Radio România Internațional

Tag: vizi

  • Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã

    MUABETS. Liderllii a suţatãllei di guvernămintu di București s-adunară ñiercuri ti prota a loru andamasi di estanu. Aeșţă apufusiră că protlu tur a alidzerloru prezidențiali să s’ţănă tru 4 di mai și doilu tru 18 di mai. Coaliția lu aleapsi și aţelu di ma ninti lider PNL, Crin Antonescu, ti harea di candidat comun a lor ti antriţearea prezidențială. Elli apufusiră, tutunăoară, ca bugetlu ti 2025 s’hibă părăstisitu ninti di 27 di yinaru, aţea turlie tra s’poată s’aibă izinea a Parlamentului tru prota stămănă a meslui şcurtu. Ministurlu a Finanților, Tánczos Barna, spusi ma ninti că proiectul di buget va s’tiñisească plafonlu di deficit de 7% ditu PIB, fără năi creaștiri di taxe, ama pritu un control ma sertu a hărgiloru publiţi. Di altă parte, sindicatele căftară a Avocatlui a Popului s’facă conteastatie la Curtea Constituțională ti articolu ditu aţea ditu soni ordonanță di urgență cari pruveadi nglliţarea indexarillei pensiili. Ordonanța, cari intră pi lucru la 1 di yinaru, pruveadi și nglliţarea a tiñiiloru di cafi mesu, scutearea a niscăntoru avantaje fiscale și ñîcurarea a niscăntoru beneficii.

     

    VIZI. Românii Va s’poată s’urdină tru SUA fără viză ahurhinda cu meslu marţu a aluştui an. Easti ananghi maş ti ună carti/notificare pi ună platformă cunuscută cu numa ESTA – Sistem electronic di autorizare a urdinarillei, declară ñiercuri ministrul di externe a văsiliillei, Emil Hurezeanu. Includerea României tru programlu Visa Waiver va s’hibă nsimnată ufiţialu viniri, 10 di yinaru, pritu un eveniment organizat la Washington DC. Secretarul di stat a Securitatillei Interne al SUA, Alejandro Mayorkas, și ambasadorlu României la Washington, Andrei Muraru, va s’adună ta s’nreghistreadză aderarea ali Românie la programlu SUA fără vize. Detaliili tehniţi și data ti băgarea tu lucru a năului regim di urdinari va s’hibă dimăndati di cu kiro. Cetăţenii români numata lipseaşti s’da interviuri la consulatlu ali SUA kiro tru cari permislu di urdinari, care ţăni loclu a viziloru di tora, va s’hibă valabil doi ani, cu un numiru nelimitat di intrări tru Statele Unite. Avizlu adus aminti ma nsus poate s’hibă ufilisitu ti viziti di până la 90 di dzăli cu ună custuseari di 21 di dolari SUA, să spuni tru ună notificare postată pi frăndza di Facebook a ambasadăllei ali Românie la Washington.

     

    Autoru: Udãlu a Hãbãrloru

    Armânipsearea: Taşcu Lala

     

  • Cându va s-urdinămu fârâ vizi tu SUA?

    Cându va s-urdinămu fârâ vizi tu SUA?

    România umplu tuti condițiili/câvulili/sinfuniili tehniți ta s-facâ parti ditu programlu „Visa Waiver”, iara proțlli româñi va s-poatâ s-urdinâ maș cu paşaportea tu SUA, vahi tu prota parti a anlui ți yini. Hâbarea fu faptâ di ambasadorlu ali Românie Washington, Andrei Muraru, pi unu singiru di suțializari.

    Andrei Muraru: S-bitisi anlu fiscal tu Statili Uniti ș-fu adratâ ș-ațea dit soni câvuli/sinfunii ți lli-avea armasâ ali România. Siyura, aştiptăm unâ apandisi bunâ di la partenerilli americañi tu kirolu ți yini, ama evaluarea a noastâ, ți s-thimilliuseaști pi numirlu di aplicaţii ti vizi di estanu, cata cum ș-pi trend-ul vârtos discriscâtor dit añilli di ma nâpoi, easti că România scâdzu sum proțentul di 3% ali ratâ di niaprukeari. Scutearea a vizilor ti Statili Uniti easti nai ma buna pricunuşteari ali unâ solidaritati ți nu poati s-alâxeascâ anamisa di româñi ş-americañi.

    România ari nica te-adrari jgllioati di simasie, tu meșlli ți yinu, ta s-poatâ s-hibâ dealihea aprukeatâ mirakea a llei ta s-llia parti la Programlu Visa Waiver, feați tâmbihi tu arada a lui, ambasadorlu a Statilor Uniti, Bucureşti, Kathleen Kavalec. Adâvgă că tu aestâ toamnâ va s-facâ ș-alti consultări anamisa di dauli guverni ti mutrearea a aderarillei ali Românie la unu singiru di misuri di securitati ti cari zburârâ ma ninti.

