Radio România Internațional

Tag: Vlad Cosma

  • 26.03.2018 (mise à jour)

    26.03.2018 (mise à jour)

    Expulsion – Un diplomate russe accrédité à Bucarest a été déclaré persona non grata et sera expulsé, a annoncé lundi, le ministère roumain des Affaires étrangères. La décision est une réponse à l’empoisonnement au Royaume Uni de l’ancien espion russe, Serghei Skripal et se veut un signe de solidarité avec Londres, surtout dans le contexte du Brexit, a fait savoir le chef de la diplomatie roumaine, Teodor Melescanu. De nombreux alliés et partenaires du Royaume Uni ont annoncé adopter de mesures similaires. 14 pays membres de l’UE dont notamment la France, l’Allemagne, l’Italie, la Pologne ou encore la Lituanie ont décidé d’expulser des diplomates russes, a fait savoir le chef du Conseil européen, Donald Tusk. A son tour, l’administration américaine a annoncé expulser 60 espions russes dont 48 agents de renseignement connus du consulat de Russie à Seattle et 12 de plus à la mission russe de l’ONU. La cheffe du gouvernement britannique, Theresa May, a salué ces démarches, tout en affirmant qu’elles servent à faire comprendre à la Russie qu’elle ne peut pas défier la législation internationale. En réplique, le porte parole du Kremlin, Dmitri Peskov, a affirmé que la réponse de Moscou reposera sur le principe de la réciprocité. Antérieurement, la Russie a nié toute implication dans l’affaire Skripal.

    Réunion – Le Parlement de Bucarest se réunit mardi en séance solennelle à l’occasion du centenaire de l’Union de la Bessarabie avec la Roumanie. Y participent entre autres, le chef de l’Etat, Klaus Iohannis, la première ministre, Viorica Dancila, la princesse Margareta, la dépositaire de la Couronne roumaine, le Patriarche de l’Eglise Orthodoxe Roumaine, Daniel. Une délégation du Parlement moldave et une autre du gouvernement pro-occidental de Chisinau s’y rendront sur place. Mardi encore, les cloches tinteront dans toutes les églises du Patriarcat roumain. Lundi, L’Académie roumaine a organisé une session spéciale marquant le centenaire de l’union et intitulé « la Roumanie et la République de Moldova – Hier, Aujourd’hui, Demain ». Province habitée par une population majoritaire roumaine et annexée par l’Empire des tsars, la Bessarabie a réintégré la Roumanie à la fin de la Première Guerre mondiale, le 27 mars 1918. L’URSS l’a annexée à nouveau, en juin 1940. Une partie de son territoire constitue l’actuelle République de Moldova.

    Justice – Le Sénat roumain a adopté lundi soir, en tant que forum décisionnel, les controversées Lois de la justice portant sur l’organisation judiciaire, le statut des magistrats et le fonctionnement et l’organisation du Conseil supérieur de la Magistrature. La coalition au pouvoir PSD- ALDE, soutenue par l’UDMR a soutenu, à nouveau, que les textes avaient été reformulés en accord avec les décisions de la Cour constitutionnelle. En revanche, l’opposition a critiqué les modifications apportées à ces lois et a fait savoir qu’il existait des raisons de les attaquer, à nouveau, à la Cour constitutionnelle. Une partie des modifications apportées initialement aux lois de la justice ont provoqué d’amples protestations de rue et des critiques de la part des magistrats.


    Visite – Le ministre roumain de la Justice, Tudorel Toader, a rencontré lundi, à Belgrade, son homologue serbe, Nela Kuburovic. Leurs discussions ont porté aussi sur l’ex député roumain, Sebastian Ghita, qui s’est enfui en Serbie avant son audition par les procureurs anti-corruption et à la veille de la date d’expiration de son immunité parlementaire. Récemment, le ministre Tudorel Toader affirmait que la partie roumaine avait transmis à Belgrade toutes les informations réclamées dans le dossier d’extradition de l’homme d’affaires roumain. Rappelons que Sebastian Ghita s’est enfui de Roumanie en décembre 2016 avant d’être arrêté en Serbie en avril 2017. Les autorités roumaines essaient d’obtenir son extradition.


