Tag: Vlad Zografi

  • Cultura română acasă şi în lume 15.07.2021

    Cultura română acasă şi în lume 15.07.2021

    La început de lună, pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu din centrul Bucureștilor, am fost răsfățați cu o întâlnire frumoasă; Cinci autori și cărțile acestei veri — eveniment live transmis online; Ioana Pârvulescu, Vlad Zografi și Radu Paraschivescu au vorbit despre cărțile acestei veri: aventuri, amintiri, iubiri, călătorii în spațiu și timp:



  • Literaturpreise der Zeitschrift „Observator Cultural“: Literatur quicklebendig vermitteln

    Literaturpreise der Zeitschrift „Observator Cultural“: Literatur quicklebendig vermitteln

    Anfang April hat im Bukarester Theater Odeon die 11. jährliche Preisverleihung der Kulturzeitschrift Observator Cultural“ stattgefunden. Insgesamt wurden 34 rumänische Gegenwartsautoren in sechs Kategorien nominiert: Memorialistik, Essayistik/Publizistik, Literaturkritik/Literaturtheorie, Debut, Poesie, Prosa. Zehn bedeutende rumänische Autoren, darunter Ana Blandiana, Radu Cosaşu, Vlad Zografi, wurden mit Preisen ausgezeichnet.



    Der beste Poesie-Band des Jahres 2016 wurde Cînd nu mai e aer“ (Wenn keine Luft mehr da ist“) von Radu Andriescu, erschienen im Verlagshaus Max Blecher“. Der Prosapreis ging ex-aequo an die Schriftsteller Radu Cosaşu für Viaţa ficţiunii după o revoluţie“ (Das Leben der Fiktion nach einer Revolution“) und Radu Pavel Gheo für Disco Titanic“, beide erschienen beim Verlag Polirom. Vor einem Jahr schrieb der Dissident und Menschenrechtsaktivist Gabriel Andreescu: Die Gründung der Kulturzeitschrift »Observator Cultural« im Jahr 2000 markierte eine neue Etappe in der Evolution der ideologischen Modelle der rumänischen Intellektuellengemeinde. Im Laufe der Jahre hat die Zeitschrift »Observator Cultural« ihren Status als Gestalter der Kulturideologie bestätigt.“ Mehr über das Selbstverständnis der Zeitschrift von Carmen Muşat, Chefredakteurin der Kulturzeitschrift Observator Cultural“:



    Mit diesen Preisen versuchen wir in der Tat, ein Image der lebendigen rumänischen Kultur, der rumänischen Literatur in diesem Moment festzuhalten. Da bei jeder Auflage neue Namen auf die Liste der Nominierten eingetragen werden, versuchen wir auch, uns selbst und das kulturelle Profil der Zeitschrift »Observator Cultural« neu zu definieren. Es handelt sich um ein doppeltes identitätsgestaltendes Unternehmen. Einerseits für unsere Zeitschrift, weil die Auswahlmöglichkeiten und die Preise das Identitätsprofil unserer Zeitschrift konturieren, andererseits weil dadurch in diesem kulturell viel versprechenden Moment ein Identitätsprofil der rumänischen Kultur entsteht.“




    16 Gymnasiasten von 6 Nationalkollegien in Bukarest waren auf der Bühne des Theaters Odeon anwesend, um den Preis Observator Lyceum“ an den Schriftsteller Vlad Zografi zu überreichen. Ausgezeichnet wurde Vlad Zografi für sein Buch Efectele secundare ale vieţii“ (Nebenerscheinungen des Lebens“), erschienen beim Verlag Humanitas. Carmen Muşat dazu:



    Wir kommen mit jungen Leuten zusammen, wie hören ihnen zu, um ihre Optionen und ihre Argumente zu erfahren. Mich haben diese Gymnasiasten beeindruckt, und ich war nicht die einzige. Sowohl dieses Jahr als auch in den vergangenen Jahren wurden die Galateilnehmer vom Diskurs der Gymnasiasten, von ihren frischen und gut begründeten Argumentationen tief beeindruckt. Ich glaube, dass wir diese junge Menschen ermuntern und unterstützen müssen; sie sollten die Chance bekommen, mit rumänischen Schriftstellern zusammenzukommen, die rumänische Literatur zu entdecken. Bei der diesjährigen Preisverleihung erzählte die Dichterin Ana Blandiana über ihre Riesenüberraschung bei der Reaktion eines Kindes, das sie bei einem Gespräch mit Schülern in einer Grundschule traf. Die Lehrerin hatte angekündigt, dass die Dichterin Ana Blandiana in ihrer Schule zu Gast sei, aber eines der Kinder widersprach ihr, es sagte, das sei nicht möglich. Nach einem kurzen Verblüffungsmoment wollten alle wissen, warum das Treffen unmöglich sei. Und der Schüler sagte, er wisse schon, dass alle Dichter tot seien, folglich könne die Dame, die vor ihnen sitze, keineswegs die Dichterin Ana Blandiana sein. Diese Reaktion eines Schulkindes zeigt, wie die rumänische Literatur in der Schule unterrichtet wird. In den Lehrbüchern werden alle Schriftsteller und Dichter wie Museumsexponate präsentiert, und deshalb bekommen die Schüler den Eindruck, dass die Literatur tot sei und ins Museum gehöre, man könne keinen direkten Kontakt, keine Interaktion mit der Literatur haben. Mit der Zeitschrift »Observator Cultural« und mit unserer Preisverleihung versuchen wir zu beweisen, dass die Literatur quicklebendig ist. Demnächst werden wir auch ein Projekt mit öffentlichen Lesungen starten, wobei Schüler von mehreren Gymnasien mit rumänischen Schriftstellern, Dichtern und anderen Künstlern zusammenkommen und direkt diskutieren können. Wir wollen unser Publikum herausfordern, wir wollen eine rege kulturelle Interaktion starten.“




    Bei der diesjährigen Preisgala hat die Kulturzeitschrift Observator Cultural“ mehrere Preise für Literaturübersetzung verliehen, und zwar nicht nur für literarische Übersetzungen aus einer Fremdsprache ins Rumänische, sondern auch für Übersetzer, die rumänische Werke in eine Fremdsprache übertragen haben. Ausgezeichnet wurden die Übersetzerinnen Veronica D. Niculescu aus Rumänien und Joanna Kornaś-Warwas aus Polen. Dazu die Schriftstellerin und Literaturübersetzerin Veronica D. Niculescu:



    2007 begann ich, das erste Buch von Vladimir Nabokov aus reiner Lust und Liebe zu übersetzen. Ohne Vertrag, ohne Termin, ohne Druck, ohne jede Verpflichtung. Es war ein reines Vergnügen. 2008 wurde die Übersetzung bereits veröffentlicht — es war ein Glücksfall. Es hätte nichts geschehen können, kein Vertragsabschluss, ich hätte einfach mit einem aus Lust und Liebe übersetzten Buch da bleiben können. Glücklicherweise erhielt der Verlag Polirom die Übersetzungsrechte für Vladimir Nabokov und so geschah es auch, dass meine Übertragung veröffentlicht wurde. Ich erinnere mich sehr gut an die Seiten, die mich dazu brachten, mit der Übersetzung anzufangen, sie funktionierten und blieben wie ein Motto, ein sehr nützliches Motto, wenn ich müde bin. Ich lese diese Seiten, ich erinnere mich an jene Augenblicke, als ich mich in einem Idealzustand befand, und ich wünsche mir, diesen Idealzustand jedes Mal zu erleben, wenn ich ein Literaturwerk übersetze. Es geht um einige Seiten aus dem Roman »Der Späher«, eine der Figuren spricht über ‚die Schönheit, die man nicht besitzen kann‘. Das Licht der Abenddämmerung, die sich über die Dächer der Stadt legt, der Duft einer Blume, den wir immer wieder einatmen, aber nicht besitzen können. Und das geschieht auch mit uns, wenn wir schreiben, wenn wir lesen — irgendwie versuchen wir, etwas zu besitzen, was wir nicht besitzen können.“

  • Premiile Observator Cultural

    Premiile Observator Cultural

    Zece importanţi scriitori români, printre care Ana
    Blandiana, Radu Cosaşu, Vlad Zografi, au fost premiaţi în cadrul Galei
    Premiilor Observator Cultural, a XI-a ediţie, desfăşurată la Teatrul Odeon din
    Bucureşti. În total, au fost nominalizaţi 34 autori români contemporani la şase
    categorii: Memorialistică, Eseistică/ publicistică, Critică literară/ istorie
    literară / teorie literară, Debut, Poezie şi Proză.


    Cel mai bun volum de poezie al anului 2016 a fost desemnat Cînd nu mai e aer,
    publicat de Radu Andriescu la Casa de editură Max Blecher. Premiul pentru
    Proză a fost acordat ex-aequo scriitorilor Radu Cosaşu, pentru Viaţa ficţiunii
    după o revoluţie, şi lui Radu Pavel Gheo, pentru Disco Titanic, ambele apărute
    la Editura Polirom. În urmă cu un an, Gabriel Andreescu, disident şi activist
    pentru drepturile omului, scria: Apariţia Observatorului Cultural, în
    2000, a marcat o nouă etapă în evoluţia amprentelor ideologice din comunitatea
    intelectuală. În timp, Observatorul Cultural a confirmat statutul pe care şi-l
    asumase încă de la început, de pol formator în materia ideologiei culturale.
    Premiile instituite în anul 2007 i-au conturat şi, aş spune, i-au tranşat
    opţiunile.


    Carmen Muşat, redactor-şef al revistei Observator
    Cultural. Încercăm, într-adevăr, şi prin aceste
    Premii, să fixăm, să realizăm un tablou al culturii române vii, al literaturii
    române din acest moment. Şi pentru că la fiecare ediţie se adaugă nume
    noi pe lista nominalizaţilor şi a premianţilor încercăm să ne definim cultural
    şi pe noi, să definim profilul cultural al Observatorului Cultural. Astfel că
    este un demers dublu identitar. Pe de o parte, pentru revistă, pentru că
    opţiuniile şi premiile noastre conturează profilul identitar al revistei, pe de
    altă parte conturează un profil identitar al culturii române în acest moment de
    graţie din punct de vedere cultural.


    16 liceeni de la şase colegii
    naţionale din Bucureşti au fost prezenţi pe scena Teatrului Odeon pentru a
    acorda Premiul Observator Lyceum prozatorului Vlad Zografi pentru volumul
    Efectele secundare ale vieţii, Editura Humanitas. Carmen Muşat. Ne
    întâlnim cu aceşti tineri şi le ascultăm opţiunile, argumentele. Pe mine m-au
    impresionat aceşti liceeni şi nu sunt singura. Şi anul trecut, şi anul acesta,
    şi cei prezenţi la Gală au fost impresionaţi de discursul liceenilor, de
    motivaţiile şi argumentele lor atât de proaspete şi de bine articulate. Cred că
    aceşti tineri trebuie încurajaţi şi promovaţi şi cred că trebuie să aibă
    această şansă, de a se întâlni cu scriitorii români, de a le descoperi
    literatura. La Gala din acest an poeta Ana Blandiana povestea că a surprins-o
    reacţia pe care a avut-o un copil pe care l-a întâlnit când a fost invitată la
    o şcoală generală. Deşi învăţătoarea anunţase că se vor întâlni cu Ana
    Blandiana, acel copil a contrazis-o, spunând că nu poate fi adevărat. După un
    prim moment de stupoare, toţi au vrut să ştie de ce a spus respectivul copil
    acest lucru. Şi
    copilul a spus că el ştie că toţi poeţii
    sunt morţi, prin urmare doamna din faţa lor nu poate fi Ana Blandiana. O
    reacţie care spune multe despre cum prezintă şcoala literatura română. În
    manualele şcolare, toţi scriitorii despre care se vorbeşte sunt scriitori de muzeu.
    De aceea, copiii au impresia că literatura ţine şi ea de muzeu, nu e ceva viu
    cu care să interacţionezi. Noi asta încercăm să facem şi cu ajutorul revistei
    Observator Cultural, şi prin aceste premii. Încercăm să demonstrăm că
    literatura este vie. Vom demara cât de curând şi un proiect de lecturi publice
    în cadrul căruia propunem întâlniri între liceeni şi scriitori români, între mai multe tipuri de artişti. Ne dorim
    să provocăm, să producem intersecţii culturale.


    În cadrul Galei, în acest an, Observator cultural a oferit Premii de
    Traducere nu doar pentru transpuneri dintr-o limbă străină în limba română, ci
    şi pentru un traducător care a redat opere literare româneşti într-o limbă
    străină. Laureate au fost Veronica D. Niculescu şi Joanna Kornaś-Warwas
    (Polonia). Scriitoarea şi traducătoarea Veronica D. Niculescu. Mi-am dat seama că în 2007 începeam să traduc prima carte de
    Nabokov fără să am un contract, fără nici un fel de apăsare şi obligaţie, din
    pură plăcere. Cartea a apărut în 2008 printr-un noroc. Putea să nu se întâmple
    nimic, să nu existe nici un contract, şi eu să rămân cu atât, cu o carte
    tradusă din plăcere. Dar, din fericire, Editura Polirom a câştigat un an mai
    târziu drepturile de publicare pentru seria Vladimir Nabokov. Şi aşa s-a
    întâmplat ca volumul pe care eu îl propusesem să apară. Îmi amintesc foarte
    bine paginile care m-au determinat să mă apuc de tradus, au rămas ca un motto
    pentru mine, un motto foarte util când sunt mai obosită. Îmi amintesc starea de
    atunci şi mă gândesc că ar fi ideal să o am de fiecare dată când traduc, că
    aceea este starea ideală. Sunt paginile 107, 108 din ediţia românească Ochiul
    în care un personaj vorbeşte despre frumuseţea de neposedat. Lumina la apus
    peste acoperişuri, parfumul unei flori pe care îl poţi inhala oricât, dar nu-l
    poţi poseda. Şi cred că asta facem şi când scriem, şi când citim, în multe
    dintre activităţile noastre, poate încercăm într-un fel să posedăm ceea ce este
    de neposedat.



    Din juriul celei de-a
    XI-a ediţii a Premiilor Observator Cultural au făcut parte Carmen Muşat
    (preşedinta juriului), Bianca Burţa-Cernat, Adina Diniţoiu, Cezar Gheorghe,
    Adrian Lăcătuş, Iulia Popovici şi Bogdan-Alexandru Stănescu.