Tag: Vlad Petri

  • Zilele Filmului Românesc la TIFF

    Zilele Filmului Românesc la TIFF

    9 lungmetraje și 16 scurtmetraje
    intră în competiția Zilelor Filmului Românesc la Festivalul Internațional de
    Film Transilvania TIFF.22 (9 -18 iunie). Selecția include câteva dintre cele
    mai bune filme românești ale anului trecut, dar și producții care vor avea
    premiera mondială pe perioada festivalului, la Cluj-Napoca. Printre
    lungmetrajele selecționate se numără comedia neagră Oameni de treabă
    (regia Paul Negoescu), marele câștigător al Galei Premiilor Gopo de anul
    acesta, dar și thrillerul Spre nord, debutul în ficțiune al lui Mihai
    Mincan, care a avut premiera mondială la Veneția. Considerat un thriller
    psihologic, Spre Nord reprezintă una dintre cele mai ambițioase producții
    ale cinematografiei românești din ultimii ani. Proiectul este o coproducție a
    cinci țări: România (deFilm), Franța (Remora Film), Grecia (Studio Bauhaus),
    Bulgaria (Screening Emotions) și Republica Cehă (Background Films). Acțiunea
    filmului este plasată în anul 1996 și se desfășoară pe o navă de marfă care
    traversează Oceanul Atlantic, urmând să ajungă în America. Pe nava respectivă,
    Joel, un marinar filipinez descoperă un pasager român, urcat clandestin. Știind
    că tânărul riscă să fie aruncat peste bord dacă va fi descoperit de căpitan sau
    ofițeri, Joel încearcă să-l salveze. O reprezentare îndrăzneață și de
    neclintit a situațiilor ce pot avea loc în apele internaționale. O poveste
    despre alegeri morale, bunătate și compromis, curaj și frică. O poveste care te
    pune pe gânduri chiar și la finalul genericului, a scris publicația
    Intoscreens despre Spre nord. Mihai Mincan.

    Echilibristica asta morală pe care o practicăm în relație
    cu semenii noștri este oricum dificilă, iar diferențele culturale ale
    personajelor din film fac să fie și mai grea. Aceste diferențe dintre
    personaje, background-ul lor social și cultural atât de diferit m-au interesat
    foarte tare în momentul în care am început să scriu scenariul. Fiecare dintre
    noi vine într-o relație cu ceva diferit, propriu, dar în același timp există
    cumva posibilitatea ca aceste diferențe să se întâlnească la jumătate, în
    concepte precum sărăcia, de exemplu. Pentru personajele din film sărăcia era un
    concept comun, dar și acesta era perceput, înțeles diferit, în funcție de
    cultura fiecăruia. M-au atras foarte tare și diferențele acestea de limbaj din
    cauza cărora oamenii nu pot comunica într-un moment în care comunicarea era
    esențială. Cred că dacă personajele ar fi putut vorbi realmente unele cu altele,
    reușind să comunice cu subiect și predicat, să vorbească mai clar despre
    nevoile lor, poate că situația ar fi fost alta. Eu nu sunt un mare relativist
    moral, dar, pe de altă parte, nu sunt de acord nici cu ideea că Binele și Răul
    sunt foarte vagi, că diferă foarte tare de la om la om, de la națiune la nație.
    Numai că în Spre Nord situația face ca totul să devină foarte complicat, miza
    fiecărui personaj fiind extrem de puternică.


    Lista
    producțiilor din competiția Zilelor Filmului Românesc la TIFF din continuă cu Boss,
    un film noir semnat de Bogdan Mirică, regizorul câștigător al Trofeului
    Transilvania la TIFF.15 (pentru filmul Câini), și cu premiera națională
    a filmului Tigru, debutul lui Andrei Tănase selecționat anul acesta la
    Rotterdam. La limita dintre documentar și ficțiune se află noul film al lui
    Vlad Petri, Între revoluții, distins cu premiul FIPRESCI în secțiunea
    Focus de la Berlin. Realizat din arhive, filmul pune în oglindă viețile și
    destinele a două femei, Maria și Zahra, una din România, cealaltă din Iran,
    prietene și colege de facultate la Universitatea de Medicină din București în
    anii ’70. Pentru mine este un film despre un trecut recent, care reverberează
    foarte puternic cu realitatea imediată. Este un film care prezintă o istorie
    subiectivă, la feminin, despre două țări și societăți aflate la mii de
    kilometri distanță care au experimentat sisteme politice inedite, în care
    oamenii treptat au fost striviți de către aparate politice represive. Este un
    film actual, care intră în dialog cu protestele din ultimele luni din Iran,
    unde femeile luptă pentru drepturi și unde își doresc o societate echitabilă,
    la fel cum și-au dorit-o și în 1979, spune regizorul Vlad Petri.

    Este adevărat, mă pasionează Estul Europei și Orientul Mijlociu, am și
    călătorit în Iran și în alte țări din regiune, și filmul s-a construit așa, din
    mai multe direcții. Au avut un rol
    important și discuțiile pe care le-am avut cu mama mea, care a fost studentă la
    Medicină și mi-a povestit despre studenți din Orient care veneau la studii în
    România. Eu m-am născut în 1979, anul Revoluției Islamice. Cumva pe mai multe
    straturi s-a construit povestea asta și am găsit legături, similitudini, dar și
    diferențe între Revoluția Islamică și Revoluția anticomunistă, care a avut loc
    în 1989 în România. Și mi s-a părut cumva interesant de testat terenul ăsta și
    de discutat despre speranțe, optimism, despre dorința unei schimbări radicale.
    Pentru că ambele revoluții au dus la niște schimbări radicale și cred, în
    continuare, că sunt poate cele mai importante revoluții din secolul trecut.


    Monteuza
    Dana Bunescu recidivează în regie alături de antropologul Cătălina Tesar,
    dezvăluind tradițiile de căsătorie din comunitățile de cortorari în Pocalul.
    Despre fii și fiice, iar tandemul de jurnaliști Adina Popescu și Iulian
    Ghervase semnează cel de-al treilea lor documentar, Vulturii din Țaga, povestea
    antrenorului unei echipe de fotbal etern perdante. Ambele filme au fost
    premiate în 2022 la Festivalul Astra.Unele dintre cele mai așteptate filme ale
    anului vor avea premiera mondială în cadrul Zilelor Filmului Românesc la
    TIFF.22, în afara competiției. Nasty (regia Tudor Giurgiu), documentarul
    despre viața tenismenului Ilie Năstase va fi proiectat în Piața Unirii, în
    prezența protagonistului. Alexandru Solomon revine la TIFF cu Arsenie. Viața
    de apoi, avanpremiera mult-așteptatului film despre călugărul Arsenie Boca
    și uriașa lui popularitate.

