Radio România Internațional

Tag: vizita oficiala

  • Președintele Klaus Iohannis face o vizită oficială în Ungaria

    Președintele Klaus Iohannis face o vizită oficială în Ungaria

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, face, astazi, o vizită în Ungaria la invitaţia omologului ungar Katalin Novák. Este prima vizită oficială a unui președinte român în Ungaria din ultimii 14 ani.

    Vizita are loc în contextul unei dinamici crescute a contactelor la nivel înalt, după vizita oficială efectuată de preşedintele Katalin Novák la Bucureşti, în septembrie 2022, şi participarea la cel de-al 8-lea Summit al Iniţiativei celor Trei Mări, găzduit de preşedintele Românei în septembrie 2023, a transmis Administraţia prezidenţială de la Bucureşti. Cei doi oficiali vor discuta despre stadiul relaţiei de Parteneriat Strategic şi despre perspectivele de dezvoltare a acestuia, precum şi despre modalităţile concrete de aprofundare a dialogului bilateral, precizează sursa citată.

    In cadrul discuţiilor, vor fi abordate teme precum Parteneriatul Strategic dintre cele două ţări, deschiderea României pentru o cooperare constructivă, pragmatică şi transparentă cu Ungaria, în vederea dezvoltării de proiecte de interes comun şi a obţinerii de rezultate concrete, pe baza şi în spiritul principiilor şi valorilor incluse în documentele fundamentale care definesc parametrii relaţiei bilaterale.

    Cei doi preşedinţi vor analiza situaţia actuală la nivel regional, european şi global, prin prisma războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, cu accent pe implicaţiile de securitate, energetice, alimentare şi privind lanţurile de distribuţie. În acest context, vor fi abordate şi măsurile de sprijin pentru cei mai afectaţi parteneri din regiune, în special Republica Moldova.

    În ceea ce priveşte agenda europeană, se vor discuta priorităţile Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pe care Ungaria o va deţine în a doua parte a anului 2024

  • Ministrul român de externe, Luminiţa Odobescu, a efectuat, luni, o vizită oficială la Berlin

    Ministrul român de externe, Luminiţa Odobescu, a efectuat, luni, o vizită oficială la Berlin

    Ministrul român al Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a efectuat luni o vizită oficială la Berlin, în cadrul căreia a avut întrevederi cu omologul german, Annalena Baerbock, şi consilierul pentru afaceri europene al cancelarului federal german, Undine Ruge.

    Ministrul român a punctat, în cadrul convorbirii cu omologul german, importanţa dezvoltării relaţiei economice solide între cele două ţări, subliniind necesitatea impulsionării proiectelor economice comune şi de valorificare a potenţialului investiţional german în domenii importante ale economiei româneşti: infrastructură, energie, agricultură şi industria alimentară, economie circulară, digitalizare, industria de apărare.

    Discuţiile au evidenţiat necesitatea coordonării celor două ţări a poziţiilor pe teme de actualitate de pe agenda europeană şi internaţională, având în vedere crizele multiple generate de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, ppotrivit unui comunicat MAE.

    Şefa diplomaţiei române a condamnat, din nou, atacurile Federaţiei Ruse împotriva populaţiei şi a infrastructurii civile, inclusiv a porturilor ucrainene de pe Dunăre, în apropierea frontierei cu ţara noastră. Referitor la atacurile din cursul nopţii de 3 spre 4 septembrie, oficialul român a precizat că acestea nu au generat ameninţări militare directe la adresa teritoriului naţional sau a apelor teritoriale ale României. Ministerul Apărării Naţionale a luat măsuri de vigilenţă întărită în spaţiul naţional terestru, maritim şi aerian şi contribuie la consolidarea posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic, conform planurilor naţionale şi aliate, a informat Luminiţa Odobescu.

    MInistrul român a pledat pentru continuarea acordării unui sprijin european consistent Republicii Moldova, în vederea consolidării rezilienţei sale în faţa ameninţărilor curente, inclusiv prin intermediul Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, iniţiativă lansată de România, Germania şi Franţa.