    Procès – La Haute Cour de Cassation et de Justice de Bucarest a décidé lundi de rejuger le dossier de corruption dans lequel sont accusés l’ancien chef du Conseil départemental de Prahova, le social- démocrate, Mircea Cosma et son fils, Vlad, ancien député. Condamnés dans un premier temps à 8 et respectivement 5 ans de prison, les deux sont accusés de pot de vin, abus de fonction et trafic d’influence. Rappelons que durant son procès, Vlad Cosma, a accusé les enquêteurs de s’être servis de lui pour fabriquer des preuves contre d’autres membres du PSD, dont l’ancien premier ministre Victor Ponta ou encore l’ancien député Sebastian Ghiţă, qui s’est enfui en Serbie voisine ce qui a provoqué un immense scandale politique en Roumanie.Grippe – En Roumanie, le bilan des décès provoqués par la grippe s’est alourdi à 112, a annoncé lundi le Centre de surveillance et de contrôle des maladies contagieuses. La plupart des victimes souffraient des maladies chroniques et n’étaient pas vaccinées. La ministre de la Santé, Mme Sorina Pintea, a affirmé qu’il n’y a pas d’épidémie de grippe en Roumanie en ce moment.


    Foot – La sélection roumaine de football, 36ème dans le classement mondial de la FIFA rencontre mardi, à Craiova, en Roumanie, la sélection de la Suède, pour un match amical comptant pour les préparatifs de la Roumanie à sa qualification à l’EURO 2020. Samedi, les Tricolores ont vaincu par 2 à 1 la sélection israélienne, 94ème, lors d’un amical disputé à Natenya. Rappelons aussi que la Roumanie a raté la qualification au Championnat du monde 2018, accueilli par la Russie.

    Météo – Le temps reste plutôt morose en Roumanie où les températures sont toujours inférieures aux moyennes pluriannuelles. Ciel plutôt couvert avec des précipitations sur le sud et le sud-est du pays. Quelques chutes de neige sont signalées en montagne. Les minima vont de -5 à 5 degrés et les maxima de 5 à 12 degrés. Par ailleurs, plusieurs secteurs du Danube font l’objet d’une alerte orange aux inondations, valable jusqu’à la fin du mois. Tous les autres secteurs roumains du fleuve sont placés en vigilance jaune. Les rivières d’une dizaine de départements du sud et du sud-est du pays ont également été placées en alerte jaune aux inondations, qui devrait expirer mercredi dans la soirée.

  • March 5, 2018 UPDATE

    March 5, 2018 UPDATE

    Mock exams — Unionists in the public education sector on Monday called for a boycott of the first test in the mock exams taken by 8th graders ahead of middle school graduation, namely the Romanian language and literature test. Several schools in Romania boycotted the test. Some of the problems pointed out by teachers are the effects of the new salary scheme on their incomes, the method of calculating bonuses and the scarce funds for equipment purchases. On the other hand, the Education Ministry reminded trade union leaders that the employees in the system received a 20% pay raise on March 1 and that the collective bargaining agreement is being renegotiated. Trade unions promised not to initiate a labour dispute.



    Motion — The Romanian Chamber of Deputies on Monday debated a new simple motion tabled by the opposition. The motion is targeted against the education minister Valentin Popa whom the Liberals accuse of lack of professionalism in dealing with the problems of the education system. The Liberals have drawn attention to the delays in paying salaries, to the lack of money for investments, which could result in the merger and closure of certain schools. Minister Popa has rejected all accusations. The vote on the motion will take place on Friday.



    Corruption — The High Court of Cassation and Justice in Bucharest on Monday acquitted, through a definitive sentence, the president of the National Liberal Party Ludovic Orban. He was accused of using his influence for obtaining undue benefits. Last month Orban was acquitted in a trial court after the National Anti-Corruption Directorate accused him that in 2016 he allegedly contacted a businessman to ask for financial help for the election campaign in the run up to the local elections when he had been appointed by the Liberal Party to run for the position of mayor of Bucharest. Also on Monday the High Court of Cassation and Justice postponed for March 22 ruling a definitive sentence in the case of the former president of the Prahova county council Mircea Cosma and his son, a former MP, Vlad Cosma, who were sentenced in a court of first instance at 8 years and 5 years in prison respectively. The two Social Democrats were prosecuted by the anti-corruption prosecutors for bribe taking, abuse of office and influence peddling. Subsequently, Vlad Cosma accused the prosecutors of having used him to fabricate evidence against several Social Democratic leaders, which caused a huge political and media scandal in Bucharest.