  • Jurnal Românesc – 08.05.2023

    Jurnal Românesc – 08.05.2023

    În
    perioada 8-16 mai, Asociația Românilor din Croația, în parteneriat cu Ambasada
    României la Zagreb si Consulatul Onorific al României la Rijeka, va marca Ziua
    Românității Balcanice.
    La sediul Consulatului va fi găzduită expoziția Românce
    de poveste, proiect adus în Croația în parteneriat cu Asociația pentru
    Educație Digitală Bigger Picture. Vor fi expuse povești ale unor românce
    emblematice pentru istorie. Au fost alese șase nume relevante din arii de
    interes diferite: Ecaterina Teodoroiu (cercetaşă şi participantă la Primul Război Mondial, singura
    femeie prezentă pe o bancnotă românească), Smaranda Brăescu (prima femeie
    parașutist a României), Sofia Nădejde (o voce importantă a feminismului
    românesc în secolul al XIX-lea), Hariclea Darclée (prima cântăreaţă de operă
    pentru care s-a compus în mod special un rol), Ana Maria Brânză (campioană
    olimpică la scrimă) ) și, nu în ultimul rând, Nadia Comăneci (prima gimnastă
    din lume care a obținut nota 10). Pe 10 mai, vizitatorii expoziției vor avea
    ocazia să vizioneze filmul Istroromânii, peliculă de promovare a comunității
    lingvistice istroromâne, realizat cu sprijinul Ambasadei României la Zagreb.


    Regizorul
    Cristian Mungiu, actriţele Maia Morgenstern şi Mara Bugarin sunt invitaţii
    speciali ai Festivalului ‘Romanian Film Days in Oslo’/’Zilele Filmului Românesc
    la Oslo’, care se desfăşoară în perioada 5-14 mai.
    Evenimentul, organizat de
    Cinemateca din Oslo şi de Institutul Cultural Român din Stockholm, în
    parteneriat cu Ambasada României în Norvegia, îşi propune să aducă în atenţia
    publicului o imagine a cinematografiei româneşti a momentului. Din program fac
    parte, între altele, ‘Călătoria fantastică a Maronei’ (Marona’s Fantastic Tale,
    2019) și ‘Insula’ (The Island, 2021), regizate de Anca Damian, precum și ‘Metronom’
    (2022), regizor Alexandru Belc și ‘Crai Nou’ (Blue Moon, 2021), regizoare Alina
    Grigore. În cadrul festivalului se vor desfăşura 14 evenimente: vor rula zece
    lungmetraje, majoritatea cu proiecții duble şi vor avea loc patru dezbateri.
    Festivalul este curatoriat de Cinemateca din Oslo şi de criticul de film Ionuț
    Mareș, care va modera sesiunile cu invitații.


    Festivalul
    Internaţional de Filme Documentare DocAviv 2023 va avea loc în perioada 11 – 20
    mai la Cinemateca din Tel Aviv.
    Pentru ediția din acest an, organizatorii
    israelieni au selectat filmul de lungmetraj al regizorului Vlad Petri – Între
    revoluții. Prima proiecție a acestuia va avea loc pe 11 mai, fiind urmată de o
    sesiune de întrebări și răspunsuri și un panel dedicat utilizării materialelor
    de arhivă la realizarea documentarelor, cu participarea Laviniei Braniște,
    co-scenarista filmului. Cea de-a doua proiecție va avea loc pe 19 mai, tot la
    Cinemateca din Tel Aviv. Lungmetrajul românesc este unul din cele 28 de titluri
    selectate pentru programul principal al secțiunii Forum a Festivalului
    Internațional de Film de la Berlin 2023, din peste 2000 de filme din întreaga
    lume, câștigând premiul FIPRESCI. Vlad Petri este un regizor
    de film interesat de subiecte politice și sociale. Filmele sale, la granița
    dintre documentar și ficțiune, au fost prezentate în cadrul unor prestigioase
    festivaluri internaționale de film precum Berlin, Rotterdam, Sarajevo sau
    Jihlava. A câștigat trei premii GOPO – pentru Cel mai bun debut (2015) pentru
    documentarul București, unde ești? și Cel mai bun scurtmetraj documentar
    (2021 – Cerbul a trecut prin fața mea și 2022 – Același vis).


    La
    Stuttgart se desfășoară, între 5-21 mai, Zilele Culturale Române, un festival
    organizat de Asociația pentru dialog intercultural EU Reflect.
    Programul
    conține în total 27 de evenimente și poate fi găsit pe site-ul asociației, eureflect.org.
    Săptămâna aceasta au loc ateliere de scriere creativă în limba română, o
    întâlnire cu scriitorul Cătălin Dorian Florescu, precum și ateliere de
    traducere română-germană.


    Asociaţia
    Centrul Cultural Balada organizează pe 24 iunie, în incinta
    Muzeului Pueblo de Asturias din Gijón, prima ediţie a Festivalului-Concurs de
    costume populare autentice Trofeul Transilvan.
    Festivalul prezintă costume
    populare autentice, dansuri şi muzică populară, precum și gastronomie
    românească. Înscrierea la concurs este gratuită şi va fi deschisă până pe 31
    mai 2023.


  • „Între revoluţii”, de Vlad Petri, distins cu Premiul FIPRESCI la Berlinală

    „Între revoluţii”, de Vlad Petri, distins cu Premiul FIPRESCI la Berlinală

    Între revoluții/ Between Revolutions, al doilea lungmetraj documentar al cineastului Vlad Petri, a primit Premiul
    Federației Internaționale a Presei Cinematografice (FIPRESCI) din cadrul
    secțiunii Forum a Festivalului Internațional de Film de la Berlin. Cel de-al
    doilea film de lungmetraj al lui Vlad Petri are forma unui documentar. Urmărind
    corespondența a două femei care au trăit sub regimuri diferite, în anii 1970 și
    1980, filmul arată similaritățile și diferențele din Iran și România. Abordarea
    este una poetică, Între revoluții lăsând loc interpretării, iar combinat cu un
    material foarte bine montat își relevă întreaga forță, și-a motivat juriul
    Federației Internaționale a Criticilor de Filmalegerea. Forum, una dintre secțiunile competiționale din
    cadrul Berlinalei, include filme care propun o serie de reflecții asupra
    limbajului cinematografic, dar și asupra discursului socio-artistic, filme care
    au o estetică aparte.
    De altfel, Vlad Petri se și declară interesat de subiecte
    politice și sociale. Filmele sale, la granița dintre documentar și ficțiune, au
    fost prezentate în cadrul unor prestigioase festivaluri internaționale de film
    precum Berlin, Rotterdam, Sarajevo sau Jihlava.


