Tag: vizita la Chisinau

  • Retrospectiva săptămânii 18.06. – 24.06.2023

    Retrospectiva săptămânii 18.06. – 24.06.2023

    Premierul României, Marcel Ciolacu, și ministrul de
    Externe, Luminița Odobescu, în vizită la Chișinău


    România susţine începerea negocierilor de aderare
    a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în cel mai scurt timp, a transmis,
    miercuri, la Chişinău, premierul Marcel Ciolacu, aflat în prima sa vizită
    externă de la învestire. El a subliniat că viitorul Republicii Moldova este în
    blocul comunitar. Partea română şi-a oferit disponibilitatea de a acorda
    expertiză partenerilor de la Chişinău.

    La rândul său, premierul Dorin Recean a mulţumit
    României pentru tot sprijinul pe care îl acordă Republicii Moldova în procesul
    de aderare la Uniunea Europeană, precum şi pe dimensiunea economică şi socială.
    El a accentuat că relaţiile pe cele două maluri ale Prutului se consolidează
    tot mai mult prin construcţia podurilor, drumurilor şi reţelelor energetice.
    Dorin Recean a menționat existenţa a nouă
    proiecte pentru tranşa a doua din ajutorul Guvernului României. Acestea
    valorează 28 de milioane de euro şi vizează investiţii pentru dezvoltarea
    localităţilor din Republica Moldova, a precizat premierul de la Chișinău.

    La
    începutul săptămânii, și șefa diplomației de la București, Luminița Odobescu, a
    făcut o vizită în Republica Moldova, fiind prima vizită externă de la preluarea
    mandatului. Ea a fost primită de președinta pro-occidentală Maia Sandu, şi a
    avut discuţii cu omologul Nicu Popescu. Cei doi au subliniat susţinerea oferită
    Republicii Moldova de către România cu ajutoare umanitare, resurse energetice
    şi sprijin în domeniul creşterii rezilienţei. Nu în ultimul rând, șefa
    diplomației de la București a afirmat că deschiderea negocierilor de aderare a
    Republicii Moldova la Uniunea Europeană în cel mai scurt timp reprezintă o
    prioritate a politicii externe a României.



    Magistrații din România au protestat, nemulțumiți
    că ar putea rămâne fără pensii speciale


    Magistraţii din mai multe instanţe şi parchete
    din ţară şi-au suspendat activitatea miercuri, întrucât sunt nemulţumiţi că Guvernul
    vrea să modifice condiţiile în care ei pot obţine pensie de serviciu.
    Judecătorii şi procurorii susţin că modificarea pensiilor lor ar încălca
    independenţa justiţiei. Coaliţia de guvernământ PSD-PNL vrea să crească,
    treptat, vârsta de pensionare pentru judecători şi procurori până la 65 de ani,
    iar pensia să fie calculată pe baza veniturilor din mai mulţi ani, nu doar din
    ultimul an de activitate.

    Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a
    transmis că respectă dreptul la liberă exprimare al magistraţilor, dar a
    insistat că dialogul este soluţia rezolvării oricărei probleme a sistemului
    judiciar, nu protestul. Reformarea cadrului legislativ referitor la pensiile de
    serviciu, aşa-numitele pensii speciale, a fost promisă Uniunii Europene de
    autorităţile române în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Pe
    de altă parte, joi, proiectul de lege privind desfiinţarea pensiilor speciale pentru
    senatori şi deputaţi a primit raport favorabil, cu majoritate de voturi, în
    Comisia de specialitate a Parlamentului. Preşedintele comisiei, deputatul
    social-democrat Eugen Bejinariu, a precizat că, dacă vor fi identificate
    elemente de neconstituţionalitate ale propunerii, vor fi găsite alte soluţii
    pentru reducerea sau eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor.



    Măsuri anunțate de Guvernul de la București


    Preţurile la unele produse alimentare de bază se
    vor putea diminua în perioada următoare, a anunţat, joi, premierul Marcel
    Ciolacu. El susţine că această scădere nu va pune presiune pe producătorii
    români. Marcel Ciolacu a afirmat că a primit răspunsul de la marile lanţuri de
    magazine privind schema de reducere a adaosurilor comerciale. Este vorba de o
    listă care conţine produse de primă necesitate, cum ar fi pâinea, lactatele,
    carnea, ouăle, făina, mălaiul, uleiul, legumele şi fructele.

    Tot joi, Guvernul
    a discutat, într-o primă lectură, schema de ajutor de stat pentru producătorii
    români de materiale de construcţii. În principiu, se doreşte ca, pe piaţa
    internă, să apară mai multe materiale produse în ţară la preţuri competitive şi
    în felul acesta să fie redus importul de materiale de construcţii. Acum, peste
    70% din materialele folosite sunt din import, iar Guvernul vrea să reducă acest
    procent. Bugetul pentru acest an al schemei de ajutor ar putea să fie de 150 de
    milioane de euro, dar ultimul cuvânt îl va avea Ministerul de Finanţe.

    De
    asemenea, Executivul a aprobat, acordarea unor ajutoare de urgenţă pentru sprijinirea
    populaţiei afectate de inundaţii, alunecări de teren şi fenomene meteorologice
    periculoase, în limita sumei de 1,4 milioane de euro. Gospodării din centru, sud-vest şi sud au fost afectate,
    în această lună, de precipitaţii abundente. A fost nevoie de sprijinul şi
    intervenţia pompierilor militari pentru înlăturarea efectelor negative generate
    de vremea rea.



    Plan de dezvoltare a zăcămintelor de gaze din zona
    românească a Mării Negre


    OMV Petrom şi Romgaz au aprobat planul de
    dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi
    Pelican Sud din zona românească a Mării Negre. Agenţia
    Naţională pentru Resurse Minerale urmează să confirme acest plan. Investiţia se
    ridică la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare, iar producţia totală va
    fi de 100 de miliarde de metri cubi, echivalentă cu cererea anuală de gaze naturale
    pentru 4,3 milioane de gospodării. Potrivit conducerii OMV Petrom, în 2027, ar urma să fie extrase primele cantităţi
    de gaze prin proiectul Neptun Deep, iar România va deveni cel mai mare
    producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Proiectul va dura
    aproximativ două decenii, iar veniturile aduse la bugetul de stat vor sprijini
    dezvoltarea României. OMV Petrom afirmă că veniturile estimate ale statului
    român ar fi de 20 de miliarde de euro.

  • Jurnal românesc – 26.11.2014

    Jurnal românesc – 26.11.2014

    Proiectul bugetului de stat pentru 2015 va fi înaintat Parlamentului pe 10 decembrie, după ce va fi discutat, săptămâna viitoare, cu reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale, a anunţat premierul Victor Ponta. El a subliniat că bugetul pe anul viitor nu prevede majorări de taxe sau impozite, dar include indexarea pensiilor şi menţinerea cotei unice. În ceea ce priveşte restructurarea Guvernului, Victor Ponta a precizat că intenţionează să se prezinte în Parlament cu o formulă modificată a cabinetului care va include şi membri ai Partidului Liberal Reformator, condus de Călin Popescu-Tăriceanu.



    Presedintele ales al Romaniei, Klaus Iohannis, va face vineri o vizita la Chisinau, la invitatia presedintelui Nicolae Timofti, a anuntat purtatorul de cuvant al Presedintiei de la Chisinau, Vlad Turcanu. Vizita Lui Iohannis coincide cu ultima zi de campanie pentru alegerile parlamentare din Rep.Moldova, care vor avea loc pe 30 noiembrie. Şi noul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, a anunţat că prima vizită în calitate de şef al diplomaţiei române va fi la Chişinău pe 1 decembrie, de Ziua Nationala a Romaniei, la o zi dupa scrutin. Aurescu a subliniat ca aceste alegeri reprezintă un moment istoric pentru Rep.Moldova, care trebuie să marcheze consolidarea parcursului ireversibil spre Europa şi continuarea reformelor democratice..



    Cetăţenii români ale căror bunuri au fost trecute în proprietatea statului bulgar ca urmare a aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria vor primi despăgubiri băneşti, au decis, marţi, deputaţii prin adoptarea Legii pentru acordarea de compensaţii proprietarilor de bunuri sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. Potrvit legii, despăgubirile băneşti se vor efectua în ordinea cronologică a emiterii hotărârilor comisiilor judeţene, în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu 2015. Cuantumul unei tranşe anuale nu poate fi mai mic de 20 de mii de lei. În cazul în care suma ce trebuie plătită este mai mică decât 20.000 de lei, aceasta va fi achitată integral, într-o singură tranşă. Sumele aferente despăgubirilor se vor majora/actualiza prin decizia preşedintelui ANRP cu inflaţia aferentă perioadei dintre momentul emiterii hotărârilor comisiilor judeţene şi data intrării în vigoare a legii.



    Revista National Geographic a ales Maramureşul între primele 20 de destinaţii turistice ale lumii în 2015. Specialiştii de la celebra publicaţie americană invită la o călătorie “ce nu trebuie ratată” în ceea ce numesc “o lume a lemnului”, pentru a trăi o experienţă unică în Europa. Autoritatile locale sustin ca va creste numarul de turişti care vor să viziteze Maramuresul, o zona unde sunt pastrate la loc de cinste tradiţiile, portul, obiceiurile, bisericiile din patrimoniul Unesco. La acestea se adauga si alte frumuseti precum Cimitirul Vesel de la Sâpânţa şi, poate, cea mai sălbatică vale din Europa, Valea Vaserului.



    Colecţii din muzee şi instituţii de artă din România pot fi vizitate, în premieră, din 25 noiembrie pe platforma Google Cultural. Printre acestea figureaza trei dintre cele mai importante muzee din Romania, Muzeul National Brukental, complexul National Muzeul Astra din Sibiu, Muzeul National al Taranului Roman din Bucuresti. Pot fi vizonate peste 800 de exponate din colecţii, de la picturi, desene, obiecte de artă populară, artefacte religioase, la fotografii şi documente. Mai mult, o selecţie de obiecte de artă au fost imortalizate la înaltă rezoluţie, permiţând reliefarea celor mai mici detalii.