Tag: Vlad Gheorghe

  • Solidaritate cu Ucraina

    Solidaritate cu Ucraina

    Sub genericul “Can EU do this?”, ne concentrăm pe analiza războiului din Ucraina și pe solidaritatea Uniunii Europene față de această țară. Solidaritatea cu Ucraina a fost un element crucial pentru numeroși actori din comunitatea internațională. Mai multe țări și organizații internaționale au exprimat sprijin pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, condamnând acțiunile agresive ale Rusiei și pledând pentru soluționarea conflictului prin mijloace diplomatice și politice.

    Uniunea Europeană se solidarizează cu Ucraina și susține poporul său, afirmând că este crucial pentru stabilitatea globală ca Ucraina să-și recapete independența și ca Vladimir Putin să-și retragă trupele de pe teritoriul ucrainean.

    Pentru a înțelege mai bine consecințele acestui conflict și impactul său în Uniunea Europeană, vă invităm să ascultați acest podcast realizat de Cătălin Glăvan, de la Radio România Oltenia Craiova. Invitaţii săi au fost europarlamentarul Vlad Gheorghe, Andrada Crăciun, preşedinta Asociaţiei Esperando, istoricul Florin Gheţău şi analistul militar şi de securitate Marinko Ogorec din Croaţia.

  • Generația Z: Nu înțeleg politica, dar o să merg la vot

    Generația Z: Nu înțeleg politica, dar o să merg la vot

    România își cheamă anul acesta alegătorii la urne de mai multe ori. În 2024 alegem primarii, parlamentarii, președintele și pe cei care ne vor reprezenta în Parlamentul European. Primele alegeri sunt programate în 9 iunie.

    Trebuie să cunoaștem politică, pentru a putea vota?

    Cât de bine înțeleg tinerii sistemul politic actual? Sunt ei cu adevărat interesați de procesul electoral sau oferă răspunsuri neutre, ca să nu fie judecați ulterior pentru alegerile politice pe care le fac?

    De unde ar trebui să învețe tinerii despre cum se conduce o țară, cum funcționează instituțiile statului și cum ajung acolo politicienii?

    Să fie familia cea mai bună sursă sau școala?

    Răspund la întrebări câțiva studenți, un elev de liceu, Răzvan Pantelimon – lector universitar doctor la Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității Ovidius și un politician – eurodeputatul Vlad Gheorghe.

  • Urbanismul și schimbările climatice

    Urbanismul și schimbările climatice

    Prin Acordul de la Paris, Uniunea Europeană s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în anul 2050. Pentru a reduce efectele schimbărilor climatice, este nevoie de strategii de adaptare la nivel local, regional, național, european și internațional. Astfel de strategii au adesea și o componentă urbană, iar orașele au un rol major în punerea lor în aplicare. Fiind o consecinţă a activităţii umane, poluarea s-a amplificat pe măsura creşterii populaţiei, a creşterii necesităţilor umane şi a dezvoltării de noi tehnologii, precum şi a urbanizării în ritm alert.



    Am discutat despre urbanism și schimbările climatice cu Vlad Gheorghe, europarlamentar și arhitect Mihaela Zamfir – Șef Lucrări la Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității de Arhitectură și Urbaninsm “Ion Mincu” București.




  • Inițiativa cetățenească europeană „Salvați albinele și fermierii!”

    Inițiativa cetățenească europeană „Salvați albinele și fermierii!”

    Inițiativa
    cetățenească europeană Salvați albinele și fermierii! Către o agricultură
    propice albinelor pentru un mediu sănătos a fost adusă în discuţie în
    Parlamentul European. Această iniţiativă, lansată în 2019, are în prezent peste
    1 milion de semnatari care fac apel la Comisia Europeană, îndemnând-o să
    propună acte juridice pentru a elimina treptat pesticidele sintetice, pentru a
    restabili biodiversitatea și pentru a sprijini fermierii în realizarea
    tranziției. Iniţiativa propune refacerea ecosistemelor naturale din zonele
    agricole, astfel încât agricultura să devină un vector pentru refacerea
    biodiversității, dar şi reformarea agriculturii, acordând prioritate
    agriculturii la scară mică. În cadrul dezbaterilor care au avut loc în
    Parlamentul European, eurodeputatul Vlad Gheorghe a insistat asupra necesităţii
    finanţării suplimentare a agriculturii ecologice.