    Între Revoluții este un film
    construit exclusiv din arhive și pune în oglindă viețile și destinele a două
    femei, una din România, cealaltă din Iran, prietene și colege de facultate la
    Universitatea de Medicină din București în anii ’70. În 1979, când
    posibilitatea unei schimbări politice în Iran devine o certitudine, Zahra se
    întoarce în țara ei, luând parte la revoluția de acolo, departe de prietena sa.
    Pentru următorii 10 ani, singurul lor mod de a comunica se realizează prin
    intermediul scrisorilor. Încadrate de două revoluții, cuvintele lor descriu
    lupta femeilor pentru a fi auzite, societăți trecând prin schimbări radicale și
    o prietenie care nu poate fi destrămată.


    Vlad Petri despre cum s-a născut ideea filmului Între revoluții. Am pornit la drum gândindu-mă la poveștile mamei mele și la anii ei de
    studenție și am fost foarte curios să observ cum se văd schimbările politice,
    revoluțiile, din perspectiva unei femei. Așa că voi aminti și contribuția
    excelentă în acest proiect a scriitoarei Lavinia Braniște, autoarea scrisorilor
    prezente în film. Asta m-a interesat cel mai mult, cum am putea revizita
    istoria din perspectiva unor femei care și-au trăit tinerețea în anii 80, ca
    mama mea. Și m-a interesat atât perspectiva femeilor care au trăit la acel
    moment în România, dar și a celor care trăiau experiențe asemănătoare în Iran.Am dorit să văd cum am putea recontextualiza aceste imagini povestite și
    filmate de bărbați în timpul unor regimuri paternaliste, Iranul condus de Ruhollah
    Khomeini și România condusă de Nicolae Ceaușescu. Cred că filmul este un mix de poezie
    și politic și chiar îmi place lucrul ăsta. Iar legat de poezia din film, pot să
    spun că de mulți ani sunt fascinat de cinema-ul Iranian, în special de filmele făcute
    de Abbas Kiarostami și Mohsen Makhmalbaf, filme traversate de poezie. De aceea am
    considerat că este important să ne amintim de Forugh Farrokhzad, poetă,
    cineastă și feministă. Ea a luptat
    foarte mult pentru drepturile femeilor din Iran, țară în care, din păcate,
    femeile nu au nici acum drepturi și încearcă să le obțină prin proteste.


    Vlad Petri este câștigătorul a trei premii GOPO – unul pentru Cel mai bun
    debut (2015) pentru documentarul București, unde ești? și două pentru Cel mai
    bun scurtmetraj documentar (2021 – Cerbul a trecut prin fața mea și 2022 -
    Același vis).


  • „Between Revolutions“ – Vlad Petris Werk für die Berlinale ausgewählt

    „Between Revolutions“ – Vlad Petris Werk für die Berlinale ausgewählt

    Die beiden Hauptdarstellerinnen sind Freundinnen und Kommilitoninnen an der Medizinischen Universität in Bukarest in den 1970er Jahren. 1979, als die Möglichkeit eines politischen Wandels im Iran zur Gewissheit wird, kehrt Zahra in ihr Land zurück und nimmt dort an der Revolution teil, fernab von ihrer Freundin. In den nächsten 10 Jahren kommunizieren die beiden nur über Briefe. Umrahmt von zwei Revolutionen beschreiben ihre Worte den Kampf der Frauen um Gehör, Gesellschaften im Umbruch und eine Freundschaft, die nicht zerbrechen kann.



    Regisseur Vlad Petri verwendete Archivmaterial und Dokumente sowie fiktionale Elemente und schuf so einen hybriden Spielfilm, in dem sich Dokumentarisches und Fiktionales miteinander verbinden. Für mich ist es ein Film über die jüngste Vergangenheit, der sehr stark an die unmittelbare Realität anknüpft. Es ist ein Film, der eine subjektive, weibliche Geschichte von zwei Ländern und Gesellschaften zeigt, die Tausende von Kilometern voneinander entfernt sind und die beispiellose politische Systeme erlebt haben, in denen die Menschen nach und nach von repressiven politischen Apparaten unterdrückt wurden. Es ist ein zeitgenössischer Film, der im Dialog mit den Protesten der letzten Monate im Iran steht, wo die Frauen für ihre Rechte kämpfen und eine gerechte Gesellschaft anstreben, so wie sie es 1979 taten“, sagt Regisseur Vlad Petri.



    Ich würde mit dem beginnen, was ich über die aktuellen Proteste im Iran gesagt habe. Ich habe vor drei Jahren mit der Arbeit an diesem Film begonnen, zu einer Zeit, als es noch nicht viele Protestaktionen gab. Es ist ein Zufall, dass jetzt, wo wir den Film starten, die vielleicht eindrucksvollsten Proteste im Iran seit der Islamischen Revolution von 1979 stattfinden, vielleicht die eindrucksvollsten Proteste im gesamten Nahen Osten. Ich beziehe mich auch auf die Tatsache, dass im Iran gerade die erste von Frauen geführte Revolution stattfindet, was für die Region unglaublich ist. Was mein Interesse an politischen Themen angeht, so stimmt es, dass ich mich für Osteuropa und den Nahen Osten begeistere. Ich bin auch in den Iran und andere Länder der Region gereist, und der Film ist auf diese Weise entstanden, aus mehreren Richtungen.


    Eine wichtige Rolle spielten auch die Gespräche mit meiner Mutter, die Medizin studierte und mir von Studierenden aus dem Orient erzählte, die in Rumänien studieren wollten. Ich wurde 1979 geboren, im Jahr der Islamischen Revolution. Irgendwie war diese Geschichte auf mehreren Ebenen aufgebaut, und ich fand Verbindungen, Ähnlichkeiten, aber auch Unterschiede zwischen der Islamischen Revolution und der antikommunistischen Revolution, die 1989 in Rumänien stattfand. Und ich fand es irgendwie interessant, dieses Terrain zu testen und über Hoffnungen, Optimismus und den Wunsch nach radikalen Veränderungen zu diskutieren. Denn beide Revolutionen führten zu radikalen Veränderungen, und ich halte sie immer noch für die vielleicht wichtigsten Revolutionen des letzten Jahrhunderts.



