Radio România Internațional

Tag: vizita SUA

  • Vizita ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în Statele Unite ale Americii

    Vizita ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în Statele Unite ale Americii

    Ministrul interimar de Externe
    de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, va discuta, luni, la Washington, cu secretarul
    de stat american, Antony Blinken, în cadrul unei vizite de două zile, care
    marchează deschiderea oficială a celei de-a şaptea reuniuni a Dialogului
    Strategic România – Statele Unite.

    Potrivit unui comunicat de presă, Bogdan
    Aurescu va reitera interesul României pentru progrese concrete în ceea ce priveşte
    accederea ţării în programul Visa Waiver, ca obiectiv de mare importanţă pentru
    cetăţenii români.

    Vor fi abordate şi evoluţiile recente în materie de
    securitate, cu accent asupra regiunii Mării Negre şi securităţii pe Flancul
    Estic al NATO.

  • Preşedintele Iohannis, întâlnire cu românii din SUA

    Preşedintele Iohannis, întâlnire cu românii din SUA

    Comunitatea românească este importantă pentru relaţia cu America, a spus preşedintele Klaus Iohannis, care s-a aflat, de duminică, în Statele Unite, unde a participat la cea de-a 72-a sesiune a Adunarii Generale a ONU. Joi, el s-a întâlnit cu românii din Philadelphia, cărora le-a solicitat să contribuie, în continuare, la ceea ce a numit bunăstarea relaţiei dintre Bucureşti şi Washington: “De la început am dat o atenţie deosebită diasporei şi fac această chestiune din convingere. Sunteţi importanţi pentru noi. Sunteţi vitali pentru păstrarea legăturii cu patria şi mă bazez foarte mult pe dumeavoastră şi pe ceilalţi români din Statele Unite ale Americii, atunci când vine vorba despre Parteneriatul Strategic cu Statele Unite.“



    Liderul de la Bucureşti a precizat că, în momentul în care a fost stabilită vizita sa în SUA, după o selecţie atentă a comunităţilor de români, a ales să vină la Philadelphia. În afară de faptul că sunteţi o comunitate de care suntem mândri, aveţi în Philadelphia o istorie extrem de bogată, în primul rând istoria Statelor Unite, a afirmat şeful statului. El a menţionat, cu această ocazie, şi un document despre care a spus că a contribuit la existenţa statului român. Este acea renumită declaraţii de principii care, împreună cu opinia fermă a preşedintelui Woodrow Wilson, a făcut posibilă, de exemplu, Marea Adunare de la Alba Iulia, pe 1 decembrie 1918, Ziua noastră Naţională, a spus Iohannis. El a amintit de întâlnirea sa cu liderul de la Casa Alba, Donald Trump, în prima parte a anului. După această vizită, relaţia noastră a devenit deosebit de puternică şi am reuşit să dăm o nouă dimensiune Parteneriatului strategic dintre România şi SUA, a punctat Iohannis. Şeful statului a precizat că Donald Trump a arătat, la acel moment, că apreciază foarte mult comunitatea de români din Statele Unite.



    Tot în cursul vizitei făcute în Statele Unite, Klaus Iohannis a anunţat că şi-a contramandat vizita pe care urma să o facă în Ucraina vecină, luna viitoare. El a luat această decizie în urma adoptării, în Parlamentul de la Kiev, a Legii educaţiei, care limitează dreptul etnicilor români de a studia limba maternă: “Când am aflat de această Lege am contramandat vizita mea în Ucraina şi am contramandat şi primirea preşedintelui Parlamentului ucrainean, care se anunţase pentru sfârşitul lui septembrie la mine, dând astfel semnale diplomatice extrem de puternice. Întâmplarea a făcut că l-am întâlnit pe preşedintele Porosenko pe holurile ONU şi normal că ne-am salutat şi i-am spus pe scurt aceste lucruri.“



    În replică la Legea Educaţiei votată la Kiev, Parlamentul României a adoptat o declaraţie prin care apreciază că noul act normativ limitează drastic dreptul la educaţie în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, eveniment care a trezit o profundă preocupare şi îngrijorare în România. În Ucraina trăiesc, în prezent, aproximativ 400 de mii de etnici români, majoritatea pe teritoriile româneşti anexate, în 1940, de fosta Uniune Sovietică şi preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor.