    Peste un milion de europeni ne spun să
    punem pe primul loc micii fermieri, așa că avem datoria să ascultăm vocea
    cetățenilor. Ne spun să prioritizăm mâncarea sănătoasă, să eliminăm pesticidele
    nocive, să restabilim biodiversitatea. Să ne asigurăm că punem pe masă produse
    curate, care nu ne îmbolnăvesc copiii. România este a doua țară din Uniune ca
    număr de stupi. Nouă mii de tone de miere exportăm anual în toate țările membre
    și peste tot în lume. România are încă pajiști naturale, dar nu le protejăm
    prea bine și nici nu-i ajutăm pe cei care vor să le păstreze pentru generațiile
    viitoare. La fel cum nu oprim tăierile ilegale din pădurile noastre și
    braconajul urșilor sau al sturionilor. Această inițiativă cetățenească nu este
    doar despre albine, ci despre noi și cum vrem să trăim la noi acasă, în România
    și în Europa. Avem datoria să alocăm mai mulți bani pentru agricultura
    ecologică, pentru cei care respectă pământul și tradițiile sănătoase, pentru
    aer, ape și soluri curate.


    Iniţiativa
    cetăţenească europeană Salvați albinele și fermierii! Către o agricultură
    propice albinelor pentru un mediu sănătos propune eliminarea treptată, cu 80%,
    a pesticidelor sintetice din agricultura Uniunii Europene până în 2030,
    începând cu cele mai periculoase, pentru ca, până în 2035, în agricultură să nu
    se mai utilizeze pesticide sintetice.


  • Parlamentul European și lupta împotriva corupției

    Parlamentul European și lupta împotriva corupției

    Unul dintre cei mai noi membri ai
    Parlamentului European este Vlad Gheorghe, reprezentant al României și membru
    al grupului RENEW Europe. A devenit eurodeputat în noiembrie 2020, ca urmare a
    plecării din Parlament a colegei sale, Clotilde Armand, după alegerea, în luna
    septembrie, în fruntea Primăriei Sectorului 1 al Capitalei. În vârstă de 36 de
    ani, Vlad Gheorghe este jurist, specializat în drept administrativ-fiscal,
    fonduri europene și achiziții publice. În campania sa electorală pentru un loc
    în Parlamentul European a pus accent pe lupta anticorupție.

    L-am întrebat pe
    Vlad Gheorghe, acum, după ce au trecut mai multe luni de la preluarea
    mandatului, ce poate face, de fapt, un europarlamentar, pentru a lupta
    împotriva corupției?

    Sunt mai multe lucruri pe care un
    europarlamentar, în general, le poate face şi, în particular, pe care le voi
    face şi le fac, deja, eu, în calitatea mea de europarlamentar. În primul rând,
    trebuie să operaţionalizăm condiţionalizarea fondurilor europene de respectarea
    statului de drept, pentru că respectarea statului de drept înseamnă o justiţie
    corectă, liberă de ingerinţă politică şi o justiţie eficientă, iar fară o justiţie
    eficientă, fondurile europene sunt în pericol de a fi folosite împotriva
    modului în care au fost gândite ele şi sunt în pericol de a fi folosite chiar
    de grupuri de corupţie, în special din administraţia publică. Şi aici vorbim de
    toate ţările Europei, nu numai despre România. Dar, din păcate, în România,
    corupţia este un flagel şi ştiţi că există mai multe estimări că pierdem în
    fiecare an multe miliarde de euro din cauza corupţiei. Acesta este un aspect.

    Un al doilea aspect foarte important este operaţionalizarea Parchetului
    European, Procurorului European, instituţie care este condusă de Laura Codruţa
    Kövesi, şi care în aceste zile ar trebui să înceapă activitatea şi să preia
    dosarele de corupţie care privesc fonduri europene. Din păcate, şi aici avem
    probleme şi, după cum vă spuneam, trebuie să lucrăm – şi lucrăm la acest lucru
    – pentru că ţările membre nu au transmis, toate, procurorii necesari pentru
    Parchetul European, motiv pentru care cel mai probabil se va întârzia un pic
    operaţionalizarea acestei instituţii. Dar, pentru că m-aţi întrebat ce facem
    concret, discutăm foarte mult despre moduri în care putem să ocolim această
    problemă, ca să spunem aşa, să o reparăm, fie prin modificarea regulamentului,
    fie prin legislaţie subsecventă, astfel încât să putem să operaţionalizăm
    Parchetul European eventual în mai mulţi paşi, chiar dacă nu toate ţările îşi
    trimit procurorii acolo.



  • Vaccinarea şi libera circulaţie în spaţiul european

    Vaccinarea şi libera circulaţie în spaţiul european

    Unul dintre principalele drepturi
    ale cetăţenilor Uniunii Europene, poate şi cel mai apreciat, este dreptul la
    liberă circulaţie în spaţiul comunitar. Exercitarea acestui drept a fost serios
    afectată de restricţiile introduse de mai toate ţările europene pentru
    combaterea pandemiei de COVID-19.