    Die Briefe im Film wurden von Lavinia Braniște geschrieben und sind inspiriert von Briefen aus den Securitate-Archiven und den Gedichten zweier bedeutender Schriftstellerinnen aus Rumänien und dem Iran: Nina Cassian und Forugh Farrokhzad. Die Autorin Lavinia Braniște zu ihrer Erfahrung:



    Als ich mit der Arbeit an dem Projekt begann, hatte Vlad die Geschichte, die einen Briefwechsel zwischen den beiden Figuren vorsah, schon ziemlich genau im Kopf, so dass er mir viele Infos geben konnte. Wir kannten uns nicht, daher kam sein Vorschlag für mich völlig überraschend. Es war etwas, das mich aus meiner Komfortzone herausholte, wie man so schön sagt, denn ich hatte noch nie an einem Projekt wie diesem gearbeitet. Ich fühlte mich geschmeichelt und gleichzeitig erschrocken über diesen Vorschlag, aber ich habe ihn mit großer, großer Freude angenommen. Ich musste ziemlich lange recherchieren, bevor ich mit dem Schreiben beginnen konnte, denn die islamische Revolution war ein Thema, über das ich fast nichts wusste.


    Ich stand ständig im Kontakt zu Vlad und wir berieten uns in allen Phasen des Projekts intensiv. Zufälligerweise hat auch meine Mutter Ende der 70er Jahre ihr Studium abgeschlossen, so dass ich einige Geschichten von ihr über diese Zeit hatte. Und ich habe noch einige eigene Erinnerungen aus den 80er Jahren, so dass ich eine gewisse Gemeinsamkeit mit Vlad hatte und wir gemeinsam diese Geschichte aufbauten, von der am Ende ein großer Teil des Textes übrig blieb. Aber insgesamt war die Arbeit an dem Film ein kontinuierlicher Prozess und eine sehr interessante Erfahrung für mich.



    Der rumänische Spielfilm Zwischen Revolutionen“ ist einer von 28 Titeln, die aus über 2.000 Filmen aus der ganzen Welt für das Hauptprogramm der Sektion Forum der Internationalen Filmfestspiele in Berlin ausgewählt wurden. Sebastian Mihăilescus abendfüllendes Spielfilmdebüt Mammalia wurde ebenfalls in der gleichen Sektion ausgewählt. Überhaupt nehmen viele weitere rumänische Filmemacher und Projekte an der diesjährigen Berlinale teil.



    Die Schauspielerin Judith State wurde für das europäische Shooting-Stars-Programm ausgewählt und der Berlinale Talents Workshop, der jedes Jahr während des Festivals stattfindet, hat vier junge Filmemacher und eine junge Filmemacherin aus Rumänien zu Gast: die Regisseurin und Schauspielerin Alina Șerban, die Schauspielerin Ioana Chițu, die Verleiherin Oana Furdea, die Filmkritikerin Dora Leu und der Soundkünstler Marian Bălan. Außerdem ist das Projekt Export Only der Produzentinnen Ada Solomon und Carla Fotea auf dem Berlinale-Markt vertreten, Spy/Master, eine HBO-Serie von Adina Sădeanu, wurde in das neue Berlinale-Serienprogramm aufgenommen, der Filmeditor Cătălin Cristuțiu sitzt in der Kurzfilmjury und Radu Jude in der Jury des offiziellen Wettbewerbs.


  • Film roumain au Forum de la Berlinale

    Film roumain au Forum de la Berlinale

    Le film « Între revoluții/Between Revolutions/Entre
    deux révolutions », du réalisateur roumain Vlad Petri, sera projeté à la
    Berlinale de cette année dans la section Forum. Le Festival international du
    film de Berlin a lieu du 16 au 26 février. S’appuyant sur des documents
    d’archives, le film raconte les parcours de vie et les destins de deux femmes, la
    Roumaine Maria et l’Iranienne Zahra, deux étudiantes, amies et collègues, à
    l’Université de médecine de Bucarest dans les années 1970. Quand, en 1979, le
    changement politique devient une certitude en Iran, Zahra rentre dans son pays
    natal, où elle prend activement part à la révolution en cours. Durant les deux
    années suivantes, les deux jeunes femmes ne communiquent plus que par des
    lettres. Encadrés par deux révolutions, leurs échanges écrits parlent du combat
    des femmes pour faire entendre leurs voix, de sociétés en train de changer
    radicalement et d’une amitié à toute épreuve.

    Le réalisateur Vlad Petri a
    utilisé des images et des documents des archives, mais aussi des éléments de
    fiction, avec pour résultat un long-métrage hybride, mélange de documentaire et
    de fiction. « Pour moi, c’est un film sur un passé récent, qui résonne
    très fort avec la réalité immédiate. Il présente une histoire subjective, au
    féminin, sur deux pays et deux sociétés géographiquement situés à des milliers
    de kilomètres les uns des autres, qui ont mis en place des systèmes politiques
    inédits et où les gens se sont peu à peu fait écraser par des appareils
    politiques répressifs. C’est un film d’actualité, qui dialogue avec les
    manifestations d’Iran, où les femmes se battent pour leurs droits et pour une
    société équitable, comme ce fut aussi le cas en 1979 »
    , affirme le
    réalisateur Vlad Petri, qui ajoute : « Je commencerais avec ce que j’ai
    dit au sujet des actuelles manifestations en Iran. En fait, j’ai commencé le travail de réalisation de ce film il y
    a trois ans, quand il n’y avait pas beaucoup de manifs. C’est une coïncidence
    le fait qu’au moment où nous lançons le film, là-bas ont lieu les protestations
    les plus impressionnantes depuis la Révolution islamique de 1979; peut-être
    aussi les plus impressionnantes de tout le Moyen Orient. Je pense aussi que
    cette fois-ci en Iran, c’est la première révolution menée par les femmes, quelque
    chose d’incroyable pour cette région du monde. Quant à mon intérêt pour les
    sujets politiques, il est vrai que je suis passionné par l’Est de l’Europe et
    par le Moyen Orient. J’ai voyageait en Iran et dans d’autres pays de la région,
    alors le film s’est construit sur plusieurs directions. Les conversations avec
    ma mère ont également été importantes; elle a fait des études de médecine et
    m’a parlé des jeunes des pays d’Orient qui venaient faire des études universitaires
    en Roumanie. Moi, je suis né en 1979, année de la Révolution islamique. Cette
    histoire s’est construite par couches superposées et nous avons trouvé des
    connexions, des ressemblances, mais aussi des différences entre la Révolution
    islamique et la Révolution anticommuniste de 1989 en Roumanie. Il m’a semblé
    intéressant de tester ce terrain et de parler d’espoir, d’optimisme, du désir
    d’un changement radical. Car les deux révolutions ont produit des
    transformations radicales et je continue de croire que ce sont les plus
    importantes révolutions du siècle passé. »