  • Relaţii consolidate România – SUA

    Relaţii consolidate România – SUA

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a încheiat o vizită de lucru de cinci zile în SUA, care a culminat, vineri, cu întalnirea pe care a avut-o cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump. Principalele teme de discuţie au fost Parteneriatul strategic româno-american, de la a cărui semnare se împlinesc 2 decenii, lupta împotriva corupţiei, a terorismului sau bugetul alocat Apărării. Cei doi şefi de stat au subliniat că acest Parteneriat trebuie să devină mai puternic şi să definească relaţiile bilaterale, deoarece este foarte important pentru ambele naţiuni. Potrivit liderului de la Bucureşti, Parteneriatul cu SUA a contribuit la ceea ce România este astăzi: o democraţie solidă, cu un sistem economic sustenabil, o Românie care este alături de trupele americane în Afganistan şi în Irak.



    Iohannis a subliniat că relaţiile româno-americane şi legăturile transatlantice sunt vitale. “România este membră a Uniunii Europene şi cred că este în interesul ei şi al dumneavoastră să fie un partener puternic pentru SUA”, i-a spus Klaus Iohannis liderului american, adăugând că împreună cele două ţări vor face această legătură transatlantică mai puternică, mai bună. NATO şi UE nu trebuie să concureze una împotriva celeilalte, ci trebuie să lucreze împreună de aşa natură încât să producă efecte sinergetice, să facă NATO mai puternic, să facă Europa mai puternică, să facă SUA mai puternice, a mai spus şeful statului român. Iohannis a subliniat că România se bazează pe SUA în ceea ce priveşte Flancul estic, pentru că nu poate sta acolo singură fără Statele Unite.



    El a arătat, pe de altă parte, că, parteneriatul româno-american are oportunităţi imense nu doar în chestiuni de siguranţă, dar şi de natură comercială, economică. La rândul său, preşedintele Trump a salutat relaţiile cu România şi a afirmat ca Parteneriatul Strategic acoperă mai multe dimensiuni – culturale, economice şi militare. Liderul de la Casa Albă a mulţumit românilor pentru sprijinul în combaterea terorismului. România, a spus preşedintele SUA, este un membru important al coaliţiei în lupta împotriva ISIS, este cel de al patrulea mare contribuabil cu trupe de luptă în Afganistan.



    Mulţi dintre militarii români au plătit cu viaţa şi America onorează sacrificiul lor, a declarat Donald Trump. Acesta a apreciat, de asemenea, alocarea de către România a 2% din PIB pentru apărare si şi-a exprimat speranţa că şi alte naţiuni membre NATO vor urma exemplul Bucureştiului. Preşedintele american a afirmat explicit angajamentul SUA faţă de Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, prin care toate statele Alianţei sunt solidare cu oricare membru atacat.Liderul de la Casa Albă, care l-a numit pe preşedintele român “un prieten bun al SUA”, a lăudat, pe de altă parte, implicarea omologului său de la Bucureşti în lupta anticorupţie şi pentru apărarea statului de drept. Concluzia întâlnirii între cei doi şefi de stat a fost trasă de Trump într-un mesaj pe Facebook: “A fost o mare onoare să-l primesc la Casa Albă pe preşedintele Klaus Iohannis. Viitorul României şi al relaţiei României cu Statele Unite este foarte, foarte strălucit”.

  • Românii din SUA şi Parteneriatul strategic

    Românii din SUA şi Parteneriatul strategic

    România este cea mai puternică ţară proamericană din Uniunea Europeană şi este dedicată atât Uniunii cât şi Parteneriatului Strategic cu SUA, care reprezintă o garanţie în relaţia cu Statele Unite, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, aflat în vizită la Washington. Şeful statului român a participat, miercuri, la sediul Fundaţiei Heritage, la o dezbatere dedicată aniversării a două decenii de la încheierea parteneriatului strategic bilateral. El a vorbit despre menţinerea NATO şi a relaţiei cu America drept instrumente principale pentru asigurarea securităţii în Europa. Preşedintele a menţionat, de asemenea, dimensiunea de securitate şi apărare a Parteneriatului Strategic româno-american, care a atins un nivel de excelenţă şi care are perspective puternice de dezvoltare, dar si angajamentele comune pentru securitatea transatlantică şi în cadrul NATO.