    Perioadele de carantină impuse odată cu
    intrarea în multe ţări au descurajat serios mobilitatea cetăţenilor. Familiile
    cu membri aflaţi în ţări diferite au avut greutăţi în a se reuni, oamenii au
    renunţat să mai caute de lucru peste hotare iar turismul internaţional a căzut
    vertiginos, dacă este să pomenim doar câteva dintre consecinţele restricţiilor.
    Demararea vaccinării în masă a dat însă noi speranţe europenilor că, odată cu
    restrângerea riscurilor legate de infectarea transfrontalieră, îşi vor putea
    recăpăta, măcar parţial, mobilitatea, iar aceste speranţe ar putea contribui
    semnificativ la susţinerea campaniilor de vaccinare.


    Am vrut să aflăm, în acest
    sens, opinia europarlamentarului Vlad Gheorghe, din grupul RENEW EUROPE, membru
    supleant al Comisiei pentru transport şi turism a Parlamentului European.

    În primul rând, trebuie să
    existe o motivaţie pentru a te vaccina. Eu cred că cei care se vaccinează
    trebuie să fie motivaţi suplimentar pentru a grăbi pasul vaccinării, pentru că,
    aţi văzut şi dumneavoastră, avem foarte multe probleme la nivel de percepţie şi
    la nivel de încredere.

    Chiar zilele trecute a apărut un studiu sociologic în
    care undeva în jurul a 35 la sută din populaţie declară că se vaccinează şi tot
    cam atâţia declară că nu sunt hotărâţi şi ar vrea să mai aştepte. Or, aşteptarea
    aceasta, care este bazată poate pe temeri, pe temeri care în general vin din
    lipsa de informare – şi aici este problema noastră, a autorităţilor, că nu
    reuşim să informăm oamenii suficient – această temere şi această amânare a
    vaccinării se traduce prin miliarde de euro pierdute în economie, prin ani
    pierduţi, poate, din viaţa noastră, pentru că nu reuşim să facem anumite
    lucruri şi trebuie să rămânem în continuare supuşi unor restricţii.

    Aşa că
    trebuie să convingem oamenii cât mai repede şi cât mai bine să se vaccineze.
    Subliniez, să convingem şi nu să constrângem. Or, o posibilitate ca ei să nu
    mai fie supuşi restricţiilor când călătoresc, dacă s-au vaccinat, mie mi se
    pare o motivaţie corectă şi o motivaţie proporţională cu scopul şi utilitatea
    acestui vaccin.



    Cum ar trebui însă procedat
    concret? Mai multe ţări membre ale Uniunii Europene au evocat chiar, la un
    moment dat, posibilitatea punerii la punct a unui aşa-zis paşaport vaccinal,
    eventual sub forma unui certificat unic de vaccinare care să faciliteze
    trecerea frontierelor fără restricţii.

    Ce crede, în acest sens,
    europarlamentarul Vlad Gheorghe? Cei
    care se vaccinează oricum vor primi acel certificat de vaccinare, chiar şi în
    sistemul actual, şi aici provocarea ar putea să fie doar pentru ca acel
    document să fie înregistrat în baze de date comune sau recunoscut în forme
    diverse de toate ţările membre. Dar acest lucru este destul de uşor de
    implementat din punct de vedere logistic, pentru că există similitudini cu
    multe sisteme de schimb de date între ţările membre care sunt deja puse la
    punct şi nu cred că ar fi o problemă foarte mare să existe această recunoaştere
    comună a certificatelor de vaccinare.

    Bineînţeles, cu toţii ne dorim să revenim
    la viaţa noastră normală, în special la posibilitatea de a călători liber, şi
    cred că acum provocarea principală nu este să ne gândim la documente, la
    probleme administrative, la care trebuie sa se gândească autorităţile.

    Cred că
    publicul ar trebui să se gândească foarte mult să se vaccineze, iar
    autorităţile ar trebui să facă tot posibilul ca să reuşească să aducă un număr
    suficient de vaccinuri şi să le pună la dispoziţia oamenilor pentru a fi
    folosite. Modalitatea în care vom face schimb de date, ulterior, pentru a
    certifica vaccinarea trebuie să fie în acest moment o discuţie secundară şi
    care, repet, se poate face foarte uşor pe sistemele actuale. Dar în niciun caz
    oamenii nu trebuie să înţeleagă că au nevoie de documente suplimentare sau că
    trebuie să facă drumuri administrative… Eu, cel puţin, nu aş accepta niciodată
    ca oamenii să trebuiască să facă mai multe demersuri decât fac astăzi pentru a
    călatori. Lucrurile trebuie să fie mai simple, nu mai complicate.