    Les lettres présentées dans le film sont écrites par Lavinia
    Braniște, qui s’est inspirée de lettres dénichées dans les archives de la
    Securitate (la police politique du régime communiste de Roumanie) et de poèmes
    de deux importantes autrices roumaine et iranienne: Nina Cassian et Forugh
    Farrokhzad respectivement. L’écrivaine Lavinia Braniște raconte comment cela
    s’est passé: «Quand nous avons commencé à
    travailler sur le projet, Vlad
    avait déjà imaginé l’histoire, qui incluait aussi un échange de lettres entre
    les deux personnages, et donc il m’a donné suffisamment d’éléments. On ne se
    connaissait pas, lui et moi, ce qui fait que sa proposition m’a complètement
    surprise, m’a fait sortir de ma zone de confort, comme on dit, parce que je n’avais
    pas travaillé sur un projet comme celui-ci. J’étais flattée et aussi effrayée
    par sa proposition, que j’ai acceptée avec une énorme joie. Il m’a fallu passer
    par une longue documentation avant de commencer à écrire, parce que je ne savais
    pratiquement rien de la Révolution islamique. J’ai été constamment en contact
    avec Vlad durant toutes les étapes du projet. Le hasard fait que ma mère ait
    été étudiante à la fin des années 1970, donc elle aussi m’a raconté des choses
    sur cette période-là. Pour les années 1980, j’ai mes propres souvenirs et donc
    des points communs avec Vlad ; de ce fait, nous avons construit cette
    histoire ensemble, arrivant en fin de compte à très peu de texte. Somme toute,
    la réalisation du film a été un processus continu et une expérience très
    intéressante pour moi. »




    Le film « Între revoluții/Between
    Revolutions/Entre deux révolutions » fait partie des 28 productions
    sélectionnées, parmi les plus des 2.000 propositions venues du monde entier, dans
    la section Forum du Festival international du film de Berlin. Le long-métrage
    « Mammalia », du réalisateur Sebastian Mihăilescu, fait lui aussi
    partie de la sélection. D’ailleurs, cette année, plusieurs cinéastes et projets
    de Roumanie sont à l’affiche de la Berlinale. L’actrice Judith State participe
    au programme « European Shooting Stars », tandis que l’atelier
    « Berlinale Talents », organisé chaque année durant le festival,
    accueille cinq cinéastes roumains: la réalisatrice et actrice Alina Șerban,
    l’actrice Ioana Chițu, Oana Furdea qui
    travaille dans la distribution de films, la critique de cinéma Dora Leu et
    l’ingénieur du son Marian Bălan. S’y ajoutent le projet « Export Only »
    des productrices Ada Solomon et Carla Fotea, présent au Berlinale Market, tandis
    que la série HBO « Spy/Master », écrite par Adina Sădeanu, se
    retrouve au nouveau programme « Berlinale Series », le monteur Cătălin
    Cristuțiu est membre du jury des courts-métrages, alors que le réalisateur Radu
    Jude fait partie du jury de la compétition officielle. (Trad. Ileana Ţăroi)

  • “Între revoluții”/”Between Revolutions” de Vlad Petri, în secțiunea Forum a Berlinalei

    “Între revoluții”/”Between Revolutions” de Vlad Petri, în secțiunea Forum a Berlinalei


    “Între revoluții”/”Between Revolutions”, filmul regizorului Vlad Petri, va fi prezentat în cadrul secțiunii Forum de la Berlinală, eveniment care are loc în perioada 16 – 26 februarie. Realizat din arhive, filmul pune în oglindă viețile și destinele a două femei, Maria și Zahra, una din România, cealaltă din Iran, prietene și colege de facultate la Universitatea de Medicină din București în anii 70. În 1979, când posibilitatea unei schimbări politice în Iran devine o certitudine, Zahra se întoarce în țara ei, luând parte la revoluția de acolo, departe de prietena sa. Pentru următorii 10 ani, singurul lor mod de a comunica e prin intermediul scrisorilor. Încadrate de două revoluții, cuvinte lor descriu lupta femeilor pentru a fi auzite, societăți trecând prin schimbări radicale și o prietenie care nu poate fi destrămată.



    Regizorul Vlad Petri a folosit imagini și documente de arhivă, dar și elemente de ficțiune, ceea ce a dus la realizarea unui lungmetraj hibrid, în care documentarul și ficțiunea se îmbină. “Pentru mine e un film despre un trecut recent, care reverberează foarte puternic cu realitatea imediată. Este un film care prezintă o istorie subiectivă, la feminin, despre două țări și societăți aflate la mii de kilometri distanță care au experimentat sisteme politice inedite, în care oamenii treptat au fost striviți de către aparate politice represive. Este un film actual, care intră în dialog cu protestele din ultimele luni din Iran, unde femeile luptă pentru drepturi și unde își doresc o societate echitabilă, la fel cum și-au dorit-o și în 1979”, spune regizorul Vlad Petri.


    “Aș începe de la ceea ce am spus legat de protestele actuale din Iran. De fapt, am început lucrul la acest film în urmă cu trei ani, într-un moment în care nu aveau loc prea multe proteste. Este o coincidență faptul că acum, în momentul în care lansăm filmul, au loc poate cele mai impresionante proteste din Iran de după Revoluția Islamică din 1979, totodată, poate cele mai impresionante proteste din întreg Orientul Mijlociu. Mă refer și la faptul că are loc o primă revoluție condusă de femei în momentul acesta în Iran, un lucru incredibil pentru regiunea respectivă. În ceea ce privește interesul pe care-l am pentru subiecte politice, este adevărat, mă pasionează Estul Europei și Orientul Mijlociu, am și călătorit în Iran și în alte țări din regiune, și filmul s-a construit așa, din mai multe direcții. Au avut un rol important și discuțiile pe care le-am avut cu mama mea, care a fost studentă la Medicină și care mi-a povestit despre studenți din Orient care veneau la studii în România. Eu m-am născut în 1979, anul Revoluției Islamice. Cumva pe mai multe straturi s-a construit povestea asta și am găsit legături, similitudini, dar și diferențe între Revoluția Islamică și Revoluția anticomunistă, care a avut loc în 1989 în România. Și mi s-a părut cumva interesant de testat terenul ăsta și de discutat despre speranțe, optimism, despre dorința unei schimbări radicale. Pentru că ambele revoluții au dus la niște schimbări radicale și cred, în continuare, că sunt poate cele mai importante revoluții din secolul trecut.”