    Drills – Over 1,700 Romanian and foreign troops will take part, as of Monday until March 15th, in a large-scale multinational exercise, organised by the Romanian Navy, in Dobrogea (south-eastern Romania) and in the international waters of the Black Sea. Spring Storm 18 is based on a unique training concept which brings together the navy, air and land forces, as part of a NATO immediate assurance action plan adopted at the 2016 Summit. Romanian troops are training jointly with fellow military from the US, France and Bulgaria, and from partner countries like Georgia and Ukraine.



    Rome — In Italy, the leader of the Five Star Movement, Luigi Di Maio, on Monday claimed he had the right to govern Italy after voters did not return a majority to any single party. His anti-establishment party got 32% of the votes cast on Sunday. The coalition made up of the right wing Forza Italia and Lega Nord- the North League (far right) obtained almost 37% of the votes, while the leftist bloc, in power, got almost 23% of the votes. Italy is heading towards a Parliament without majority, after Sunday’s parliamentary elections in which the voter turnout was almost 73%. Italian analysts expect lengthy negotiations for the formation of a new government. They have remarked the failure of the center-left ruling coalition and the advance of the populist and Xenophobe parties. The European Commission expressed confidence that a stable government would be formed in Italy.



    Flu — The number of people killed by the flu in Romania reached 79, the National Center for Monitoring and Controlling Transmissible Diseases announced on Monday. According to the aforementioned source, the victims were suffering from chronic diseases and had not been vaccinated against the flu.



    Tennis — Romanian Simona Halep maintains the first position in the WTA ranking made public on Monday. Halep, 26, who has been holding the top position for 18 weeks, has an advance of 440 points compared to 2nd ranked Caroline Wozniacki. Third in the WTA ranking is Garbine Muguruza of Spain. Another 6 Romanian tennis players are in the WTA Top 100. Romania has two players in the WTA Race top 10: Halep on 2nd position 700 points away from the leader Caroline Wozniacki and Mihaela Buzărnescu on 10th position. (news translated and updated by Lacramioara Simion)

  • DNA răspunde acuzaţiilor

    DNA răspunde acuzaţiilor


    Scandalul din jurul DNA a izbucnit după ce fostul deputat social-democrat Vlad Cosma a susţinut, folosind înregistrări deocamdată neautentificate, că procurori de la DNA Ploieşti l-au folosit ca să fabrice probe împotriva fostului premier PSD Victor Ponta şi a fostului deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia.



    Într-o lungă şi – spun observatorii – convingătoare ieşire publică, şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a precizat că judecătorii au considerat legal modul în care DNA Ploieşti a instrumentat dosarul în care Vlad şi Mircea Cosma, tatăl primului, au fost condamnaţi în primă instanţă la 5, respectiv 8 ani de închisoare.



    Procurorii din DNA nu falsifică probe. Procurorii din DNA respectă legea în administrarea probelor



    Laura Codruţa Kövesi: “Este în curs o verificare a Inspecţiei Judiciare. Am fost întrebată ce am făcut. Vă răspund: am făcut ce prevede legea. Procurorii din DNA nu falsifică probe. Procurorii din DNA respectă legea în administrarea probelor. Modul în care lucrează procurorii din DNA într-un dosar penal este supus controlului judecătoresc. În toate dosarele noastre care sunt supuse judecăţii judecătorii verifică dacă procurorii au respectat legea atunci când au administrat o probă”.