    Iohannis a amintit că România, ca stat membru al Alianţei, a alocat 2% din PIB pentru Apărare. La rândul său, preşedintele Heritage Foundation, Edwin Feulner, moderatorul sesiunii, a evocat valorile comune pe care fundaţia le împărtăşeşte cu şeful statului român: “protecţia drepturilor individuale, importanţa libertăţii economice, statul de drept şi importanţa libertăţii de exprimare. El a subliniat că relaţiile economice şi de securitate româno-americane se află la un nivel fără precedent în istoria lor. In aceeaşi zi, la întâlnirea cu românii de la ambasada din Washington, preşedintele Iohannis declara că Parteneriatul Strategic România — SUA va fi un subiect important al întâlnirii pe care o va avea vineri cu preşedintele Donald Trump.



    Klaus Iohannis: “Eu îmi doresc foarte mult să avem un prim contact foarte bun cu preşedintele Trump.Vreau să îl conving ca împreună să facem parteneriatul mai solid, mai profund. Cu siguranţă vom discuta despre problemele de securitate pe flancul estic, dar şi despre probleme economice. Avem nevoie în continuare de investitori americani şi de alte lucruri care sunt cu siguranţă şi pe agenda mea şi pe agenda preşedintelui Trump”.



    El a precizat că întâlnirea de la Casa Albă este importantă nu doar la nivel politic, dar şi la nivelul poporului român şi în domeniul relaţiilor economice. Iohannis a exprimat aprecierea sa pentru modul în care românii din SUA s-au integrat cu succes în societatea americană, prin muncă, talent şi onestitate, contribuind considerabil la economia americană şi la întărirea acestui Parteneriat. Totodată, şeful statului a subliniat importanţa utilizării limbii române ca principal simbol al identităţii naţionale, salutând funcţionarea în SUA a peste 100 de şcoli de duminică dedicate inclusiv învăţării limbii române.

  • Jurnal românesc – 08.06.2017

    Jurnal românesc – 08.06.2017

    Preşedintele Klaus Iohannis le-a transmis, miercuri, românilor din SUA că prin ceea ce fac întăresc relaţiile dintre cele două state şi că pot fi ”un catalizator pentru dezvoltarea României”. Şeful statului a afirmat că statul român trebuie să fie în slujba românilor din diaspora, să-i apere şi să le promoveze drepturile şi interesele, amintind şi de progresele înregistrate anul trecut în ceea ce priveşte oferirea de servicii consulare online, simplificarea procedurii de recunoaştere a diplomelor şi susţinerea întoarcerii în ţară prin antreprenoriat. Totodată, în faţa românilor de la ambasada din Washington, Iohannis şi-a exprimat aprecierea pentru modul în care românii din SUA s-au integrat cu succes în societatea americană, prin muncă, talent şi onestitate, contribuind considerabil la economia americană şi la întărirea Parteneriatului Strategic. Totodată, şeful statului a subliniat importanţa utilizării limbii române ca principal simbol al identităţii naţionale, salutând funcţionarea în SUA a peste 100 de şcoli de duminică dedicate inclusiv învăţării limbii române.



    Preşedintele Klaus Iohannis, a adăugat, la finalul întâlnirii cu membri ai comunităţii românilor din SUA, că îl admiră pe Florin Morariu, românul care a devenit cunoscut ca urmare a faptelor sale curajoase din timpul atentatului terorist din 3 iunie de la Londra. “Mi-a plăcut foarte mult şi recunosc că am văzut reportajele şi l-am admirat. E demn de toată aprecierea. Astfel de oameni cu un curaj civic ieşit din comun sunt exemple extraordinar de frumoase şi pentru tânăra generaţie,” a declarat şeful statului. El se află, în perioada 4-9 iunie, într-o vizită în SUA, elementul central fiind întrevederea oficială cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump, vineri.



    Presa locală scrie că sărăcia din România a creat un fenomen nou în ultimii ani: angajaţi ai primăriilor îşi iau concedii fără plată şi pleacă la muncă în străinătate. Vaslui, Bacău sau Neamţ sunt judeţele cele mai afectate. Deficitul de personal din administraţia locală se accentuează, lipsesc din ce în ce mai mulţi oameni calificaţi pentru anumite funcţii, iar pe durate de trei până la cinci luni, nici măcar nu se pot angaja alte persoane, chiar dacă s-ar găsi specialişti. Conform legii, un angajat îşi poate lua concediu fără plată până la trei ani într-un deceniu, iar unii reuşesc astfel să-şi asigure existenţa din munca sezonieră în alte ţări, apoi se întorc la primărie. Deficitul de personal în primării este de circa 15% la nivel de ţară, iar personalul calificat este foarte greu de găsit, în special în domeniile care în privat sunt plătite mai bine, precum IT, construcţii sau financiar.