    Scrisorile prezente în film sunt scrise de Lavinia Braniște și au ca inspirație scrisori din arhivele Securității și poeziile a două importante scriitoare din România și Iran: Nina Cassian și Forugh Farrokhzad. Scriitoarea Lavinia Braniște. “Când am început lucrul la proiect, Vlad avea destul de clar în minte povestea, care includea și un schimb de scrisori între cele două personaje, așa că mi-a dat destule date. Noi nu ne cunoșteam, astfel că propunerea lui a venit așa, ca o surpriză totală pentru mine, a fost ceva care m-a scos din zona de confort, cum se spune, pentru că nu mai lucrasem la un proiect de genul ăsta până acum. Am fost flatată și în același timp speriată de această propunere, dar am acceptat-o cu mare, mare bucurie. A trebuit să trec printr-o perioadă destul de lungă de documentare înainte de a începe să scriu, pentru că Revoluția Islamică era o temă despre care eu nu știam aproape nimic. Am ținut permament legătura cu Vlad și ne-am consultat foarte mult în toate etapele proiectului. Întâmplarea face că și mama mea a terminat facultatea la sfârșitul anilor 70, astfel că mai aveam și eu niște povești de la ea, legate de perioada respectivă. Iar din anii 80 mai am niște amintiri ale mele, așa că am avut și puncte comune cu Vlad și am construit împreună povestea asta, din care, la final, a rămas destul de puțin din text. Dar, per total, lucrul la film a fost un proces continuu și o experiență foarte interesantă pentru mine.”



    Lungmetrajul românesc “Între revoluții”/”Between Revolutions”, este unul dintre cele 28 de titluri selectate pentru programul principal al secțiunii Forum a Festivalului Internațional de Film de la Berlin din peste 2.000 de filme din întreaga lume. În aceeași secțiune, a fost selectat și Mammalia, debutul în lungmetraj de ficțiune al lui Sebastian Mihăilescu. De altfel, mulți cineaști și multe proiecte din România participă anul acesta la Berlinală. Actrița Judith State a fost selectată în programul European Shooting Stars, iar Atelierul Berlinale Talents, organizat anual pe durata festivalului, găzduiește patru tinere cineaste și un tânăr cineast: regizoarea și actrița Alina Șerban, actrița Ioana Chițu, distribuitoarea Oana Furdea, criticul de film Dora Leu și sunetistul Marian Bălan. De asemenea, proiectul Export Only al producătoarelor Ada Solomon și Carla Fotea este prezent în Berlinale Market, Spy/Master, o serie HBO scrisă de Adina Sădeanu, a fost selectată în noul program Berlinale Series, monteurul Cătălin Cristuțiu se află în juriu la scurtmetraje, iar Radu Jude în juriul competiției oficiale.




  • Das Dokumentarfilm-Festival „One World Romania 2014“

    Das Dokumentarfilm-Festival „One World Romania 2014“

    Vom 17. bis 23. März läuft in Bukarest die 7. Auflage des Dokumentarfilmfestivals One World Romania“ zum Thema Menschenrechte. Insgesamt werden 50 Streifen vorgeführt; auf dem Programm stehen Sonderfilmvorführungen, Matineen für Gymnasialschüler, ein Dokumentarfilm-Workshop, Theateraufführungen, Rundtischgespräche, ein Meisterkurs des polnischen Filmregisseurs Marcel Łoziński und sogar eine spezielle Rundfahrt durch die Bukarester Stadtmitte. Die 5 Hauptsektionen dieses Jahres sind: 25 Jahre später“, …denn sie wissen, was sie tun“, Der Schiefstaat“, Liebe ist auch ein Menschenrecht“ und Die Massenmedienklinik“. Alina Brădeanu ist Doc-West-Forscherin an der Westminster-Universität in Gro‎ßbritannien und zusammen mit dem Festivaldirektor, Alexandru Solomon, war sie dieses Jahr für die Auswahl der Dokumentarfilme zuständig:



    Die Art und Weise, wie wir die Filme für dieses Festival auswählen, hängt stark von dem ab, was in der Gesellschaft und in der Politik geschieht, in Rumänien und in der ganzen Welt. Wir haben zum Beispiel beschlossen, eine Sektion zu haben, die auf die Medien fokussiert, mit dem Zweck, die Entwicklung der rumänischen Medien in den letzten Jahren zu verfolgen. Es geht dabei vor allem um den Versuch der Medienmogule, die geschriebene und die gesprochene Information, mit einem Wort die Kommunikation im heutigen Rumänien zu kontrollieren. Das starke Bedürfnis nach einer rumänischen Presse, die keinen privaten Interessen dient, hat uns dazu angespornt, ein Sonderprogramm für die Massenmedien ins Leben zu rufen.“



    In der Sektion 25 Jahre später“ laufen 6 neue Dokumentationen über die kommunistische Zeit, aber auch 5 rumänische Kurzdokumentationen, die in der Zeit 1963-1983 vom Sahia-Studio gedreht wurden. Die Sektion mit dem Titel …denn sie wissen, was sie tun“ bringt mehrere Beispiele von unkonventionellem Aktivismus aus dem ex-sowjetischen Raum vor die Augen der jüngst revoltierten Bukarester; ergänzt werden diese Beispiele mit zwei rumänischen Dokumentarfilmen in Erstaufführung, die das Bild des gegenwärtigen Aktivismus zeichnen: Der rumänische Herbst“, in der Regie von Matei Budeş, und Bukarest, wo bist du?“, von Vlad Petri.



    Vlad Petri dokumentierte die sozialen Bewegungen von 2012 und 2013 in Bukarest, indem er regelmä‎ßig Aufnahmen und Bilder von den jeweiligen Ereignissen im Internet veröffentlichte. Die Hauptanliegen von Vlad Petri sind einerseits die Investigation der unmittelbaren, personenbezogenen Realität und andererseits die Sondierung der sozialen Umwälzungen an denen er teilnimmt. Am meisten interessiert mich der Platz, die Piazza, als öffentlicher Raum für Debatten, Vorschläge, Proteste. Mich interessiert, wie sich der Platz verwandelt, was für einen sozialen Impakt er hat. Mich interessieren die Menschen auf der Piazza, ihre Formulierungen, die Art und Weise, wie sie ihre Botschaften artikulieren und weitergeben. Ich habe mir vorgenommen, so oft wie möglich auf die Piazza zu gehen und meine Dokumentationen ausschlie‎ßlich durch die Online-Medien an das Publikum zu bringen, in dem Versuch, mit der Dynamik der Ereignisse Schritt zu halten“, sagt der Regisseur Vlad Petri. Aus diesem Interesse für die Piazza als öffentlichen Raum für Debatten“ entstand auch die Dokumentation Bucureşti, unde eşti?“ (Bukarest, wo bist du?“), die auch für das Internationale Filmfestival von Rotterdam ausgewählt wurde. Vlad Petri dazu:



    Insgesamt hatte ich etwa 50-60 Stunden Filmaufnahmen; davon wählte ich das Wichtigste aus und der fertige Film wurde 80 Minuten lang. Es war sehr schwer, diese Auswahl zu treffen, man bereut immer, da‎ß man auf vieles verzichten mu‎ß, da‎ß man nur einen Teil der Aufnahmen zeigen kann. Aber in diesen 80 Minuten versuchten wir, eine strukturierte und umfassende Geschichte über die Ereignisse auf der Stra‎ße zu erzählen. Ferner versuchten wir, dem aufgenommenen Filmmaterial treu zu bleiben, so da‎ß die Aufnahmen selbst die Entwicklung der Geschichte aufdecken; wir wollten nicht intervenieren, wir wollten die Zuschauer nicht in eine bestimmte Richtung führen. Für uns war es eine Zeit der Recherche und der Entdeckung — als wir die Dokumentation zusammengeschnitten haben, zeigten sich uns die Ereignisse aus einer neuen Perspektive.“



    Der rumänische Herbst“, ein Dokumentarfilm von Matei Budeş, der in der Sektion …denn sie wissen, was sie tun“ präsentiert wurde, ist eine diskrete Hommage an die Rumänen, die im Herbst 2013 auf die Stra‎ße gegangen waren, um gegen das Bergbauprojekt Roşia Montană zu protestieren, eine Würdigung ihres Ziels und ihrer schwer erprobten Standhaftigkeit. Dazu der Regisseur Matei Budeş:



    Ich wollte keine komplette Studie, kein Röntgenbild der Proteste und der darauffolgenden Ereignisse vom vorigen Herbst präsentieren. Mein Film ist eher eine Mischung von mehreren Tendenzen und Momenten, die schon von Anfang an deutlich wurden — es ging um das Bedürfnis, Debatten zu führen, sich besser zu organisieren. Ich würde sagen, da‎ß mein Film aus einer Serie von Momenten in den Monaten September und Oktober 2013 zusammengefügt ist. Ich mu‎ß schon gestehen, da‎ß mir, wie auch vieler meiner Mitbürger, die Zivilcourage nicht angeboren ist. Aber ich habe mit verschiedenen Menschen Kontakt aufgenommen, die sich an den Protestdemonstrationen beteiligt und mich mit Zivilcourage so zu sagen ‚kontaminiert‘ haben. Egal wie ich erzogen wurde, wie ich mich bisher verhalten hatte, wurde ich durch die Begegnung mit diesen Menschen wie verwandelt, ich wurde viel aufmerksamer auf die Welt, die mich umgibt, ich spürte den Drang, mich mehr einzusetzen. Ja, ich kann schon sagen, da‎ß man sich mit Zivilcourage anstecken mu‎ß. Selbstverständlich wäre ich nicht so daran interessiert gewesen, einen Film zu drehen, wenn ich mit den protestierenden Menschen nicht gesprochen hätte. Darüber hinaus bin ich in Bârlad geboren, einer Ortschaft in der Nähe von Pungeşti, wo die stärksten Proteste gegen den Schiefergasabbau stattgefunden haben, und mu‎ßte die Ereignisse sehr aufmerksam verfolgen.“



    Die Retrospektive One World Romania 2014“ wurde dem polnischen Regisseur Marcel Łoziński gewidmet. Unter dem Titel Marcel Łoziński — Meister des Zufalls“ wurden 10 Dokumentationen des Meisters aus Polen vorgeführt: Happy End“, Der Besuch“, Frontalkollision“, Mikrofonprobe“, Praktische Übungen“, 89 mm von Europa entfernt“, So macht man das“, Vater und Sohn auf der Reise“, Es kann alles geschehen“ und Damit es nicht wehtut“.



    In seiner 40jährigen Karriere stellte sich Łoziński nicht nur als einer der innovativsten Regisseure seiner Zeit heraus, sondern auch als einer der wichtigsten Kritiker der kommunistischen Gesellschaft. Viele seiner Kurzfilme sprechen über die Diskrepanz zwischen der Wirklichkeit und den offiziellen Parolen, über den Einflu‎ß der Medien als Indoktrinationsinstrument, über Lüge und Kompromiss. Das blieb aber nicht ohne Folgen — von den 12 Filmen, die er zwischen 1972 und 1980 drehte, wurden seinerzeit nur 4 vorgeführt. Der jüngste Film des polnischen Regisseurs, Vater und Sohn auf der Reise“ ist ein road movie, in dem Marcel Łoziński und sein Sohn, selbst Filmregisseur, mit einem Wohnwagen durch Europa reisen.



    Audiobeitrag hören:



  • Rumänische Streifen bei den Filmfestspielen in Rotterdam

    Rumänische Streifen bei den Filmfestspielen in Rotterdam

    Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism“ (Wenn sich der Abend über Bukarest senkt oder Metabolismus“) von Corneliu Porumboiu, Bucureşti, unde eşti?“ (Bukarest, wo bist du?“) in der Regie von Vlad Petri und der Kurzfilm O umbră de nor“ (Der Schatten einer Wolke“) des Regisseurs Radu Jude sind die drei rumänischen Produktionen, die ausgewählt wurden, zwischen dem 22. Januar und dem 2. Februar um den gro‎ßen Preis der Internationalen Rotterdamer Filmfestspiele zu konkurrieren.


    ´


    Weniger bekannt als die Filmemacher Corneliu Porumboiu und Radu Jude ist der junge Regisseur Vlad Petri, Absolvent der Bukarester Theater- und Filmhochschule. Er ist Dokumentarfilm-Regisseur und Fotograf. Petri recherchierte die Bukarester Sozialbewegungen 2012 und 2013 und veröffentlichte regelmä‎ßig auf Online-Plattformen vor Ort aufgenommene Filme und Bilder. Im Mittelpunkt seiner künstlerischen Tätigkeit steht die Erforschung unmittelbarer, persönlicher Wirklichkeit und der sozialen Unruhen.



    Der Platz als öffentlicher Raum für Debatten, Vorschläge und Proteste weckt mein besonderes Interesse. Wie entsteht überhaupt dieser Raum, wie hat er sich umgewandelt, welche ist seine soziale Auswirkung? All diese Fragen sind von gro‎ßem Interesse für meine Arbeit. Ich habe eine Leidenschaft für die Menschen, die sich daran beteiligen, für die Art und Weise, in der sie eine Botschaft an jemanden ausrichten. Ich habe vor, so oft wie möglich an den Protesten am Bukarester Universitätsplatz aktiv teilzunehmen, meine Filme ausschlie‎ßlich im Online-Umfeld zu verteilen und mit der Dynamik der Ereignisse Schritt zu halten“, sagte kürzlich der Regisseur.