    Aderarea României la spaţiul Schengen a fost un alt subiect aflat pe agenda discuţiilor, mai precizează MAE.

    Luminiţa Odobescu a menţionat stadiul demersurilor părţii române, iar şeful diplomaţiei germane şi consilierul pentru afaceri europene al Cancelarului federal au reiterat sprijinul ferm al Germaniei pentru realizarea acestui obiectiv major al României, mai precizează sursa citată..

  • Gheorghe Cârciu – vizită oficială în Ucraina

    Gheorghe Cârciu – vizită oficială în Ucraina

    Secretarul de stat Gheorghe Cârciu face, între 7-9 mai, o vizită oficială în Ucraina.

    Împreună vom putea face lucruri minunate şi necesare comunităţii! a declarat secretarul de stat Gheorghe Cârciu in cadrul primei zile a vizitei.

    Delegația Departamentului Românii de Pretutindeni (DRP), alături de consulul general, doamna Irina Loredana Stănculescu, a avut ieri, 7 mai, o întâlnire, găzduită de Consulatul General al României în Cernăuți, cu elevii și studenții români din regiune.

    Discuțiile s-au concentrat pe actuala sesiune de finanțare nerambursabilă, care se încheie pe data de 30 iunie, cei prezenți fiind încurajați să depună cât mai multe proiecte în beneficiul comunității. Taberele ARC din acest an, programul de granturi al instituției noastre dar și susținerea învățământului în limba română au fost o serie de alte subiecte dezbătute de către cei prezenți.

    Reprezentanții DRP au vizitat, de altfel, și MuzeulMaximilian Hacman din Oprişeni , transmițând astfel un mesaj important – DRP este alături de românii din Ucraina!, scrie DRP pe pagina sa de facebpook.

  • Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, vizită oficială în România

    Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, vizită oficială în România

    Preşedintele României, Klaus Iohannis l-a primit, miercuri, la Palatul Cotroceni, pe omologul său german, Frank-Walter Steinmeier, aflat în vizită oficială în țara noastră.

    În cadrul discuțiilor, au fost abordate modalităţile concrete de dezvoltare şi aprofundare ale relaţiei româno-germane; perspectivele consolidării cooperării economice dintre cele două ţări, (Germania fiind primul partener comercial al României şi al treilea investitor în economia românească); stimularea investiţiilor reciproce şi aprofundarea cooperării sectorială, potrivit aceleiași surse.

    O atenţie specială a fost acordată evoluţiilor securităţii regionale, europene şi euroatlantice, generate de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Cei doi președinți au abordat, în context, sprijinul acordat Ucrainei şi refugiaţilor ucraineni, securitatea energetică, măsurile de consolidare a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice, coordonarea poziţiilor în plan regional, european şi în pregătirea Summitului NATO de la Madrid.

    Este crucial ca sprijinul Uniunii Europene şi al statelor membre să continue atât pentru Ucraina, cât şi pentru refugiaţii ucraineni. Am prezentat măsurile luate de România pentru a sprijini economia Ucrainei, greu încercată de război, prin facilitarea tranzitului prin ţara noastră al mărfurilor ucrainene, inclusiv al produselor alimentare către pieţe terţe. Am abordat, de asemenea, necesitatea adoptării de noi sancţiuni pentru Rusia şi a continuării demersurilor de izolare a acesteia pe plan internaţional. Presiunea trebuie să se intensifice pentru ca Rusia să înceteze invazia şi să pună capăt agresiunii, a spus președintele Iohannis.

    Au fost discutate și aspectele legate de sprijinul activ şi cuprinzător de care au nevoie, în contextul regional actual, statele din Vecinătatea Uniunii Europene, în special Republica Moldova, Georgia şi statele din Balcanii de Vest, inclusiv susţinerea integrării europene a acestora, a mai precizat Administraţia Prezidenţială.