    15 militari români răniţi în teatrele de operaţiuni internaţionale au fost selecţionaţi din lotul lărgit de 33 de sportivi şi au fost înscrişi în competiţia oficială a jocurilor Invictus Team România – 2017 — a anunţat MapN. Jocurile sunt organizate de Fundaţia cu acelaşi nume, patronată de Prinţul Harry al Marii Britanii, în scopul de a creşte gradul de informare a publicului larg cu privire la problematica veteranilor răniţi în teatrele de operaţiuni şi de a încuraja şi sprijini recuperarea fizică şi reabilitarea acestora. România va participa la întreceri de atletism, ciclism, canotaj în sală, haltere sau tir cu arcul. Ediţia din acest an a jocurilor se va desfăşura în perioada 24-30 septembrie la Toronto, Canada şi va reuni aproape 600 de sportivi, care se vor întrece în cadrul a 12 discipline sportive.

  • Președintele Klaus Iohannis a declarat că îl admiră pe Florin Morariu, românul erou de la Londra

    Președintele Klaus Iohannis a declarat că îl admiră pe Florin Morariu, românul erou de la Londra

    Președintele
    Klaus Iohannis care efectuează, în perioada 4-9 iunie, o vizită în Statele
    Unite ale Americii a participat
    miercuri, la o întâlnire cu membri ai comunității românilor din Washington D.C
    la finalul căreia a răspuns la
    întrebările presei române prezente la eveniment.


    Mi-a plăcut foarte
    mult și recunosc că am văzut reportajele și l-am admirat. E demn de toată aprecierea.
    Astfel de oameni cu un curaj civic ieșit din comun sunt exemple extraordinar de
    frumoase și pentru tânăra generație,     a declarat șeful statului român.




    Scopul vizitei președintelui Klaus Iohannis în Statele Unite
    ale Americii este întrevederea oficială cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump.

  • Preşedintele Iohannis la Washington

    Preşedintele Iohannis la Washington

    Preşedintele român, Klaus Iohannis, se află într-o vizită de lucru de 5 zile în SUA, al cărei element central este întâlnirea, pe 9 iunie, cu omologul său american, Donald Trump. Iohannis este primul şef de stat din Europa Centrală şi de Est care va fi primit, oficial, de noul lider de la Casa Albă In prima zi a vizitei, preşedintele Iohannis a participat, in calitate de invitat de onoare, la Forumul Global al prestigioasei organizaţii American Jewish Committee. Cu acest prilej, el a primit Light Unto the Nations, cea mai înaltă distincţie a organizaţiei, care se decernează unor şefi de stat sau de guvern în semn de recunoaştere pentru impactul internaţional important în domeniul păcii, securităţii, democraţiei şi promovării valorilor umane.



    Preşedintele a dedicat premiul României şi cetăţenilor săi. In discursul său la Forum, Iohannis a spus că întarirea statului de drept, independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie sunt priorităţile sale principale. El a subliniat, pe de altă parte, că negarea Holocaustului şi antisemitismul ameninţă sănătatea democraţiilor şi a menţionat acţiunile României în calitatea de preşedinte a Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA). “Îndrăznesc să spun că România este o ţară puternică., iar puterea sa nu este dată de către geografie sau circumstanţe, ci de către valorile pe care le promovează şi de către hotărârea sa de a contura un rol distinct al ţării în salvgardarea securitătii regionale şi transatlantice”, a afirmat liderul de la Bucureşti.



    Într-o perioadă în care extremismul, xenofobia şi radicalismul sunt în creştere periculoasă în Europa şi în lume, România şi-a asumat pe deplin trecutul şi acţionează ca un promotor al toleranţei, non-discriminării şi respectului pentru diversitate, a continuat preşedintele. Pe de altă parte, el a reafirmat că Bucureştiul va continua să fie unul dintre cei mai importanţi susţinători ai relaţiilor transatlantice în interiorul Uniunii Europene. El a atras atenţia că Statele Unite au nevoie de Uniunea Europeană ca partener strategic şi că securitatea UE şi a Europei în ansamblu este relevantă pentru securitatea SUA.