    DNA, a mai spus Codruţa Kövesi, dispune de mecanisme de autocurăţare, iar dacă un procuror încalcă legea, nu trebuie ca anatema să fie aruncată asupra tuturor. Majoritatea acestor acuzaţii, menite să ducă în derizoriu activitatea DNA, vin din partea unora certaţi cu legea, aminteşte dna Kovesi, în opinia căreia asistăm la un asalt asupra justiţiei care ar viza îngenuncherea statului şi umilirea cetăţenilor români. Este un festival disperat al inculpaţilor, în care persoane condamnate sau trimise în judecată spun neadevăruri sau părţi de adevăr, a acuzat şefa DNA. Ea a adăugat că nu are motive să demisioneze.



    Tot despre o campanie împotriva instituţiilor justiţiei a vorbit procurorul general Augustin Lazăr. El a dezavuat ceea ce consideră a fi acţiuni de instigare publică la intervenţia unor politicieni în activitate judiciară pentru demiterea unor procurori cu funcţii de conducere.



    La rândul său, preşedintele CSM, Simona Camelia Marcu, crede că dezbaterea publică de acum despre activitatea DNA are potenţialul de a afecta autoritatea organelor judiciare şi de a prejudicia actul de înfăptuire a justiţiei.



    Pe de altă parte, premierul Viorica Dăncilă a evitat să se pronunţe cu privire la oportunitatea îndepărtării doamnei Kovesi de la conducerea DNA, aşa cum o cer, direct sau indirect, voci din coaliţia la putere PSD – ALDE. Viorica Dăncilă: “Nu cred că pot eu să spun dacă cineva poate sau nu mai poate conduce DNA. Pentru mine este important că cetăţenii trebuie să aibă în continuare încredere în instituţiile statului, să aibă încredere în Justiţie, nu trebuie să acuzăm întreaga justiţie, dar trebuie să redăm credibilitatea oamenilor în justiţie. Eu, ca prim ministru, sunt îngrijorată şi nu mă simt confortabil în momentul în care am văzut că pot fi făcute probe pentru un prim-ministru”.



    Amintim că puterea de stânga a lansat în spaţiul public sintagma “Statul paralel”, din care ar face parte procurori şi agenţi secreţi care, prin acţiunile lor, ar încerca să contrafacă dosare şi să compromită lideri politici ai majorităţii. Comentatori neutri susţin că atacurile repetate la adresa DNA, venite din partea unor personaje necredibile, coroborate cu modificările controversate aduse de majoritatea PSD -ALDE legilor justiţiei, sunt parte a unui plan, slab disimulat, de subordonare politică a sistemului judiciar.




  • Skandal um Antikorruptionsbehörde (DNA): Aussage gegen Aussage, Lage unklar

    Skandal um Antikorruptionsbehörde (DNA): Aussage gegen Aussage, Lage unklar

    Der ehemalige sozialdemokratische Abgeordnete Vlad Cosma, der erstinstanzlich zu fünf Jahren Haft verurteilt wurde, hat in einer TV-Sendung schwerwiegende Anschuldigungen gegen mehrere Staatsanwälte der Antikorruptionsbehörde im Landkreis Prahova erhoben. Cosma behauptete, man habe ihm verlangt, fingierte Beweismittel im Fall der Ermittlungen gegen den ehemaligen sozialdemokratischen Ministerpräsidenten Victor Ponta und den Geschäftsmann Sebastian Ghiţă an den richtigen Ort zu platzieren — der zuletzt genannte war nach Aufnahme der Ermittlungen gegen ihn untergetaucht und soll sich heute in Serbien aufhalten. Vlad Cosma hat entsprechende Audioaufnahmen zur Verfügung gestellt, die den mutma‎ßlichen Tatbestand unter Beweis stellen würden. Als Antwort hat der Chefstaatsanwalt der DNA in der Landkreishauptstadt Ploieşti, Lucian Onea, in einer Pressekonferenz erklärt, in der von ihm geleiteten Behörde seien nie Beweismittel gefälscht worden. Auch seien keine illegalen Vereinbarungen mit den Angeklagten gemacht worden.