    Vizita oficială a președintelui german la Bucureşti are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la semnarea Tratatului dintre România şi Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa

  • Vizita oficială a ministrului afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, în Republica Croația

    Vizita oficială a ministrului afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, în Republica Croația

    Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, efectuează în perioada 8-9 martie 2018, o vizită oficială în Republica Croația.

    Programul vizitei oficialului român va cuprinde, în data de 8 martie 2018, inaugurarea Consulatului onorific al României de la Split, întâlniri cu autoritățile locale și o întrevedere cu președintele Camerei de Economie a Croației, Luka Burilović. A doua zi, 9 martie 2018, ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, va avea convorbiri oficiale cu viceprim-ministrul și ministrul croat al afacerilor externe și europene, Marija Pejčinović Burić, precum şi întrevederi cu președintele Republicii Croația, Kolinda Grabar-Kitarović, cu prim-ministrul Andrej Plenković și cu președintele Parlamentului, Gordan Jandroković.

    Programul include și o vizită la Biserica Ortodoxă Română din Zagreb, pusă la dispoziția comunității românești de către Biserica Catolică din Croația, precum și o întâlnire cu membri ai conducerii Asociației românilor din Croația.

    Cu prilejul vizitei va fi semnat un Protocol de colaborare între Ministerul afacerilor externe al României și Ministerul afacerilor externe și europene al Republicii Croația.

  • Retrospectiva săptămânii 26.03 – 01.04.2017

    Retrospectiva săptămânii 26.03 – 01.04.2017

    Vizita oficială la Bucureşti a moştenitorului
    Coroanei britanice



    Chiar în ziua în care
    procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană devenea oficial,
    odată cu activarea de către Londra a articolului 50 din Tratatul de funcţionare
    a forului comunitar, moştenitorul Coroanei britanice începea o vizită oficială
    la Bucureşti, parte a unui turneu european.


    Tot ce am vrut să fac în ultimii 20 de
    ani de când vizitez România a fost să-i ajut pe români să îşi aducă aminte de
    unicitatea culturii lor, de moştenirea arhitecturală şi, mai presus de toate,
    de potenţialul lor în lumea de astăzi. Îmi amintesc cât de afectat am fost când
    am aflat ce au îndurat românii în timpul regimului comunist şi de distrugerile
    făcute atunci la nivel uman şi cultural.     Este declaraţia făcută de prinţul
    Charles cu prilejul primirii din partea preşedintelui Klaus Iohannis a Ordinului Naţional Steaua
    României în Grad de Mare Cruce.

    Şeful statului a apreciat în mod deosebit
    dedicaţia şi implicarea Prinţului Charles în activităţi caritabile în România,
    dar şi contribuţia la promovarea imaginii ţării noastre în lume: Implicarea
    Alteţei Voastre Regale în numeroase proiecte de reabilitare a satelor, în promovarea
    produselor locale, în acţiuni de pregătire şi formare tradiţională
    meşteşugărească a reprezentat o contribuţie valoroasă la conştientizarea unui
    stil de viaţă în care natura, tradiţia şi omul cu deprinderi moderne pot
    coexista armonios. De asemenea, suntem recunoscători alteţei Voastre Regale
    pentru că, de fiecare dată când vorbiţi despre România şi cetăţenii noştri, vă
    exprimaţi admiraţia pentru bogăţiile spirituale şi culturale româneşti.

    Vizita, a doua oficială în România a
    Prinţului de Wales, a mai inclus discuţii cu premierul Sorin Grindeanu, unul dintre
    subiectele abordate fiind dezvoltarea şi aprofundarea parteneriatului strategic
    între România şi Marea Britanie, bazat pe o cooperare intensificată în sfera
    securităţii şi pe legăturile economice importante. Prinţul Charles s-a mai
    întâlnit cu membrii familiei regale române.