    Aus diesem Interesse für den Platz als öffentlichen Raum für Debatten“ entstand auch der Dokumentarfilm Bucureşti, unde eşti?“ (Bukarest, wo bist du?“). Die Produktion des jungen rumänischen Regisseurs wurde für das Internationale Filmfestival in Rotterdam ausgewählt. Vlad Petri dazu:



    Ich habe zwei Jahre für diesen Film gearbeitet. Selbstverständlich freute ich mich riesig darüber, dass meine Produktion bei den Filmfestspielen in Rotterdam präsentiert wird, weil sie zu den wichtigsten europäischen Fachveranstaltungen zählt. Der Film präsentiert die Ereignisse in Bukarest 2012. Insgesamt hatten wir 60 Stunden Filmmaterial aufgenommen, das wir auf eine Stunde und 20 Minuten kürzten. In einer Stunde und zwanzig Minuten präsentieren wir aber eine strukturierte und inhaltsreiche Geschichte der sozialen Unruhen in Bukarest. Wir wollten, dass das auf der Stra‎ße gefilmte Material die Zuschauer auf eine gewisse Geschichte lenkt, und nicht, dass wir ihnen eine gewisse Richtung vorgeben.“




    Der Kurzfilm des Filmemachers Radu Jude Der Schatten einer Wolke / Shadow of a cloud“ erzählt die Geschichte eines Priesters, dessen Rolle vom Theaterregisseur Alexandru Dabija gespielt wird. An einem hei‎ßen Sommertag wird der Priester zu einer sterbenden Frau gerufen, um für ihre Seele zu beten. Hinter dieser Geschichte stecken sehr viele hintergründige Bedeutungen. Die wichtigste steckt wahrscheinlich hinter einem bestimmten Satz des Gebets: ‚Mein niederträchtiges Leben ist wie ein Schlaf, wie der Schatten einer Wolke vergangen‘“, erläutert der Regisseur Radu Jude den Titel seines letzten Films, der voriges Jahr ebenfalls in der Sektion Quinzaine des Réalisateurs“ der Cannes Filmfestspiele gezeigt wurde. Regisseur Radu Jude dazu:



    Es gibt etwas in meiner Seele, das mich dazu antreibt, die Sachen aus dieser Perspektive zu betrachten. Tschechow hat eine derartige Situation sehr gut zusammengefasst. Eine Gestalt aus »Onkel Wanja« sagt: ‚Lange habe ich geglaubt, dass das Schicksal des Menschen tragisch sein muss, letztendlich habe ich aber selbst entdeckt, dass es einfach lächerlich ist.‘ Und es gibt in der Tat etwas Lächerliches im Verhältnis eines Menschen zu sich selbst, zu seinen Problemen, etwas, was die Traurigkeit und das Leiden nicht ausschlie‎ßt. Aus dieser Sicht will ich die Geschichten betrachten. Es handelt sich um die Perspektive, in der die Traurigkeit, das Unglück und das Drama so tief ineinander flie‎ßen, dass man sie mit dem Lächerlichen nicht mehr verwechseln kann.“




    Ich möchte eine möglichst unreine Kinokunst. Ich entdecke in mir selbst eine Entwicklung oder eine Involution: Als ich die ersten Filme machte, wünschte ich mir sehr eine stilistische Kohärenz. Ich wollte der Verfilmungsart sehr bewusst sein. Es scheint mir nun, dass diese Kohärenz eigentlich dazu führt, dass alle Energien und Visionen um den Film blockiert werden. Ich rede von jenen Energien, die neue Richtungen des Films aufzeigen und den Akzent dort setzen, wo er nicht gesetzt werden sollte“, sagte Radu Jude ferner über seine Erfahrung als Filmemacher.




    Die jüngste Produktion des Regisseurs Corneliu Porumboiu hat das Publikum, genau wie seine frühere Produktion Poliţist, adjectiv“ (Police, adjective“), in zwei Kategorien geteilt: Die Zuschauer, die glauben, dass eine klare Handlung in ihrem klassischen Sinn einem Film unentbehrlich sei (und deshalb die beiden Filme ablehnen), und andere, die hingegen für ein weniger erzählerisches Kino plädieren.



    Der Filmkritiker Tudor Caranfil sagte über den neuen Spielfilm von Corneliu Porumboiu, Wenn sich der Abend über Bukarest senkt oder Metabolismus“ sei eine Herausforderung“ und der leidenschaftlichste Experimentalfilm des rumänischen Kinos“. Der Kritiker Andrei Gorzo bezeichnete seinerseits die Produktion als einen äu‎ßerst subtilen Anti-Liebesfilm“.



    Der Film erzählt die Geschichte des Regisseurs Paul (dargestellt von Bogdan Dumitrache), der gerade an seinem neuen Film arbeitet. Bevor er eine Nacktszene dreht, diskutiert er mit Alina (gespielt von Diana Avrămuţ), einer Schauspielerin, mit der er eine Liebesbeziehung hat, mit der Filmproduzentin (Mihaela Sârbu), einem Branchekollegen (Alexandru Papadopol) und mit einem Arzt, der ihn endoskopisch untersucht. So wie der Regisseur einräumte, hatte er sich vorgenommen, in seinem Film die Hemmungen zu schildern, mit denen ein Regisseur kämpfen muss, um einen Film zu machen. Corneliu Porumboiu:



    Mich interessierte insbesondere die Beziehung zwischen den Gestalten und der Geschichte. Die Idee kam vor drei Jahren, als ein neues Kinogesetz vorgeschlagen wurde, das neue Regelungen in Bezug auf den Filmschnitt durchsetzen sollte. Dies löste bei mir Erinnerungen aus meiner Studentenzeit aus, als ich immer mit einer gewissen Einschränkung leben musste. Ich ging zur Uni mit einem Filmschnitt, den ich selber zu Hause gemacht hatte, indem ich die genaue Zeit aller Szeneneinstellungen ma‎ß. So entstand der Film. Selbstverständlich handelt es sich auch um eine Art Hinterfragung der Anfänge meiner Arbeit als Filmemacher.“




    Die Filmfestspiele in Rotterdam locken jedes Jahr über 3000 Journalisten und Persönlichkeiten der Filmkunst weltweit an. Die Veranstalter setzen sich jedes Jahr zum Ziel, junge und talentierte Regisseure zu fördern.



    Audiobeitrag hören: