretutindeni. Anunţul privind deschiderea noii sesiunii de finanţare după reguli
    simplificate a fost afişat pe site-ul Departamentului. Criteriile de
    eligibilitate, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească aplicanţii şi paşii de
    urmat pentru depunerea cu succes a cererii de finanţare sunt prevăzute în
    Ghidul beneficiarului publicat pe pagina de internet www.dprp.gov.ro.
    Departamentul va primi cererile de finanţare până la 1 decembrie 2016. De asemenea,
    toate documentele necesare întocmirii dosarului de finanţare sunt disponibile
    la secţiunea Finanţare a paginii de internet a Departamentului.


    Cel puţin zece mii de persoane, potrivit
    organizatorilor, sunt aşteptate să participe, sâmbată, în centrul Bucureştiului, la
    un marş pentru Unirea României cu Republica Moldova. Numeroşi
    participanţi vor veni din statul vecin, ex-sovietic, majoritar românofon. Ei
    consideră că, în actualul context geopolitic, unirea celor două state este singura
    soluţie ca etnicii români, majoritari, din Republica Moldova, să nu cadă
    victime unei agresiuni ruseşti ca aceea declanşată împotriva Ucrainei şi să
    atingă standardele europene de democraţie, legalitate şi prosperitate. Deja
    tradiţionale la Bucureşti, marşurile pentru Basarabia au fost inaugurate în
    2012, când s-au comemorat 200 de ani de la prima anexare a acestei provincii de
    către Rusia, pe atunci, ţaristă. Pe o parte a teritoriului Basarabiei
    istorice, intrată în componenta României după primul război mondial şi reanexată
    de URSS în 1940, a fost creată actuala Republică Moldova.

  • România la summitul european

    România la summitul european

    Prezent, joi şi vineri, la Consiliul European de la
    Bruxelles, preşedintele României, Klaus Iohannis, a subliniat că Bucureştiul se
    va implica foarte mult în negocierile pe care Uniunea Europeană le va purta cu
    Londra în ceea ce priveşte Brexitul, scopul fiind acela de a obţine un statut
    cât se poate de bun pentru români. Aşa cum a anunţat recent şi cum a
    reconfirmat în cadrul discuţiilor pe care le-a avut acum în Belgia cu şeful
    statului român, premierul britanic Theresa May va face notificarea pe articolul
    50 în prima parte a anului viitor, după care vor începe negocierile – estimate
    să dureze circa doi ani.

    Ne dorim negocieri clare, care să fie duse în termeni
    foarte corecţi, spune Klaus Iohannis, amintind că soarta românilor din Marea
    Britanie, atât înainte, cât şi după Brexit, este pentru România o temă extrem
    de importantă: Nu ne dorim incidente, nu dorim ca românii din Marea
    Britanie să fie supuşi unor presiuni inutile. Am găsit mare înţelegere, doamna
    prim-ministru mi-a garantat că se va implica personal ca să nu existe astfel de
    incidente, nici până la Brexit, nici după Brexit, urmând, sigur, că multe alte
    detalii să fie discutate pe parcursul negocierilor care se vor purta între
    Marea Britanie şi UE 27.

    Criza migranţilor, relaţia Uniunii Europene cu
    Rusia şi implicarea acesteia în conflictul din Siria, precum şi parteneriatul
    comercial cu Canada sunt temele dominante ale Consiliului European.

    Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că susţine importanţa unităţii Uniunii
    Europene pe baza principiilor comune agreate. Acestea se referă la
    implementarea completă a înţelegerilor de la Minsk, necesitatea unei angajări
    selective cu Rusia, nu doar pe aspecte de politică externă, şi voinţa de a
    sprijini mai mult societatea civilă din această ţară. În ceea ce priveşte
    relaţia cu Federaţia Rusă din perspectiva situaţiei din Siria, şeful statului
    român consideră că bombardamentele din Alep trebuie să înceteze de urgenţă şi
    să fie create condiţii pentru accesul ajutoarelor umanitare. Se impune, de
    asemenea, reluarea procesului politic de negociere, care în niciun caz nu poate
    fi înlocuit de o soluţie militară.

    În ceea ce priveşte tratatul de liber schimb
    UE-Canada, preşedintele a plecat la Bruxelles cu o poziţie
    rezervată în privinţa semnării documentului în contextul în care această ţară menţinea
    vizele pentru cetăţenii români. Vineri, însă, şeful statului a anunţat că
    România şi Canada au ajuns la un acord, din 2017 Ottawa renunţând la
    obligativitatea vizelor pentru români.

  • Jurnal românesc – 20.10.2016

    Jurnal românesc – 20.10.2016

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că, în cazul în care se va ajunge la o înţelegere rezonabilă
    cu Canada în privinţa liberalizării vizelor pentru români, România îşi va
    retrage rezervele legate de Acordul economic si comercial UE-Canada (CETA). Klaus Iohannis a precizat că o
    înţelegere rezonabilă înseamnă, pentru România, ridicarea vizelor pentru Canada
    în 2017, nu în 2018. Seful statului român participă, joi şi vineri, la Consiliul European
    de la Bruxelles. El a arătat că unul dintre subiecte priveşte politica
    comercială şi a menţionat că se va discuta despre stadiul negocierilor privind
    Acordul transatlantic de comerţ şi investiţii, Acordul economic şi comercial
    dintre UE şi Canada şi revizuirea instrumentelor de apărare comercială ale
    Uniunii.






    Angajatorii
    din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România,
    1.435 de locuri de muncă vacante, cele mai multe în Spania şi Italia,
    informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. In
    Spania sunt scoase la concurs 816 locuri de muncă, pentru muncitori
    necalificaţi în agricultură, şofer de camion şi maseur. În Italia sunt oferite
    140 locuri de muncă pentru asistent medical generalist şi îngrijitor persoane,
    în Germania 126 de locuri de muncă, cele mai multe pentru asistent medical, iar
    în Slovacia 87. Tot prin intermediul reţelei EURES
    România, angajatorii pun la dispoziţie 80 de locuri de muncă în Austria, 60 în
    Marea Britanie, 30 de posturi în Malta, 25 în Republica Cehă, 20 în Slovenia,
    12 în Norvegia, 10 în Bulgaria, 10 în Croaţia, şase în Finlanda, şase în
    Ungaria, cinci în Irlanda şi două în Luxembourg.





    Oficiul
    României pentru Promovarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Inovării şi
    Antreprenoriatului în Statele Unite ale Americii va fi constituit în scopul
    facilitării legăturilor dintre instituţii de învăţământ superior şi cercetare
    din România cu instituţii publice şi private din SUA. Potrivit unui comunicat
    al Guvernului, se are în vedere dezvoltarea de programe comune, valorificarea
    oportunităţilor de finanţare a cercetării şi inovării bilaterale şi
    internaţionale, precum şi atragerea unor organizaţii sau instituţii de
    cercetare americane în proiecte româneşti precum Extreme Light Infrastructure -
    Nuclear Physics. Oficiul va avea un rol important în consolidarea legăturii cu
    membrii diasporei din învăţământul superior, cercetare şi inovare, prin
    valorificarea potenţialului de relaţionare oferit de românii de peste hotare,
    potenţialul de a stabili proiecte comune SUA-România.






    Elisabeth
    Pilkington Raţiu, soţia fostului om politic Ion Raţiu, a decedat, miercuri, la
    vârsta de 94 de ani, la Londra, a anunţat Centrul Raţiu pentru Democraţie. Elisabeth Pilkington Ratiu
    s-a născut în anul 1921 în Marea Britanie şi s-a căsătorit cu Ion Raţiu în
    1945, în Londra, după ce l-a cunoscut la Cambridge. The Ratiu Family Charitable Foundation a fost înfiinţată la
    Londra, în 1979, de Ion şi Elisabeta Raţiu pentru a promova şi a sprijini
    proiectele pentru continuarea educaţiei şi cercetării în cultura şi istoria
    România, se arată pe site-ul fundaţiei. După 1990 cei doi au venit în România,
    însă după moartea soţului său, în anul 2000, Elisabeth Pilkington Ratiu s-a
    întors la Londra.