    România nu susţine o UE a
    cercurilor concentrice de integrare şi nici o Europă cu mai multe viteze, care ar putea duce la o creştere a diviziunilor sociale şi economice
    între statele membre, a reiterat, preşedintele Klaus Iohannis, poziţia
    Bucureştiului, în Malta – ţară ce deţine preşedinţia rotativă a Uniunii. În
    discursul ţinut la Congresul Partidului Popular European, şeful statului român
    a apreciat că Uniunea este într-un moment de cumpănă, cu crize complexe, de o
    intensitate fără precedent. Atacurile teroriste, migraţia, naţionalismul,
    populismul, Brexit-ul şi, mai mult decât orice, escaladarea euroscepticismului
    au devenit provocări majore, a subliniat Klaus Iohannis. La Bucureşti,
    autorităţile române au anunţat că principalul obiectiv al României în cadrul negocierilor pentru Brexit este
    respectarea drepturilor cetăţenilor români care lucrează şi studiază în Marea
    Britanie. Potrivit estimărilor, în Regatul Unit trăiesc peste 250.000 de
    români.


    La Bucureşti, procurorul general şi
    procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu vor fi schimbaţi din
    funcţie.



    Procurorul
    general, Augustin Lazăr şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie,
    Laura Codruţa Kovesi, nu vor fi schimbaţi din funcţie. Ministrul Justiţiei,
    Tudorel Toader, a declarat că a realizat evaluarea şefilor celor două
    instituţii personal, fără ingerinţă sau presiune de la nimeni străin de
    Ministerul Justiţiei. El a explicat că DNA şi-a arogat competenţa de a efectua
    o anchetă într-un domeniu ce excedează cadrul legal în anchetarea ordonanţei de
    urgenţă 13, dar magistraţii Curţii Constituţionale au restabilit echilibrul
    între puterile statului, prin decizia dată. Amintim că, prin Ordonanţa de urgenţă 13, executivul PSD – ALDE a încercat să
    modifice legislaţia penală anticorupţie, fapt ce a dus la ample manifestaţii de
    stradă. Ministrul a mai anunţat că trebuie avută, însă, în vedere o monitorizare a
    activităţii procurorilor.

    Tudorel Toader: Ceea ce considerăm oportun, în
    spiritul exigenţelor statului de drept este necesitatea instituirii unei atente
    monitorizări a unei obligaţii de raportare a activităţii pe care o desfăşoară
    procurorii, de la DNA, DIICOT, Parchetul de pe lângă Înalta Curte, autoritate
    pe care trebuie să o exercite ministrul justiţiei şi, repet, o voi exercita,
    fără ingerinţe în independenţa procurorului de a da soluţii.

    Din poziţia de susţinător declarat al eforturilor pe care
    procurorii le fac în combaterea corupţiei, preşedintele Klaus Iohannis spune că
    este mulţumit de activitatea procurorului general şi a procurorului şef al DNA.
    Şeful statului nu împărtăşeşte opinia ministrului Justiţiei cu privire la
    presupusele derapaje ale DNA: Chiar
    mă aştept de la domnul ministru să sprijine Ministerul public, pe procurorul
    general, pe procurorul şef DNA, pe procurorul şef DIICOT, ca să îşi
    îndeplinească mai bine misiunile. Dacă lucrează împreună în ceea ce am numit
    cooperare loială, Ministerul Justiţiei cu Ministerul public, lucrurile pot
    merge numai înspre bine, altfel decât la începutul anului, când Ministerul
    Justiţiei şi Ministerul public au avut poziţii divergente în privinţa
    ordonanţei 13    .

    Premierul Sorin Grindeanu a cerut să fie informat
    constant în legătură cu rezultatele monitorizării continue a activităţii
    procurorilor şi a dat asigurări că Guvernul este angajat ferm în lupta
    anticorupţie.

  • Prinţul Charles în România

    Prinţul Charles în România

    Nu sunt mulţi străinii celebri pe care românii să-i fi adoptat, aproape, şi să-i perceapă ca pe unii de-ai lor. Iar cel mai ilustru dintre aceştia e moştenitorul Coroanei Britanice, Prinţul Charles, care, de două decenii, vine frecvent în România, unde e şi contribuabil, fiindcă şi-a şi cumpărat aici câteva imobile. Pasionat de natura şi arhitectura Transilvaniei, el a creat o fundaţie ce promovează clădirile de patrimoniu – case, cetăţi, biserici fortificate – din aşezările fondate de coloniştii saxoni veniţi acolo în Evul Mediu.