    Iohannis s-a referit şi la legătura puternică dintre România şi Statele Unite, în contextul în care, in 2017, se implinesc 20 de ani de la semnarea Parteneriatului Strategic dintre cele două state. “Aştept să mă intâlnesc cu preşedintele Donald Trump la finalul acestei săptămâni şi să lucrăm împreună să facem acest parteneriat şi mai puternic, mai profund şi mai semnificativ pentru ambele naţiuni”, a spus Iohannis. El a evidenţiat excelenta cooperare în domeniul militar, oportunităţile economice din România, dar şi domenii precum educaţia sau cercetarea ca fiind de mare importanţă pentru viitorul comun

  • Jurnal românesc – 06.06.2017

    Jurnal românesc – 06.06.2017

    Şeful statului român, Klaus Iohannis, aflat într-o vizită de lucru de cinci zile în SUA, a primit, luni, din partea Forumului Global American Jewish Committee Light Unto the Nations, cea mai înaltă distinctie a prestigioasei organizaţii. Aceasta se decernează unor şefi de stat sau de guvern în semn de recunoaştere pentru impactul internaţional important în domeniul păcii, securităţii, democraţiei, promovării valorilor umane. Programul lui Klaus Iohannis include şi o întâlnire cu românii stabiliţi în SUA. Punctul culminant al vizitei va fi pe 9 iunie, când preşedintele român va avea convorbiri cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump. Iohannis este primul şef de stat din Europa Centrală şi de Est care va fi primit de presedintele SUA de la preluarea mandatului.




    Ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, susţine înfiinţarea unui lectorat de Limba română la Universitatea Alcalá de Henares, oraş spaniol situat în apropierea capitalei Madrid. El s-a întâlnit, saptamana trecuta, în Spania, cu rectorul Universităţii, care şi-a manifestat interesul pentru deschiderea unui astfel de lectorat, prin intermediul căruia ar urma să se predea Limba română şi elemente de cultură şi civilizaţie românească. Pot fi, de asemenea, derulate, prin acest lectorat, programe culturale care să atragă deopotrivă public spaniol şi românesc. Potrivit corespondentului Radio România, ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, a remarcat, totodată, succesul programului de Limbă, cultură şi civilizaţie românească, introdus în Spania în anul 2007. Cursul se predă în peste 350 de şcoli, din 14 regiuni ale Spaniei, ca activitate extraşcolară gratuită, finanţată de Institutul Limbii Române.



    Fenomenul migraţionist reprezintă unul din factorii care pot influenţa cel mai mult arhitectura de securitate, în contextul complex al ameninţărilor la adresa acesteia, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall. Oficialul român participa, până joi, la Garmisch Partenkirchen (Germania), la reuniunea Migraţia internaţională şi securitatea globală, organizată de Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall, susţinut de guvernele SUA şi Germaniei. La eveniment sunt prezenti experţi şi reprezentanţi guvernamentali din 45 de ţări din Europa, Asia, zona Pacificului, Orientul Mijlociu şi Africa.



    Foştii deportaţi în Bărăgan au fost comemoraţi, luni, la Oraviţa. In 2017 se împlinesc 66 de ani de când, în a doua zi de Rusalii, zeci de mii de persoane din această zonă au fost luate cu forţa din casele lor. Petru Mirciov, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi în Bărăgan, filiala Timiş, a declarat ca, pe o fâşie de circa 25 km de la graniţa cu Iugoslavia, au fost deportate aproximativ 44 mii de persoane, aproape 13 mii de familii. El a mai spus ca, in Bărăgan, au murit circa 1.800 de persoane, dintre care 187 au fost copii. Potrivit lui Petru Mirciov, prin deportarea în Bărăgan, comuniştii au rezolvat două probleme – persoanele care s-au opus colectivizării au fost izolate şi li s-au luat proprietăţile, case, pământuri, animale şi utilaje, cu care s-au pus bazele colectivizării. Deportările în Bărăgan au avut loc în noaptea de 18 iunie 1951.

  • Jurnal românesc – 24.05.2016

    Jurnal românesc – 24.05.2016

    Premierul român, Dacian Cioloş, se află în aceste zile în Statele Unite, într-o vizită de lucru, care are ca obiectiv principal dezvoltarea unei dimensiuni economice a relaţiilor bilaterale, pornind de la Parteneriatul Strategic. Luni, Dacian Cioloş s-a întâlnit, la Detroit, cu membri din conducerea companiei Ford şi a vizitat Centrul de cercetare-inovare al uzinei. Premierul român are întâlniri, la Washington, cu vicepreşedintele Joe Biden şi cu secretarii agriculturii, comerţului şi energiei. În cadrul vizitei, delegaţia oficială condusă de Dacian Cioloş va mai avea discuţii cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, cărora le va prezenta potenţialul de dezvoltare a afacerilor în România. El are programată o întâlnire şi cu membrii comunităţii româneşti.