    Kathleen Kavalec: Maca Kivernisea a Statilor Uniti va s-llia unâ apofasi bunâ ta s-aproaki România tu programlu a llei di scuteari a vizilor, pruvidemu că va s-facâ unâ andridzeari cu mengâ ş-va s-hibâ scoasi tu padi hâbărli publiți ninti ta s-hibâ bâgati tu practichie ițido câftari actualâ di vizâ. Datili tu ți mutreaști rata di niaprukeari a vizilor ti tuţ ți vor ahtari lucru suntu di-arada scoasi tu migdani nai ma amânatu tu meslu yinaru. Maca tuti câvulili/sinfuniili ti andridzeari s-facu cu sucțesu/hâiri, programlu poati s-hibâ bâgatu tu practikie tu 2025.

    Tu arada a lui, premierlu Marcel Ciolacu tâxi că, dupâ andamusea ți u avu București cu diplomatlu  americanu, executivlu va s-armânâ tutu ahâtu di implicat ta s-hibâ adrati jgllioatili proțedurali di cari easti ananghi ta s-hibâ aprukeatâ România tu programlu Visa Waiver. Di pțân kiro, ministrul di Externi, Luminiţa Odobescu, cundille, tu arada a andamusilor ți li avu New York, tu marja a Adunarillei Gheneralâ ali ONU, simasia ahoryea ti aprukearea ali Românie la programu ș-dâdea hâbarea că apruke semnali pozitivi ti lucurlu aestu.

    Tu aestu contextu, șefa ali diplomaţie dzâsi că fu unu copusu di echipâ ți lipseaști ama dusu ma largu pânâ va s-umplem scupadzlli. Aduțem aminti că Kivernisea ali Românie ș-llia borgea s-umplâ criteriili tehniți di aderari la programlu Visa Waiver pânâ tu 30 di yizmâciuni 2024. Programlu lâ da a țetăţeñilor a vâsiliilor aprukeati s-urdinâ fârâ vizâ tu America ti un kiro di pânâ di 90 di dzâli, tu scopo turistic i di emburlâki.

     

     

     

    Autori: Daniela Budu

    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

     

  • Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 10.03 – 16.03.2024

    Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 10.03 – 16.03.2024

    Ti yiștearea a Românillei, tu Bruxelles

    Parlamentul Evropean apruche, gioi, unâ rezoluţíi pritu cari âlli caftâ ali Arusíi s-da nâpoi acutotalui yiștearea naţionalâ a Românillei, ți u țânu paranomu. Aestu easti un caz internaţional ți nu s-ari faptâ altâ oarâ, ta s-lliai para nomu rezervili di malmâ ş-lucri di patrimoniu ş-easti unu lucru la cari totna s-mindueaști suțietatea româneascâ -cundillarâ eurodeputaţlli.

    Uidisitu cu rezoluţia, Parlamentul hâristusi ti gairețlli ali Uniuni Evropeanâ ta s-veaglli patrimoniul naţional, cultural ş-istoric, pritu bâgarea tu practico a leghislaţillei şi a mecanismilor di cooperari cari reglementeadzâ darea nâpoi a lucrilor culturali ş-di patrimoniu loati para nomu di pi teritoriili a vâsiliilori ali Uniuni, cata cum copuslu ti combaterea a traficlui cu lucri culturali. Eurodeputaţlli âlli caftâ a Comisillei Evropeanâ ş-a Servițiului Evropean di Acţiuni Externâ s-bagâ darea nâpoi a patrimoniului naţional român pi aghenda bilateralâ diplomaticâ ți reglementeadzâ ligâturli UE-Arusia, unâ-ș-unâ ți contextul reghional va s-da izini la ahurhearea diznău a dialoglui politic anamisa di aesti părţâ.

    Tu chirolu a Protlui Polimu Mondial, anamisa di 1916 şi 1917, România âlli pitricu ali Arusíi ţaristâ, soațâ, yiștearea naţionalâ (ți avea multâ malmâ, lucri di partimoniu, colecţii di artâ, stulii, arhivi), ta s-hibâ afiriti ma s-hibâ acâțatu teritoriul naţional di trupili a ehtsrâloru ghirmañi, avstro-ungari, vâryari ș-turțâ. Dupâ yinearea la puteari  a reghimlui bolșevic thimillusitu di Vladimir Ilici Lenin, Arusia țânu cu zorea yișterea ș-nu vru s-u da nâpoi, iara nai cama marea parti ditu lucârli axiziti nu furâ turnati pânâ tora. Ti problema a turnârillei ali Yișteari sâ zburâ, fârâ succes, chiro di dețenii, di unâ comisíi mixtâ româno-aruseascâ.

     

    Di prezidentul Iohannis, la NATO 

    Prezidentul a Românillei, Klaus Iohannis, va ș-bitiseascâ, tu 2024, doilu mandat prezidenţial di cinci ani la cari Constituţia âlli deadi ândreptu. Şi, lucru minduit di mulţâ, el ş-aspusi, marţâ, candidatura la pothisea di secretar gheneral ali NATO. Pothisi, ți, tut anlu aestu ş-tut dupâ un dețeniu, va u alasâ norvegianlu Jens Stoltenberg.

    Ți-lli da-ndreptu al Iohannis la şefia ali alianţâ politico-militarâ nai ma vârtoasa ditu istuoríi suntu, dzâți elu, achicâsearea ahândoasâ a provocârilor cu cari s-alumtâ aesta, cata cumu ş-performanţili tu NATO a Românillei, viținâ cu Ucraina acâțatâ di trupili aruseșțâ. “Tu unu contextu di securitati mintitu, vâsilia a noastâ s-aspusi unu sturu di stabilitati tu reghiuni” – dzâsi nica şeflu a statlui, adâvgândalui câ vini oara România sâ-şi llea unâ borgi ș-ma mari tu arada a structurlor di cumânduseari euroatlanticâ.

    Ditu câti știmu tora, di oarâ, prezidentul a Românillei va lu-aibâ contracandidat la şefia NATO premierlu olandez Mark Rutte, ți ș-elu s-tradzi ditu politica naţionalâ. Elu paris-hibâ ma vrutu câțe ari andrupâmintul a mărilor puteri ditu NATO: Statili Uniti, protlu tu arada a membriloru isa ditu Alianţâ, Marea Britaníi, Franţa ş-Ghirmânia. Ama alidzearea s-fați pritu consultări diplomatiți anamisa di tuti statili membri, iara apofasea esti datâ tu padi maș cându s-agiundzi la un consensu ti un singur candidat. Iara Rutte, nu para easti vrutu tu canțelariili ditu Turchíi, Româníi, Ungaríi/Mâgiríi ică Vâryâríi, sh-easti tora alargu di aestâ unanimitati.

     

    Di Ucraina, fârâ trupi româneşțâ

    România nu va s-pitreacâ alumtâtori tu Ucraina – spusi, tut marţâ, prezidentul Iohannis, dzâcândalui câ Ucraina nu easti membru NATO, dirmi nu poati s-hârseascâ di prezenţa a trupilor ali Alianţâ “Noi andrupâmu Ucraina tu multi turlii şi-va s-adrămu ași ș-ma largu” – cundille şeflu a statlui. “Unâ posibilâ pitrițeari di alumtâtori tu Ucraina nu poati s-hibâ acâțatâ tu isapi sum mandat NATO, câțe Ucraina nu easti aliat NATO” – dzâsi Iohannis nica unâ oarâ. El adâvgă câ “ma s-facâ achicâseri bilaterali anamisa di un stat ş-Ucraina, pi ițido temâ, eali va s-hibâ tiñisiti.”

     

    Di icunumíi, la OCDE 

    Icunumia a Românillei poati s-aibâ unâ crişteari di 3,1% anlu aestu ş-di 3,3% anlu ți yini – dzâsi secretarlu gheneral a Organizaţillei ti Cooperari ş-Dezvoltari Icunomicâ (OCDE), Mathias Cormann. El aspusi că instituţia ți u cumândâseaști luyursești unâ scâdeari a inflaţillei, ta s-ducâ ma largu proțeslu di convergenţâ a Românillei, cu unâ crișteari niacumtinatâ a standardilor di banâ ş-a pâradzloru, ama, ti scupolu aestu, va s-hibâ ananghi di reformi susto.

    Uidisitu cu secretarlu gheneral ali OCDE, țânearea a oamiñlor activi ti unu chiro ma lungu tu activitati va s-aibâ efecti pozitive ti icunumíi. Tutnâoarâ, easti ananghi di un grad di conformari fiscalâ ma mari. Ași cum dzâți secretarlu gheneral ali OCDE, angreacâ ş-filisearea acutotalui a fondurlor evropeani, ta s-creascâ productivitatea. România aproachi 28,5 miliarde di euro fonduri ti recuperari, un proțentu multu mari ditu PIB, ți lipseaști s-hibâ investit tu zona di infrastructurâ ş-di transportu – dzâsi nica Mathias Cormann.