    Miercuri, preşedintele Klaus Iohannnis l-a decorat cu Ordinul Naţional “Steaua României” în Grad de Mare Cruce, în semn de preţuire pentru activitatea sa în România şi pentru promovarea imaginii acesteia în lume. Moştenitorul Coroanei a salutat buna relaţie dintre cele două ţări şi şi-a mărturisit, din nou, afecţiunea profundă faţă de români. “Tot ce am vrut să fac în ultimii 20 de ani, de când vizitez România, a fost să-i ajut pe români să îşi aducă aminte de unicitatea culturii lor, de moştenirea arhitecturală şi, mai presus de toate, de potenţialul lor în lumea de astăzi” – şi-a rezumat el crezul.



    Cu premierul Sorin Grindeanu, Prinţul a discutat despre situaţia românilor din Marea Britanie după Brexit, despre relaţiile politice şi militare dintre cele două ţări, aliate în cadrul NATO, şi despre armonizarea poziţiilor lor pe marile teme de politică externă. Pasionat de tradiţiile populare, Prinţul de Wales a mers şi la Muzeul Naţional al Satului din Bucureşti, unde s-a declarat încântat de casele vechi ţărăneşti şi de obiceiurile tradiţionale, a dansat alături de un ansambu popular, a salutat meşterii şi a zăbovit cu fiecare, interesându-se de tehnica şi materialele folosite.



    În faţa unei case tradiţionale aduse din Delta Dunării, Prinţul Charles a fost întâmpinat de fostul multiplu campion olimpic şi mondial la caiac-canoe Ivan Patzaichin, care i-a dăruit o vâslă cu semnătura sa. Directoarea instituţiei, Paula Popoiu, nu şi-a ascuns nici emoţia, nici bucuria: “Prinţul Charles a venit la Muzeul Satului. Mi-a spus acum, la plecare, că Muzeul nostru este magnific, că se va întoarce cândva în acest muzeu. Mi se pare fantastic ca un om atât de important şi care face aşa de mult pentru România şi pentru promovarea tradiţiilor să vină aici, în muzeu, şi să spună că este magnific.”



    Agenda vizitei oficiale a Prinţului a inclus şi o întâlnire cu Patriahul Bisericii Ortodoxe Române (confesiune majoritară), Daniel, precum şi o cină, practic, în familie, cu propria sa verişoară îndepărtată, Principesa Margareta, custodele Coroanei României. Prima născută dintre cele cinci fiice ale ultimului Suveran al României, Mihai I (1940 – 1947), aceasta conduce Casa Regală după ce, acum un an, Majestatea Sa, nonagenar şi grav bolnav, s-a retras din viaţa publică.

  • UPDATE Vizita ministrului delegat Maria Ligor în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

    UPDATE Vizita ministrului delegat Maria Ligor în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

    UPDATE Maria Ligor a transmis la întâlnirea cu românii din Londra că autoritățile române monitorizează cu mare atenție eventualele incidente care pot fi considerate acțiuni xenofobe sau discriminatorii. Ministrul delegat a recomandat semnalarea oricăror asemenea derapaje Ambasadei României din Regatul Unit, informeayă Agerpres.



    De asemenea, Maria Ligora a vorbit şi despre efectul votului pentru ieşirea Marii Britanii din UE: “Ministrul delegat s-a referit mai ales la interesul pe care autoritățile române îl au în a monitoriza îndeaproape situația din Marea Britanie și eradicarea efectelor operaționalizării deciziei de retragere din Uniunea Europeană asupra situației românilor aflați în această țară. De asemenea, a indicat faptul că până la ieșirea Marii Britanii din UE, aceasta rămâne stat membru, cu toate drepturile și obligațiile care decurg din acest statut, inclusiv în ceea ce privește libertatea de circulație, una dintre cele patru libertăți fundamentale pe care se sprijină funcționarea Pieței Interne”, se arată în comunicatul MAE.



    ———–


    În prima vizită în calitate de ministru delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor s-a deplasat în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în perioada 14-15 iulie 2016.



    Pe fondul schimbărilor produse în componența guvernului britanic, ministrul delegat s-a întâlnit, în prima zi a vizitei, cu Președintele Comisiei pentru afaceri interne din Camera Comunelor, Keith Vaz. În cadrul discuției au fost abordate teme legate de implicațiile rezultatului referendumului din 23 iunie 2016 pentru cetățenii români aflați in Regatul Unit.



    Ministrul delegat s-a referit mai ales la interesul pe care autoritățile române îl au în a monitoriza îndeaproape situația din Marea Britanie şi eradicarea efectelor operaționalizării deciziei de retragere din Uniunea Europeană asupra situației românilor aflați in această țară. De asemenea, a indicat faptul că până la ieșirea Marii Britanii din UE, aceasta rămâne stat membru, cu toate drepturile si obligațiile care decurg din acest statut, inclusiv în ceea ce privește libertatea de circulație, una dintre cele patru libertăți fundamentale pe care se sprijină funcționarea Pieței Interne.



    Ministrul delegat a mai arătat că România urmărește îndeaproape apărarea intereselor românilor din Marea Britanie. A solicitat, de asemenea, cooperarea autorităților britanice în vederea sancționării oricăror acte care ar putea fi considerate discriminatorii sau xenofobe la adresa cetățenilor europeni sau altor străini aflați în Regatul Unit.



    Deputatul britanic s-a referit la situația politică volatilă de la Londra şi rolul Parlamentului britanic în noul context creat de referendum. A apreciat contribuția semnificativă şi implicarea românilor din Marea Britanie la dezvoltarea societății gazde. Cei doi au convenit organizarea, cu sprijinul Ambasadei României în Marea Britanie, a unei întâlniri a parlamentarului britanic cu membrii comunității românești din Londra, pentru a le răspunde direct la întrebări.




  • Vizita oficială în Spania a ministrului delegat pentru românii de peste hotare

    Vizita oficială în Spania a ministrului delegat pentru românii de peste hotare

    Vizita ministrului delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a continuat joi, 29 octombrie, la Castellon de la Plana, unde a avut loc întâlnirea cu primarul oraşului, Amparo Marco Gual, şi cu consiliul local în care a fost ales şi un român.


    În contextul în care, în această regiune trăieşte una dintre cele mai importante comunităţi de români din Spania, în prezența ministrului delegat, s-a semnat convenţia de colaborare privind desfăşurarea programului Limbă Civilizaţie şi Cultură Românească în municipalitatea Castellon de la Plana.



    În cadrul conferinţei de presă comune, ministrul delegat a declarat: Continuarea acestui curs este în sine o confirmare a utilităţii lui. Prin intermediul acestui curs, românii îşi pot păstra identitatea naţională şi prin intermediul folosirii limbii române. În acelaşi timp, copii de altă naţionalitate pot avea acces la un patrimoniu cultural excepţional, care merită cunoscut şi promovat. Integrarea românilor se poate face aici simultan cu păstrarea elementelor identitare.”


    ———



    În continuarea vizitei oficiale în Spania, ministrul delegat Angel Tîlvăr, s-a întâlnit cu Angel Viveros Gutierrez, primarul din Coslada, unde locuiesc aproximativ 16.000 de români, reprezentând aproape 20% din populația localității. Discuțiile s-au axat pe contribuția pe care comunitatea românească de aici o are la dezvoltarea localității.


    În acest context, a fost subliniat faptul că profilul comunității românilor din Coslada oferă premisele unei bune integrări și a unei implicări active în viața socio-economică a regiunii.



    Ministrul delegat a evidențiat nevoia păstrării elementelor de identitate specifice comunității românilor, care trebuie încurajate simultan cu programele de integrare a acestora în societatea spaniolă.


    ,,Proiectul Europa Direct trebuie să continue, deoarece respectarea valorilor europene reprezintă un liant între comunitatea românilor și alte comunități care își au rezidența în zonă. Totodată, asociațiile de români trebuie sa fie parteneri în programele și proiectele pe care primăria le derulează cu sprijinul comunității de români”, a arătat Angel Tîlvăr.


    A doua întâlnire oficială a ministrului delegat a avut loc la Ministerul Muncii și Securității Sociale, cu vice-ministrul și secretarul general pentru Imigrație și Emigrație, Marina del Corral Tellez.



    Întrevederea a prilejuit un schimb de bune practici vis-a-vis de felul în care guvernele se pot implica în eliminarea efectelor secundare ale emigrației și în păstrarea legăturilor cu comunitățile nou formate. În acest sens, ministrul delegat a subliniat importanța Congresului Românilor de Pretutindeni, care urmează a fi organizat în România. Acesta poate deveni un instrument de lucru la fel de util pe cât este Consiliul pentru Susținerea Cetățenilor Spanioli Emigranți.




    Vizita oficială în Spania a ministrului delegat pentru românii de peste hotare Angel Tîlvăr a debutat cu întrevederea pe care demnitarul român a avut-o cu Carlos Izquierdo Torres, ministru pentru politici sociale şi familie în Guvernul Comunităţii Madrid.



    Cei doi oficiali au discutat despre importanţa pe care comunitatea românească o are ca liant între cele două ţări, precum şi despre sprijinul pe care guvernul madrilen îl oferă în vederea integrării românilor în societatea spaniolă.



    În marja întâlnirii, ministrul delegat a declarat că “integrarea şi păstrarea identităţii naţionale sunt procese complementare, care necesită sprijin şi protecţie. Mă bucur că am căzut de acord asupra necesităţii unei mai bune informări a comunităţii românilor în ceea ce priveşte posibilitatea lor de a primi sprijin, atât colectiv cât şi individual. Împreună cu domnul ministru Carlos Izquierdo Torres am decis iniţierea unui parteneriat care să aibă ca prim obiectiv elaborarea unui studiu aprofundat, bazat pe metodologie sociologică. Acest lucru ne va permite să luăm în continuare cele mai bune decizii, ţinând seama de nevoile reale ale comunităţii de români”.



    În cadrul întrevederii a fost abordată, de asemenea, tematica traficului de persoane şi s-au stabilit modalităţile de colaborare în acest sens.




  • Retrospectiva săptămânii 08.02 – 14.02.2015

    Retrospectiva săptămânii 08.02 – 14.02.2015

    Preşedintele Klaus Iohannis, la Bruxelles



    România înţelege pericolul sporit al conflictului armat din Ucraina vecină şi se implică în soluţionarea acestuia, a declarat, la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis, la prima sa participare la Consiliul European. El a subliniat că singura soluţie pentru criza ucraineană este cea politică, bazată pe dialog şi care urmăreşte încetarea vărsării de sânge. Avem speranţe reînnoite că respectarea independenţei, integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei va deveni o prioritate pentru toţi participanţii la negocierile în format internaţional, inclusiv pentru Rusia, a afirmat înaltul oficial român. Preşedintele Iohannis a mai spus că la Consiliul European s-a adoptat, în numele României, o declaraţie referitoare la combaterea terorismului, menţionând că măsurile care vor fi decise trebuie aplicate fără diferenţe de tratament între statele membre Schengen şi cele non Schengen, aşa cum este cazul României. Această declaraţie pune accent pe asigurarea securităţii cetăţenilor, prevenirea radicalismului de orice fel şi cooperarea cu partenerii internaţionali ai UE. În marja Consiliului, şeful statului s-a întâlnit cu cancelarul german, Angela Merkel, şi cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, cel ca l-a invitat pe preşedintele român să facă o vizită la Kiev. Tot săptămâna aceasta, preşedintele Iohannis a discutat, la Paris, cu omologul său francez, Francois Hollande. Agenda întâlnirii a fost dominată de parteneriatul strategic bilateral, situaţia din Ucraina şi evoluţiile economice din UE. De asemenea, şeful statului a discutat cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Franţa.




    Premierul Victor Ponta, o importantă vizită la Washington



    Premierul român, Victor Ponta, aflat într-o vizită oficială în SUA, a reafirmat preocuparea Bucureştiului pentru întărirea cooperării cu Washingtonul în domeniul apărării. Ideea a fost exprimată în discuţia pe care premierul Ponta a avut-o cu secretarul american al aparării în funcţie în acel moment, Chuck Hagel, cel care, între altele, a apreciat contribuţia Romaniei la intervenţiile militare internaţionale, în special în Afganistan, şi excelenta colaborare bilaterală în aceste operaţiuni. Pe de altă parte, o misiune economică a Departamentului Comerţului din SUA va veni, în mai, în România, pentru a studia oportunităţi de afaceri în domeniul tehnologiei informatice şi al securităţii cibernetice – au stabilit premierul Ponta şi secretarul american al Comerţului, Penny Pritzker. Cei doi au evaluat si progresele făcute în aplicarea Planului de acţiune bilaterală de îmbunătăţire a mediului de afaceri în România. Într-o altă întâlnire importantă, cea cu directorul CIA, John Brennan, au fost subliniate progresele din cadrul Parteneriatului strategic România-SUA. Directorul CIA a apreciat relaţia de colaborare cu SRI şi SIE şi a lăudat rolul asumat de România în regiune. Vizita, a precizat Guvernul de la Bucureşti, a avut şi o importantă componentă economică. De altfel, Ponta a prezidat, la Washington, o masă rotundă organizată de American-Romanian Business Council.




    Justiţia şi politicienii



    Unul dintre cei mai influenţi politicieni români ai ultimului deceniu, Elena Udrea, fost ministru al dezvoltării regionale şi turismului, a fost arestată preventiv, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis propunerea procurorilor anticorupţie. Ea este acuzată, între altele, de trafic de influenţă, într-un mega-dosar judiciar în care sunt implicaţi mai mulţi foşti ministri şi în care sunt cercetate contracte cu licenţe IT destinate sistemului de educaţie. Anterior, plenul Camerei Deputaţilor a aprobat mai multe cereri pe numele Elenei Udrea de încuviinţare a începerii urmăririi penale şi, respectiv, de reţinere şi arestare, în condiţiile în care ea mai este anchetată într-un alt dosar cunoscut. Ca semn al influenţei şi notorietăţii sale, Udrea a fost cel mai apropiat colaborator al fostului preşedinte, Traian Băsescu, la a cărui succesiune a şi candidat, în noiembrie 2014. Tot săptămâna aceasta, Senatul a aprobat încuviinţarea începerii urmăririi penale faţă de un fost ministru al Economiei, Ion Ariton, acuzat de abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite. În aceeaşi zi, Senatul a respins, însă, cererea formulată de procurori în cazul lui Varujan Vosganian, tot un ex-ministru al Economiei, acuzat de constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare. Controversatul vot intervine în contextul în care, în recentul raport pe justiţie al Comisiei Europene, Parlamentul de la Bucureşti a fost criticat fiindcă obstrucţionează anchetele judiciare. Votul din Senat a stârnit nemulţumirea şefului statului, Klaus Iohannis.




    Dezacorduri cu creditorii internaţionali



    Neîntelegerile asupra liberalizării preţului la gaze şi a privatizării unor companii energetice au făcut ca vizita la Bucureşti a delegaţiei creditorilor internaţionali – FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană – să se incheie fără obişnuita scrisoare de intenţie. Premierul Victor Ponta a declarat că liberalizarea ar însemna o creştere prea mare a tarifelor la gaze, atât pentru populaţie, cât şi pentru agenţii economici. În privinţa companiilor energetice vizate, Ponta a apreciat că restructurarea lor masivă ar duce, în câţiva ani, la reducerea semnificativă a acestui sector în România. Negocierile pe cele două teme restante vor fi reluate în aprilie, a precizat premierul.