    Die Justizinspektion in Rumänien hat bekanntgegeben, sie werde im Vorfeld Kontrollen durchführen, um festzustellen, ob Hinweise für Verstö‎ße gegen die interne Regelungen existieren. Die Abteilung für Strafverfolgung und Kriminalistik der Staatsanwaltschaft beim Hohen Kassations- und Justizgerichtshof untersucht ihrerseits den Fall.



    Romeo Chelariu und Victor Alistar, Vertreter der Zivilgesellschaft im Obersten Richterrat, der Selbstregulierungsbehörde der rumänischen Richter, äu‎ßersten ihrerseits, dass eine Vertuschung des Falls und der Mangel an Ma‎ßnahmen zur Selbstkorrektur des Systems ein schwerer Schlag gegen die Unabhängigkeit der Justiz bedeuten würde. Sie fügten hinzu, es handle sich nicht um einen Einzelfall in der rumänischen Justiz.



    Wie bei jedem Skandal gibt es gegensätzliche Meinungen und zurzeit stehen nur Aussage gegen Aussage im Raum, so dass es noch ein weiter Weg bis zur Wahrheit ist. DNA-Gegner prangern vermeintliche Missstände in der Strafverfolgung an, die sie als Gewohnheit und gängige Praxis bezeichnen, um unliebsame Politiker zu entfernen. Die Rede ist sogar von einem illegitimen Parallelstaat“, der die politische Kontrolle durch inszenierte Strafprozesse übernehmen wolle. Insbesondere Politiker der PSD sprechen von einer politischen Polizei“ und sind der Auffassung, dass die DNA-Chefin Laura Codruţa Kövesi ihren Posten räumen müsse, wenn sich die Anschuldigungen als wahr herausstellen.



    Andererseits bestreiten die Vertreter und Anhänger der Antikorruptionsbehörde die Existenz eines Parallelstaates“ und meinen, der frühere Abgeordnete Vlad Cosma wolle mit falschen Anschuldigungen genau jene Staatsanwälte und Polizisten belasten, die die illegalen Interessen und Machenschaften einiger Politiker und Geschäftsleute gestört haben. Der brisante Fall dürfe nicht das Thema politischer Debatten werden, sagen die Vertreter der bürgerlichen Opposition in Bukarest. Sollten sich die Behauptungen aber als wahr herausstellen, müssten alle Institutionen, die Aufgaben in diesem Bereich haben, ihre legale und verfassungsrechtliche Pflicht erfüllen, so die Opposition.

  • Scandale autour de la Direction nationale anticorruption

    Scandale autour de la Direction nationale anticorruption

    Dans une émission télévisée, l’ancien député social-démocrate Vlad Cosma, condamné à cinq ans de prison par un tribunal de première instance, a lancé dans l’espace public une série d’accusations très graves contre certains procureurs du bureau de la Direction nationale anticorruption (DNA) de Prahova (sud). Vlad Cosma affirme que les personnes en question lui ont demandé. de mettre en place des preuves dans un dossier visant l’ex premier ministre social-démocrate Victor Ponta et l’homme d’affaires Sebastian Ghiţă, qui s’est enfui en Serbie. Vlad Cosma a fourni des enregistrements à l’appui de ses affirmations. En réplique, le procureur en chef de la DNA de Ploiesti, Lucian Onea, a déclaré, dans une conférence de presse, que l’institution qu’il dirige n’a jamais falsifié les preuves ni fait d’ententes illégales avec les personnes mises en examen.

    L’Inspection judiciaire de Roumanie, qui s’est saisie d’office, a fait savoir qu’elle procéderait à des vérifications préalables afin d’établir s’il existe des indices concernant un éventuel manquement à la discipline judiciaire. A son tour, le Service de poursuites pénales et de criminalistique du Parquet près la Haute Cour de Cassation et de Justice effectue lui aussi des investigations, suite à une plainte déposée après la diffusion des enregistrements de discussions entre les procureurs de la DNA Ploieşti. Romeo Chelariu et Victor Alistar, représentants de la société civile au sein du Conseil supérieur de la magistrature, trouvent que le coup le plus dur porté à l’indépendance de la Justice serait justement d’étouffer cette affaire de grave manquement aux attributions judiciaires et de ne pas prendre de mesures visant à corriger le système. Et ce d’autant plus que cette situation n’est pas singulière dans la justice roumaine.

    Au delà de la ligne de touche, les opinions sont radicalement opposées. Il y a, d’une part, le camp de ceux qui se disent profondément inquiets des pratiques du même type que celles décrites par l’ex député Vlad Cosma. Bien des gens parlent de l’existence du soi-disant Etat parallèle illégitime, qui, malgré la réussite des sociaux-démocrates lors des dernières élections législatives, tenterait de prendre le contrôle politique, y compris en montant de toutes pièces des dossiers. En plus, d’aucuns pensent que si les allégations portant sur l’activité de la DNA Ploiesti étaient vraies, on pourrait parler d’éléments relevant de la police politique. Voilà pourquoi certaines voix au sein du Parti social – démocrate soutiennent que la procureure en chef de la DNA, Laura Codruţa Kövesi, devrait lâcher les rênes de cette institution. Dans l’autre camp, on retrouve les défenseurs de la DNA. Ils nient avec véhémence l’existence de l’Etat parallèle et soutiennent que les affirmations de l’ancien député Vlad Cosma s’expliqueraient par le désir de celui-ci de compromettre certains procureurs et officiers de police, lesquels, en combattant la corruption, ont dérangé les intérêts illégaux de certains politiciens ou hommes ou d’affaires.

    Les informations respectives ne doivent pas faire l’objet de débats politiques – affirment les représentants de l’opposition de droite en Roumanie. Pourtant, si elles s’avèrent vraies, toutes les institutions habilitées devraient accomplir leur mission constitutionnelle et légale. (trad.Mariana Tudose)

  • Scandal în jurul DNA

    Scandal în jurul DNA

    Mult apreciata pe plan internaţional
    Direcţie Naţională Anticorupţie este în epicentrul unui nou scandal de
    proporţii marca România. Într-o emisiune televizată, fostul deputat
    social-democrat Vlad Cosma, condamnat în primă instanţă la cinci ani de
    închisoare, a lansat în spaţiul public o serie de acuzaţii gravissime împotriva
    unor procurori ai DNA din judeţul Prahova (sud). A susţinut că respectivii
    oameni ai legii i-ar fi cerut să planteze probe într-un dosar care
    îi viza pe fostul premier al PSD, Victor Ponta, şi pe omul de afaceri Sebastian
    Ghiţă, fugit în Serbia. Vlad Cosma a pus la dispoziţie înregistrări audio.

    În
    replică, într-o conferinţă de presă, procurorul-şef al DNA Ploieşti, Lucian
    Onea, a declarat că în instituţia pe care o conduce nu au fost niciodată
    falsificate probe şi nici nu au fost făcute înţelegeri ilicite cu inculpaţii. Imediat
    după apariţia acuzaţiilor, Inspecţia Judiciară din România s-a sesizat din
    oficiu şi a anunţat că va face verificări prealabile pentru a stabili dacă
    există indicii privind săvârşirea vreunei abateri disciplinare. Iar, Secţia de
    urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
    Casaţie şi Justiţie efectuează, şi ea, cercetări în urma unei plângeri
    formulate după difuzarea înregistrărilor de la DNA Ploieşti.

    Mai mult, reprezentanţii societăţii civile din
    Consiliul Superior al Magistraturii, Romeo Chelariu şi Victor Alistar,
    consideră că cea mai grea lovitură dată independenţei Justiţiei ar fi
    muşamalizarea acestui caz de gravă corupere a atribuţiilor judiciare, precum şi
    lipsa unor măsuri de corecţii de sistem,     potrivit lor, acest caz nefiind
    singular în justiţia română. Ca în orice scandal, şi de această dată, părerile
    de pe tuşă sunt radical opuse! Pe de o parte, există tabăra celor profund
    îngrijoraţi de practicile de tipul celor descrise de fostul deputat Vlad Cosma.
    Nu sunt puţini cei care vorbesc de existenţa unui aşa-numit stat paralel
    ilegitim    , care în ciuda ultimelor alegeri legislative ce i-au desemnat
    câştigători pe social-democraţi, ar încerca să preia controlul politic,
    inclusiv prin fabricarea de dosare. În plus, dacă alegaţiile privind activitatea de la DNA
    Prahova sunt adevărate, unii cred că s-ar putea vorbi de elemente de poliţie
    politică.

    De aceea, sunt voci în PSD care spun că procurorul-şef al DNA, Laura
    Codruţa Kövesi, ar trebui să plece din fruntea instituţiei. Din cealaltă tabără
    fac parte, desigur, susţinătorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Ei neagă
    vehement existenţa statului paralel şi pun afirmaţiile fostului
    deputat Vlad Cosma pe seama unei dorinţe de compromitere a procurorilor şi a
    ofiţerilor de poliţie care, luptând împotriva corupţiei, au deranjat interesele
    ilegale ale unor oameni politici şi de afaceri. Informaţiile respective nu
    trebuie să fie subiectul unor dezbateri politice – spun reprezentanţii opoziţiei
    de dreapta de la Bucureşti. Dar, dacă se dovedesc adevărate, evident, toate
    instituţiile care au atribuţii în domeniu trebuie să îşi îndeplinească misiunea
    constituţională şi legală.

  • Parlamentul şi Justiţia

    Parlamentul şi Justiţia

    Luni, în Parlamentul de la Bucureşti s-a consumat un nou episod al războiului rece dintre politicienii şi magistraţii din România. Deputaţii au refuzat să autorizeze arestarea provizorie a unuia dintre ei, acuzat de corupţie, deşi însuşi ministrul Justiţiei le ceruse să nu obstrucţioneze ancheta Parchetului. Doar 105 dintre aleşii prezenţi în sală au votat pentru ridicarea imunităţii parlamentare a social-democratului Vlad Cosma, în timp ce alţi 222 au votat împotrivă, convinşi, s-ar spune, de lamentaţiile împricinatului.



    Acesta şi-a avertizat colegii că, dacă autorizează arestarea lui, ar putea fi următoarele victime a ceea ce a numit “vânătoarea de politicieni”. Faptele pe care i le impută procurorii sunt prozaice până la banal. Tânărul deputat Cosma şi tatăl acestuia, venerabilul preşedinte al Consilului Judeţean Prahova (sud), ar fi primit mită 4,4 milioane de lei (echivalentul a circa un milion de euro) din partea unei companii private, în schimbul unor contracte suprafacturate şi a unei plăţi preferenţiale pentru lucrările deja efectuate.



    Neprotejat de imunitate, seniorul a fost, deja, arestat. Beneficiar al solidarităţii colegilor săi, juniorul rămâne în libertate. Secret, dar anunţat, în prealabil, prin declaraţiile liderilor de grup parlamentar, votul a fost şi un simptom al tensiunilor politice în creştere din interiorul coaliţiei guvernamentale. Asemenea partidelor din opoziţie, PDL (popular) şi PPDD (populist), liberalii, la co-guvernare, s-au declarat de acord cu ridicarea imunităţii lui Cosma.



    Colegii social-democraţi ai acestuia n-au anunţat cum votează, dar, cum stânga controlează confortabil Parlamentul, scorul zdrobitor pentru menţinerea imunităţii indică limpede opţiunea acestora. Conştient de deficitul de imagine pe care-l va provoca acest vot, unul dintre membrii Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor a susţinut că un parlamentar are imunitate doar pentru voturi şi pentru declaraţii politice şi că, indiferent de cum votează Parlamentul, ancheta îşi urmează cursul, iar Justiţia nu este blocată.



    Rămâne de văzut cât de convingătoare e explicaţia, deopotrivă pentru opinia publică internă şi partenerii externi ai României. Acum o lună, un raport al Comisiei Europene asupra luptei anticorupţie din România menţiona preocupările faţă de independenţa justiţiei şi faţă de modificările precipitate şi netransparente ale legislaţiei în domeniu.



    Cât despre cetăţenii români, percepţia acestora e confirmată la fiecare sondaj de opinie în care, de ani de zile, Parlamentul, deşi fundamental în democraţie, suscită cea mai scăzută rată de încredere dintre toate instituţiile.