     

    Di vizi, cu Simona Halep 

    Giucâtoarea românâ di tenis Simona Halep fudzi luni Miami, iu va s-gioacâ protili meciuri ufițiali dupâ cama di unu anu ş-giumitati di suspendari, di itia a unlui ași-spus dopaj. Tu unâ postari pi unu singiru di suțializari, numirlu unu di ma ninti a tenisului feminin mondial âlli hâristusi ali Ambasadâ a Statilor Uniti ti andrupâmintul ți-lli lu deadi ta s-llea viza emu ea, emu echipa a llei. Tutnâoarâ, giucâtoarea di tenis âlli ângâsâi româñlli ta s-andrupascâ programlu Visa Waiver. Ași, ea lâ gri ațiloru ți au vizi, s-li adarâ diznău, tamamu ș-pritu poştâ. Tu ahtari turlíi va s-creascâ rata di vizi aprucheati, unâ condiţíi di simasíi ta s-intrâ România tu aestu program di acțes libiru tu Statili Uniti. Turneulu di Miami va s-ahurheascâ tu dzuua di 17 di marțu.

     

    Autor: Bogdan Matei

    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Ligăturli anamisa di Bucureşti si Chişinău

    Evenimentili dit Ucraina vitină a Ripublical’ei Moldova da cali, ma multu, ti apofasea a autorităţlor pro-occidentale di Chişinău tra s-nu tragă mănă di la imnaticlu ti duti cătă Uniunea Europeană. Iara consecvenţa lă fu tin’isita. Dupu ma puţăn di giumitate di an di la simnarea a Acordului di asociere şi a atilui di libiră alăxeari cu Uniunea, a cetăţenilor ali Ripublica Moldova lă si scoasi regimlu di vizi tră urdinărli tru statili UE. Dit 28 april, aţel’i ti au di paşapoarte biometriti pot s-treacă sinurlu cu România, cari easti şi sinurlu cu Uniunea Europeană, fără s-aibă ananghi di vizi. Momentul fu marcat, simbolic, di premierl’i român şi moldovean, Victor Ponta şi Iurie Leancă, tru localitatea Sculeni, loc di triteari a sinurlui. România – deadi asiguripseri Victor Ponta – va s-agiută ma largu proteslu di aderari a Ripublicăl’ei Moldova la Uniunea Europeană, scupo pi cari Chişinăulu va s-lu bagă tru lucru tru 2019, cându Bucureştiul va u aibă, tru premieră, prezidentil’a a forlui comunitar. Anaparti di aestu agiutor nicondiţionat, responsabil’ii di Bucureşti şi atel’i di Chişinău lipseasti s-află căl’iurli di cooperare tru dumenea a securitatil’ei. Aspărdzearea a catastisil’ei dit Ucraina şi a climatlui di securitate dit regiune u caftă, mindueasti premierlu Ponta:



    “Tru aestă oara, Moldova regiunea s-ampuliseasti cu ună mari criză di securitate, la cari s-agiumsi di atea ti s-fati tru Ucraina, di agresiunea dit Crimeea. Va s-caftu ca la prota andamusi a Consiliului Suprem di Apărare a Vasiliil’ei să zburăm cu tuti instituţiile dit România ti ună isapi di tamam a catastisil’ei, posibilităţli a noastre di colaborari şi coopearari”. Tu arada al năs, premierlu Iurie Leancă haristusi ali României tră agiutorlu niacumtinat dat tră Moldova tru proteslu di integrare. El scoasi tu videală, tutunaoară, simasia tră dutearea ma largu a proiectilor comune tru dumen’ili di infrastructură şi energhie.



    Ia ti nă spuni premierlu Iurie Leancă: S-hibă că zburam ti proiecte di interconexiune pi gaze şi energie electrică, s-hibă că easti zborlu tra construcţia a doauă apunta, s-hiba că easti zborlu di proiecti comune tru cari putem s-ufilisim infrastructura ti easti existentă pi mealu di nandreapta a arăului Prut şi pi staţia di epurare di Iaşi tra s-aducă apa ti beari di calitate tru localităţ dit zona a Unghenilor, suntu proiecti cabaia di mari simasie, proiecte cari va s-aduca hairlatiti, cabaia”. Premierlu Iurie Leancă nica dimanda că gazoductul Iaşi-Ungheni va s-hiba bagat tru practico tru 27 di agustu. Adutem aminti că aestu va u n’icsureadză dependenţa ali Ripublica Moldova di importurile di gaz dit Rusia.



    Armanipsearea: Tascu Lala