Radio România Internațional

Tag: Vizitaţi România

  • Amara

    Amara

    Ne îndreptăm azi către sudul ţării şi mergem
    într-o staţiune cu tradiţie. Prima atestare documentară a acesteia datează de
    acum 136 de ani, din 1880. Staţiunea Amara a fost la începuturile sale un teren
    al călugărilor Mănăstirii Ialomiţa. Oierii din regiunile muntoase ajungeau
    deseori aici, fiind atraşi de vegetaţia de stepă, dar şi de nămolul cu
    proprietăţi miraculoase pentru vindecarea reumatismului şi a afecţiunilor
    pielii. Acesta devenise deja faimos spre jumătatea secolului al XIX-lea.
    Ulterior, au venit şi confirmările ştiinţifice cu privire la calitatea apei şi
    a nămolului, iar, la începutul secolului XX, pe malul lacului Amara, a apărut o
    staţiune cochetă, cu acelaşi nume, deschisă şi astăzi.


    Valentina Dumitru, consilier la primăria oraşului Amara, prezintă
    oferta acestei staţiuni situată la doar 138 de km de Bucureşti. Este o staţiune în care se pot trata diverse
    afecţiuni reumatice, în special, dar şi pentru petrecerea timpului liber. Cei
    care doresc o oază de linişte pot veni oricând. Pot face şi plajă, şi
    tratament, se pot face multe lucruri. Nămolul lacului Amara este nămol
    sapropelic, cu un conţinut de substanţe organice de 66,6% grame pe litru. Este
    negru, gras şi miroase precum hidrogenul sulfurat. Se pot trata afecţiuni
    reumatice, afecţiuni şi sechele posttraumatice, afecţiuni neurologice
    periferice şi asociate, dar şi multe altele. Agenţii de turism s-au pregătit cu
    oferte pentru Paşte şi pentru vară.


    Dincolo de puterile sale vindecătoare,
    lacul Amara este şi un paradis al
    păsărilor migratoare. Specialiştii în ornitologie din cadrul Agenţiei
    Judeţene pentru Protecţia Mediului Ialomiţa au descoperit, în urma cercetărilor
    pe care le-au efectuat, numeroase specii diferite de păsări care vin să-şi facă
    cuibare pe malurile lacului Amara. Prin urmare, puteţi face şi un adevărat foto
    safari. Şi, începând din primăvară, sunteţi aşteptaţi cu camera foto, cu atât
    mai mult cu cât se apropie şi Paştele, iar multe dintre tradiţii încă s-au
    păstrat. Valentina Dumitru, consilier la primăria oraşului Amara. De Paşte, hotelierii organizează seri speciale şi se gătesc preparate
    tradiţionale. În sezon estival, primăria organizează patru festivaluri, printre
    care festivalul de muzică Trofeul Tinereţii, al doilea ca importanţă în
    România după Festivalul Mamaia, de pe litoral. Multe nume sonore ale muzicii
    uşoare româneşti s-au lansat la acest festival. Este şi cel mai lung. Durează
    de 48 de ani, fără întrerupere. Vă invităm să descoperiţi Amara şi să ne
    cunoaşteţi, să vedeţi ce vă putem oferi. Cu siguranţă, dacă alegeţi să veniţi
    la noi, nu veţi regreta.


    În perioada estivală, n-ar trebui să
    rataţi nici Festivalul Berii din Slobozia, aflată la 7 km de Amara. Iar, dacă
    sejurul se va prelungi, puteţi alege vânătoarea sau pescuitul în zonele de
    pădure şi pe lacurile din judeţ sau puteţi face excursii la Muzeul Agriculturii
    şi la vechile mănăstiri din judeţ. În speranţa că v-am convins, vă aştept şi
    data viitoare cu o nouă destinaţie.

  • În judeţul Gorj

    În judeţul Gorj

    Astăzi vă invităm în partea sud-vestică a României, mai exact în Gorj, judeţ care
    oferă numeroase posibilităţi de petrecere a timpului liber. Fie că sunteţi
    interesaţi de turismul de aventură, care se poate practica în zona muntoasă din
    partea de nord a judeţului, cu multe peşteri şi cascade, fie că doriţi să
    faceţi un periplu cultural, alegând să vizitaţi oraşul Târgu Jiu, locul de
    baştină al părintelui artei moderne, Constantin Brâncuşi (1876-1957) sau un
    circuit cultural-religios ajungând la mănăstiri precum Tismana şi Polovragi,
    Gorjul este destinaţia perfectă.


    Şi tot la Gorj vă puteţi opri dacă doriţi să vă
    bucuraţi de un trai patriarhal pe care îl puteţi experimenta în satele de aici.
    Bogăţia tradiţiilor din Gorj, dublată de pasiunea cu care oamenii locurilor îşi
    păstrează obiceiurile din moşi strămoşi a făcut ca una dintre comunele
    judeţului să fie dintre laureatele concursului Sate culturale româneşti de anul
    acesta.


    Aristică Daniel Voiculescu, primarul comunei Arcani, din judeţul
    Gorj, ne-a spus la standul amenajat la Muzeul naţional al satului Dimitrie
    Gusti, gazda concursului Sate culturale româneşti, cum se păstrează tradiţiile
    la Arcani şi cu ce elemente reprezentative au venit la concurs: Încercăm
    să revigorăm puţin tradiţiile pe care noi le-am avut. Pe unele le mai păstrăm.
    Din păcate, probabil aţi observat, viaţa duce la îndreptarea, mai ales a tinerilor,
    spre tendinţele moderne. Sper să revenim la ce am avut, pentru că cine nu-şi
    cunoaşte şi nu-şi preţuieşte trecutul nu
    va avea nici viitor. Am considerat că această tradiţie pe care o avem şi
    moştenire pe care ne-au lăsat-o înaintaşii, ne obligă să reînviem tradiţiile şi
    obiceiurile noastre. Am venit cu costume populare, unele vechi de peste 150 de
    ani, precum cel pe care îl am pe mine, care este un costum cusut de un bărbat.
    Costumul este format dintr-o cămaşă lungă până sub genunchi, brâul şi iţarii,
    adică pantalonii, pe mâneci şi pe piept există modele cusute cu mărgele foarte
    mici.


    Meşteşugul
    coaserii costumului popular, dar şi cel al ţesutului de scoarţe şi prosoape de
    artizanat, toate colorate cu culori naturale, realizate în gospodărie, poate fi
    deprins şi astăzi de la ţesătoarele satului, după cum ne-a spus Arapu Liliana: Ţes scoarţe, prosoape de artizanat, orice. Aşa am învăţat de la
    părinţi. La mine vin mai ales tineri, să-i învăţ să ţeasă.


    În
    Gorj, mai multe proiecte cu fonduri europene sunt destinate păstrării
    tradiţiilor populare, prin achiziţionarea utilajelor necesare, ne-au mai spus
    interlocutorii noştri.


    L-am întrebat pe Aristică Daniel Voiculescu, primarul comunei
    Arcani, cu ce produse suntem întâmpinaţi în gospodăriile din Gorj: Avem păstrăv afumat, ceva siropuri naturale, de exemplu din patlagină şi
    păpădie, vinuri din dealurile Arcaniului, din judeţul Gorj, o ţuică, o palincă,
    produse tradiţionale.


    În Gorj vă aşteaptă pensiuni pentru toate buzunarele, cu diverse grade de confort. Şi
    pentru că în Gorj turismul rural se îmbină cu cel de agrement, la Arcani puteţi
    să vă bucuraţi de o atmosferă de vacanţă la ştrandul de aici cu facilităţi de
    parc acvatic. Iată aşadar mai
    multe motive de a alege Gorjul ca destinaţie a următoarei dvs. vacanţe în
    România.

  • Peşetera Ialomiţei

    Peşetera Ialomiţei

    Ne îndreptăm azi spre sudul României
    către un punct de mare interes turistic în judeţul Dâmboviţa, cea mai vizitată
    peşteră din Munţii Bucegi. Un loc surprinzător şi fascinant, după cum spun cei
    mai mulţi dintre turiştii care au ajuns prin aceste locuri. Chiar la intrarea
    în Peşteră se află Mănăstirea Ialomiţei, ridicată în secolul al XVI-lea,
    ctitorie a voievodului Ţării Româneşti, Mihnea cel Rău.


    Georgiana Ungureanu, ghid al acestui
    obiectiv turistic ne face o scurtă prezentare. Peştera
    Ialomiţei se află pe partea de est a muntelui Bătrâna, la o altitudine de 1560
    de metri, are o lungime de 1128 de metri, însă doar 480 de metri se pot vizita.
    De la deschidere, în luna iulie, până astăzi, am avut 90.000 de vizitatori.
    Oamenii sunt foarte încântaţi, fiindcă peştera arată diferit acum. Este
    accesibilă pentru toată lumea, iluminată până la punctul final, Altar.
    Deocamdată nu oferim ghidaj în limbi străine, dar urmează să facem şi asta.
    Avem broşuri în mai multe limbi, iar în fiecare sală informaţiile sunt
    prezentate în limbile engleză, română şi franceză.


    Şi iată ce veţi vedea în
    interior. La intrare, peştera este destul de strâmtă, dar
    sălile se deschid larg pe măsură ce se înaintează. Cea mai mare sală este Sala
    Urşilor, cu o lărgime de 30-35 de metri şi o înălţime de 70 de metri. Punctul
    final, Altar, unde monahii îşi oficiau slujbele este de o frumuseţe rară. De
    acolo izvorăşte apa, care duce până la Sala Lacuri, unde vedem o frumoasă
    cascadă, cu apă pură, lipsită de orice bacterie, considerată apa sfântă a
    dacilor.


    La descoperirea Sălii Urşilor au
    fost găsite numeroase oseminte şi chiar schelete întregi provenite de la ursul
    cavernelor, ceea ce a condus la presupunerea că, acum 10.000 de ani, aici au
    fost ultimele ascunzători ale acestor animale.
    Georgiana Ungureanu, ghid la Peştera Ialomiţei, aminteşte legende
    locului. Ultimul grup de turişti a fost uimit. Totul este
    foarte frumos pentru ei, fiindcă, la început, peştera lasă impresia că va fi
    mică până la final, dar nu. Sălile se deschid şi oferă o frumuseţe deosebită.
    Avem stalactite, stalagmite, iar în Sala Urşilor întâlnim şi un bolovan mare.
    Este considerat bolovanul lui Zamolxis, cu o istorie frumoasă. Se crede că
    însuşi zeul Zamolxis venea la acest bolovan, ca să se roage şi să îşi pună câte
    o dorinţă. Se mai numeşte şi Piatra Dorinţelor. Zeul venea în peşteră pentru a
    bea apa sfântă, pentru a-l întineri. Şi aşa era. Peştera e deschisă de luni
    până duminică, între orele 9.00 şi 16.00, până la sfârşitul lui aprilie. Din
    data de 1 mai, programul se prelungeşte până la ora 19.00. Vă aşteptăm cu
    porţile deschise la Peştera Ialomiţei, renovată şi modernă.


    Ar mai fi de reţiinut că în zilele de
    marţi obiectivul este închis, iar ultimul bilet se eliberează la ora 18.00.
    Până data viitoare, când vă aşteptăm cu o nouă destinaţie, drum bun şi vreme
    frumoasă! (Şt.B)