    La Bucureşti, reprezentanţi ai autorităţilor anticorupţie şi poliţieneşti din 9 ţări precum şi reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Reţelei Europene privind Frauda şi Corupţia în Sistemul de Sănătate dezbat, până miecuri, teme privind prevenirea şi investigarea corupţiei în sistemul de sănătate. Grupul de lucru este organizat de Direcţia Naţională Anticorupţie din România în calitatea sa de membru al Reţelei Europene Împotriva Corupţiei şi deţinător al vicepreşedinţiei acestei reţele. Scopul grupului de lucru este acela de a oferi un cadru profesional de dialog în care se discută exemple de studii de caz şi de bune practici în lupta împotriva corupţiei în sectorul medical, din perspectiva practicienilor anticorupţie. Printre ţările participante se numără Austria, Germania, Republica Moldova, Serbia şi Spania.



    Cetăţenii români cu domiciliul în România care au realizat venituri din străinătate în 2015 trebuie să completeze şi să depună o Declaraţie (201) privind veniturile realizate din străinătate, până în 25 mai. Excepţie fac veniturile reprezentând salariile plătite de un angajator străin pentru activităţile desfăşurate în străinătate. Totodată, cetăţenii străini care au obţinut rezidenţa fiscală în România, au fost prezenţi în ţară mai mult de 183 zile sau au centrul intereselor vitale în România au, de asemenea, obligaţia de a depune această Declaraţie privind veniturile realizate din străinătate. Formularul se poate completa online accesând www.eguvernare.ro şiutilizând un certificat digital. La rândul lor, persoanele fizice cu domiciliul în România, care au o şedere în străinătate mai lungă de 183 de zile pe an şi rezidenţă fiscală în altă ţară, trebuie să completeze un Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România şi să îl trimită prin poştă la administraţia fiscală în a cărei rază teritorială se află domiciliul său.



    Doar 300 de autoturisme au fost achiziţionate în România de la începutul anului prin programul guvernamental “Prima Maşină”, numărul mic al clienţilor care utilizează această facilitate fiind explicat prin perioada de rambursare de doar 5 ani. “Prima Maşină” ar putea deveni atractiv dacă plata creditului s-ar extinde pe o durată de şapte ani, susţin reprezentanţii Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România, care acuză birocraţia excesivă. “Prima Maşină” prevede un avans de cel puţin 5% din preţul de achiziţie, o perioadă de creditare de maximum cinci ani, iar garanţia acordată de Stat pentru împrumut rămâne de 50%. Amintim că industria auto din România a avut în 2015 o cifră de afaceri de 20 de miliarde de euro.



    Elevii claselor a XI-a şi a XII-a din România vor putea studia, începând cu anul şcolar 2016-2017, o nouă disciplină opţională, “Istoria recentă a României”, programa cursului făcând parte din oferta de cursuri opţionale propusă de Ministerul Educaţiei. Disciplina va prezenta o imagine complexă a societăţii româneşti din a doua jumătate a secolului XX şi din primele decenii ale secolului XXI, punând accentul mai mult pe studierea evenimentelor, respectiv aprofundarea şi interpretarea trecutului, în locul memorării unor serii cronologice. Conţinutul programei va fi grupat în patru capitole, iar fiecare va trata etapele în care a evoluat România de la 23 august 1944 până în 1989. Ultima perioadă parcursă va fi din anul 1990 până în 2007, anul integrării României în UE, considerat un reper important în evoluţia istoriei contemporane.

  • Jurnal românesc – 28.09.2015

    Jurnal românesc – 28.09.2015

    Românii şi-au arătat solidaritatea cu poporul american nu din obligaţie, ci din credinţa că libertatea este cea mai importantă valoare a omului, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a depus duminică flori şi a ţinut un moment de reculegere în memoria victimelor atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001, la memorialul de la Ground Zero. Lumea noastră nu trebuie să mai cadă pradă urii, care răpeşte vieţi şi mutilează destine. Rănile unei naţiuni pot fi alinate doar prin solidaritate şi prin acţiune concretă împotriva celor care atentează la valorile sale, consideră şeful statului român, care face o vizită oficială în SUA. Vineri, Klaus Iohannis a participat la deschiderea Summitului ONU, în cadrul căruia a fost adoptat un plan ambiţios de dezvoltare durabilă pentru următorii 15 ani, cu costuri estimate la mii de miliarde de dolari anual.



    Agenţia de evaluare financiară Standard&Poors consideră România o ţară la fel de sigură şi stabilă economic precum statele dezvoltate din Uniunea Europeană. Într-o postare pe Facebook, premierul Victor Ponta citează o informaţie a agenţiei, potrivit căreia, în acest moment pentru România riscul de încetare de plăţi este de doar 7,8 la sută, după ce în perioada 2009-2011, ţara ajunsese în primele 10 cu cel mai mare astfel de risc. Victor Ponta a adăugat că Fondul Monetar Internaţional confirmă că, în cazul păstrării actualului parcurs, România poate depăşi ca putere economică, în următorii trei ani, Portugalia, Cehia şi Grecia.



    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că tema aderării României la spaţiul Schengen ar putea fi pusă” pe agenda Consiliului JAI din 8-9 octombrie şi a subliniat nevoia de dialog pe acest subiect la nivelul Comisiei Europene şi al statelor membre pentru a convinge partenerii europeni că Bucureştiul şi-a îndeplinit obligaţiile şi că trebuie să fie stat membru Schengen. El a reamintit că România a acceptat şi formula de compromis de a parcurge procedura aderării la spaţiul Schengen în două etape — cu frontierele aeriene şi, ulterior, cu cele terestre.



    Registrul Auto Român a cerut reprezentanţei din România a grupului german Volkswagen să îi transmită în cel mai scurt timp lista tipurilor de vehicule pentru care s-au folosit dispozitive sau tehnici de manipulare a emisiilor poluante. Cererea autorităţilor române survine după ce Comisia Europeană a solicitat efectuarea unor verificări în toate cele 28 de state membre cu privire la autoturismele diesel produse de Volkswagen. Producatorul german este acuzat că ar fi manipulat rezultatele testelor din Statele Unite legate de emisiile vehiculelor comercializate, prin instalarea unui software care permitea maşinilor să îndeplinească standardele referitoare la poluare în timpul testelor.



    Agenţia de Comerţ şi Dezvoltare din SUA va acorda companiei româneşti Transgaz o finanţare nerambursabilă de 956 de mii dolari pentru susţinerea unui proiect de extindere a gazoductelor. Acordul de finanţare a fost semnat la Bucureşti de ambasadorul american în România, Hans Klemm, şi directorul general al Transgaz, Petru Ion Văduva. Banii vor fi folosiţi pentru realizarea unui studiu de fezabilitate privind construirea porţiunii româneşti a gazoductului Bulgaria — România — Ungaria – Austria şi a unei conducte de transport a gazelor naturale în zona Tuzla – Podişor (sud-est).

  • Retrospectiva săptămânii 20.09 – 26.09.2015

    Retrospectiva săptămânii 20.09 – 26.09.2015


    Criza refugiaţilor discutată de urgenţă, la Bruxelles, în doua reuniuni ale miniştrilor de interne, respective şefilor de stat şi de guvern din UE



    Gestionarea crizei migranţilor, cea mai gravă de la cel de-al doilea război mondial, a fost discutată în cadrul a două reuniuni extraordinare organizate, marţi şi miercuri, la Bruxelles – consiliul miniştrilor Justiţiei şi de Interne din UE, respectiv cea a şefilor de stat şi de guvern europeni. Miniştrii de interne din ţările Uniunii au aprobat cu o largă majoritate planul Comisiei Europene de redestribuire a 120.000 de migranţi între cele 28 de state membre. România, Ungaria, Slovacia şi Cehia au votat “împotrivă”, iar Finlanda s-a abţinut. Polonia a votat “pentru”, desi iniţial anunţase că nu este de acord cu aceste cote obligatorii. României i-au revenit la redistribuire încă 2.475 de refugiaţi, care se aduagă celor 1.785 pe care Bucureştiul s-a angajat să-i primească prin cotele voluntare convenite la Consiliul European din luna iunie.Reuniţi pentru a găsi soluţii în privinţă crize imigraţiei, liderii europeni, printre care şi preşedintele român, Klaus Iohannis, au decis să acorde încă un miliard de euro agenţiilor ONU care vin în sprijinul refugiaţilor în ţările vecine Siriei – Turcia, Iordania şi Liban. La finalul summitului, şeful statului român a declarat: “Este evident că dacă vrem să gestionăm eficient fenomenul migraţiei trebuie să mergem la cauza acestui fenomen, adică în zonele de criză – de exemplu, dar nu singura, zona Siria – şi trebuie să încercăm să intervenim acolo pentru a termina conflictul şi pentru a reinstaura pacea în zonă.” Iohannis a anunţat că România va aloca 300 de mii de euro pentru refugiaţii din zonele de conflict pentru următorii trei ani prin Programul alimentar mondial. Liderii europeni au mai decis, între altele, consolidarea frontierelor externe ale UE, care reprezintă o prioritate comună a statelor membre. De asemenea, s-a hotărât ca aşa-numitele “hot spots” – centre de triere din Italia şi Grecia, situate în prima linie a afluxului de solicitanţi de azil – să devină operaţionale de la sfârşitul lunii noiembrie. În România, de coordonarea acţiunilor destinate preluării de refugiaţi se va ocupa vicepremierul pentru probleme de securitate naţională, Gabriel Oprea, dar toate structurile guvernamentale cu atribuţii în domeniu se vor implica în gestionarea acestei situaţii.




    Moţiune de cenzură împotriva Guvernului român, condus de social-democratul Victor Ponta



    In Parlamentul de la Bucureşti a fost citită, miercuri, moţiunea de cenzură iniţiată de opoziţia liberală. Semnatarii afirmă că premierul Victor Ponta, trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani, compromite întreaga naţiune şi trebuie să plece din fruntea gruvernului. Moţiunea a fost semnată de 180 de senatori şi deputaţi, dintre care 176 din partea PNL, restul sunt parlamentari independenţi sau deputaţi din Grupul Naţional Democrat. Pentru a fi adoptat, documentul are nevoie de votul favorabil a cel puţin 276 de parlamentari. Moţiunea va fi dezbătută şi votată marţea viitoare.




    Sedinţă de guvern comună România – Republica Moldova



    Premierul român, Victor Ponta, şi omologul său din Republica Moldova vecină, ex-sovietică, majoritar românofonă, Valeriu Streleţ, s-au întâlnit, marţi, la Neptun, pe litoralul românesc al Mării Negre, într-o nouă şedinţă comuna, a celor două guverne. Seful Executivului de la Bucureşti a anunţat că România intenţionează să acorde Chşinăului un împrumut rambursabil, de 150 milioane de euro, pe o perioadă de cinci ani, dar şi finanţare nerambursabilă pentru proiecte viitoare. El a adăugat că interconectarea sistemelor naţionale energetic şi de gaze naturale reprezintă un demers strategic, care trebuie continuat, astfel încât Republica Moldova să atingă independenţa energetică. Cei doi oficiali au mai discutat despre continuarea proiectelor şi în alte domenii precum transporturile,,protecţia mediului, sănătate şi educaţie.



    Vizita în SUA a preşedintelui român, Klaus Iohannis




    Preşedintele roman Klaus Iohannis se află în vizită în SUA până pe 29 septembrie. El s-a întâlnit la New York cu investitorii americani pe care i-a invitat să vină în România, pentru că ţara are un potenţial autentic de a deveni un jucător esenţial pe piaţa energetică regională. Iohannis a subliniat că deşi dimensiunea de securitate se află la baza parteneriatului strategic dintre România şi SUA, dimensiunea economică a relaţiei bilaterale are potenţialul de a ajunge la acelaşi statut. Potrivit acestuia, în ultimii 5 ani, volumul schimburilor comerciale dintre România şi SUA s-a dublat, atingând 2 miliarde de dolari în 2014. Sperăm că această tendinţă ascendentă va continua, astfel încât SUA să devină unul dintre principalii investitori în România, a mai spus şeful statului. Pe lângă piaţa de capital sau sectorul energetic, preşedintele a enumerat şi alte domenii în care se poate investi în România – infrastructură, transport, industria de automobile, telecomunicaţii şi IT, servicii medicale, agricultură. Agenda vizitei în Statele Unite a preşedintelui român mai include participarea la a 70-a sesiune la nivel înalt a Adunării Generale a ONU de la New York şi la summitul privind lupta împotriva organizaţiei teroriste Statul Islamic. La Washington, Klaus Iohannis va avea o întrevedere cu vicepreşedintele american, Joe Biden, cu care va discuta despre întărirea parteneriatului stategic dintre cele două state.